minoritare, femeile sarace si cele cu venituri mici si femeile la rsta fertila. Femeile au, in general, o probabilitate mai mare decat barbatii de a avea slujbe cu salariu mic, fara norma intreaga, nesindicalizate, care nu ofera asigurari de sanatate. Femeile care sunt divortate sau duve pot, de asemenea, sa-si piarda asigurarea de sanatate prin sotii lor.
Factori biologici care influenteaza morbiditatea si mortalitatea Anumite diferente biologice contribuie de asemenea la longevitatea mai mare a femeilor. Cea mai evidenta este expunerea la estrogen, pe care majoritatea femeilor o traiesc aproximativ 40 de ani din viata, care poate oferi o oarecare protectie impotri BCI.
PROFILAXIA ( de asemenea modulul 10) Profilaxia primara si screeningul sunt elemente cruciale pentru imbunatatirea starii de sanatate a femeilor. Desi sunt putine trialuri clinice cu rezultate definitive privind interventiile profilactice la femei, un numar in crestere de studii caz-control si prospective pe cohorte largi (cum ar fi Nurse\'s Health Study) au eluat prevenirea bolilor la femei. Pe baza literaturii accesibile si a experientei, diverse organizatii cu autoritate (de ex.: U.S. Preventive Services Task Force, Canadian Task Force, American College of Physicians, American Heart Association, American Cancer Society) au publicat diverse directive asupra practicii profilactice la femei.
In timp ce examenul fizic anual detaliat nu mai este recomandat, majoritatea medicilor cred ca o anamneza concisa si examenul fizic sunt utile pentru a sili etapele masurilor preventive adecte pentru fiecare pacienta. Majoritatea autoritatilor recomanda masurarea presiunii arteriale o data pe an pe tot parcursul vietii. Sfaturile asupra dietei, intreruperea fumatului, exercitiile fizice si folosirea centurilor de siguranta au o loare demonstrata in prevenirea primara a bolilor si a accidentelor. Este recomandata educatia privind siguranta practicilor sexuale, privind abuzul de alcool si violenta.
Screeningul pentru glaucom este recomandat pentru femeile afro-americane cu rsta de peste 40 de ani si pentru femeile caucaziene cu rsta de peste 50 de ani. Examinarea anuala a acuitatii vizuale este recomandata pentru femeile cu rsta de peste 70 de ani.
Screeningul regulat pentru cancerul de san, de col uterin si colorectal este recomandat, dar este controversat cat de des sa fie practicat si ce metode sa fie folosite. Majoritatea autoritatilor recomanda examenul clinic anual al
sanilor la toate femeile incepand cu rsta de 35 de ani pana la 40 de ani. Exista do categorice care sustin eficacitatea mamografiei anuale la femeile cu rste intre 50 si 59 de ani. Pentru femeile de 60 de ani si mai in rsta datele in favoarea screeningului sunt mai putin categorice. Screeningul pentru femeile cu rsta intre 40 si 49 de ani ramane controversat.
Majoritatea autoritatilor recomanda screeningul prin frotiu Papanicolau incepand cu rsta de 18 ani sau din momentul in care o femeie devine acti sexual. Dupa doua sau trei frotiuri Papanicolau normale consecutive, majoritatea grupurilor recomanda testarea prin frotiu Papanicolau o data la 3 ani. Daca frotiurile Papanicolau au fost normale timp de 10 ani, examinarea poate inceta la femeile de peste 65 de ani.
Recomandarile pentru screeningul pentru cancer colorectal riaza si nu exista trialuri randomizate controlate care sa fi demonstrat un beneficiu. Examenul rectal si detectarea sangeram oculte in fecale sunt teste lipsite de sensibilitate si de specificitate. Sunt in curs trialuri randomizate pentru a elua beneficiul sigmoidoscopiei cu
fibre optice.
Un risc major,
fumatul de tigarete, a fost bine studiat la femei. in 1990, 28 la suta dintre barbati si 23 la suta dintre femei fumau cu regularitate. Pe parcursul ultimilor 60 de ani a avut loc o scadere abrupta a numarului de
fumatori in randul barbatilor, dar nu si in randul femeilor. Tigaretele "usoare\" sunt adresate pe piata femeilor; oricum, consumatorii acestor tigarete au acelasi risc de infarct miocardic ca si consumatorii de marci mai tari. Nurses\' Health Study a aratat ca o treime din riscul suplimentar de BCI este eliminat dupa doi ani de la intreruperea fumatului si riscul suplimentar este eliminat in totalitate la 10 pana la 14 ani dupa intreruperea fumatului.
Desi scaderea colesterolului seric a fost asociata cu un risc scazut de BCI la barbati, studiile privind prevenirea primara au inclus un numar cu mult mai mic de femei. Este probabil ca imbunatatirea profilului lipidic sa scada riscul de BCI la femei, dar acest lucru nu a fost dovedit. National Colesterol Education Program recomanda sa fie masurate odata colesterolul total si lipoproteinele cu densitate mare (HDL). Daca amandoua sunt normale, este recomandata repetarea testului dupa 5 ani.
Terapia postmenopauza cu estrogeni este asociata cu scaderea cu 40 pana la 50 la suta a deceselor datorate BCI, date sustinute de numeroase studii caz-control. S-a evidentiat ca terapia de substitutie cu estrogeni si cu calciu incetineste instalarea osteoporozei si reduce frecventa fracturilor de sold si de vertebre la femeile aflate in postmenopauza.
Cercetari considerabile arata ca aportul relativ mare prin
dieta de diferiti antioxidanti (incluzand
vitaminele C si E) este asociat cu rate mai scazute ale bolilor sculare si ale malignitatilor. Trialuri randomizate asupra antioxidantilor aditionali se afla in curs. Cercetari preliminare arata ca ingestia regulata de
aspirina este asociata cu rate scazute de BCI si carcinoame colorectale.
