Profesorul Clyde Mac Cay (1935) de la Universitatea Corneli a fost primul care a aratat ca animalele care beneficiaza de un
alimentar echilibrat" class="alin2">regim hipocaloric traiesc mai muJt decit animalele care se alimenteaza fara restrictii. El a pus in edenta si rolul inhibitor al regimului hipocatoric asupra dezvoltarii a numeroase cancere si efectele sale benefice asupra bolilor vasculare si renale. Mai tirziu, in anii \'70, dx. Roy Walford (Universitatea din California) a studiat in detaliu influenta restrictiei calorice asupra diferitelor functii animale si mai ales asupra bolilor cardiovasculare, asupra diabetului, cance-relor, bolilor renale, alterarii functiilor cognitive, sistemului imunitar. Rezultatele sint valabile pentru rozatoare, pentru alte citeva specii ale regnului animal, precum si pentru insecte. De ce nu ar fi valabile si in cazul omului ? Dupa cum am vazut mai inainte, rezultatele experientelor din cadrul experimentului Biosfera 2 sugereaza acest lucru.
Mecanismele de actiune a restrictiei calorice asupra longetatii nu sint inca elucidate complet. Cu toate acestea, restrictia calorica reprezinta un element benefic in mai multe teorii ale imbatrinirii. Ea creste capacitatea celulara de reparare a ADN-ului (teoria genetica prind anomaliile in repararea ADN-ului), stimuleaza sistemul imunitar si ii conserva trasaturile "tinere\" mai mult timp (teoria imunitara a imbatrinirii) si creste productia endogena de antioxidant! (teoria radicalilor liberi).
Cercetarea in domeniul gerontologiei este foarte interesata sa gaseasca metode prin care sa interna in procesul de imbatrinire, pentru a-l incetini si pentru a intirzia aceste procese fundamentale. Efectul acestor interventii este apreciat in general prin evaluarea parametrilor de supraetuire (speranta de ata, mortalitate), a bolilor asociate si a functiilor fiziologice care se modifica o data cu rsta. Doar restrictia calorica diminueaza mortalitatea si creste durata de ata a mamiferelor intr-o proportie conngatoare. Principalele boli spontane (cancere,
insuficienta renala, boli cardiace) apar mai tirziu si, in general, cu 0 frecventa mult mai mica la animalele in restrictie calorica.
Cresterea importanta a longetatii umane in deceniile din urma reprezinta o crestere a sperantei de ata medii (mult mai multi oameni ating rsta de 80 de ani) si nu o crestere a duratei de ata maxime. Progresele medicinei si ale sanatatii publice sint principalele responsabile de cresterea importanta a sperantei de ata medii. insa necunoasterea mecanismelor fundamentale ale imbatrinirii este factorul care limiteaza extinderea duratei de ata maximale, care ramine fixata la aproape o suta douazeci de ani.
Au fost avansate mai multe teorii pentru a explica mecanismul sau mecanismele de actiune a restrictiei calorice la rozatoare. Restrictia calorica ar putea actiona decalind procesele de maturatie sau incetinind teza de crestere. Aceasta varianta a fost infirmata de experiente care arata ca restrictia calorica indusa la mijlocul etii adulte la soarece este capabila sa creasca speranta de vjata maximala a subiectului. O alta explicatie, putin probabila, este actiunea acesteia asupra reducerii masei adipoase. intr-adevar, nu exista nici o corelatie - la rozatoarele hranite la intimplare - intre masa adipoasa si durata de ata. Intr-un grup de rozatoare supuse unei restrictii calorice, tendinta de a trai cel mai mult o au animalele cele mai grele. Mai muit, nu se inregistreaza o crestere a duratei de ata maximale la sobolanii hraniti la intimplare, dar mentinuti slabi prjn exercitii fizice. O alta teorie care ar putea explica actiunea restrictiei calorice asupra imbatrinirii este o diminuare a functiei neuroendocrine. Restrictia calorica antreneaza o reducere semnificativa a hormonilor hipotalamici, pituitari si glandulari. Singura exceptie priveste nivelurile de ACTH si glucocorticoide, care cresc in caz de restrictie calorica severa (mai putin cu 40-50% din ratiile calorice obisnuite), datorita stresului astfel creat. De asemenea, exista un efect inhibitor asupra functiei de reproducere, secretiei hormonilor tiroidieni si cresterii tumorilor. Lucrari recente au aratat ca regresia tumorilor mamare la sobolanii in restrictie calorica se datoreaza unei diminuari a secretiei de prolactina, ea insasi legata de modificarile actitatilor dopaminergice si serotoninergice hipotalamice induse prin subalimentare si ca aceasta regresie poate fi inhibata prin terapii care sa creasca secretia de prolactina. Daca se diminueaza secretia de
hormoni tiroidieni la sobolanii hraniti la intimplare, se constata o crestere a duratei lor de ata, in timp ce sobolanii carora li s-a administrat tiroxina pentru a deveni hipertiroidieni au o durata de ata semnificativ redusa. Aceste rezultate arata ca multe dintre efectele restrictiei calorice sint in raport cu reducerea secretiilo\' hormonale.
Aspectul cel mai important al cercetarii modului de actiune al restrictiei calorice este studiul meolismului energetic. Efectele restrictiei calorice sint: reducerea actitatii meolice, diminuarea producerii de radicali liberi in mitocondrii in timpul meolismului oxidativ si cresterea puterii de detoxificare a radicalilor liberi. Desi exista date contradictorii in printa acestui aspect, se pare ca restrictia calorica nu reduce actitatea meolica (consumul de oxigen) al sobolanilor atunci cind valorile sint raportate la masa musculara a animalului. Daca prim influenta restrictiei calorice asupra producerii de radicali liberi, observam ca in acest domeniu se cunosc foarte putine lucruri. Exista insa numeroase date care sugereaza ca restrictia calorica modifica actitatea enzi-melor care elimina acesti radicali liberi. Restrictia calorica sporeste astfel actitatea enzimelor hepatice responsabile de eliminarea radicalilor liberi la soarece si la sobolan. Paralel, se constata o diminuare a produsilor de reactie a radicalilor liberi (oxidarea lipidelor, a proteinelor si acizilor nucleici). Rolul pe care radicalii liberi il au in imbatrinire si efectele restrictiei calorice asupra acestor mecanisme fac obiectul a numeroase lucrari la ora actuala.
Unele date lasa sa se creada ca restrictia calorica ar putea avea o eficienta reala la om. Regimul alimentar al locuitorilor din Okinawa (Japonia) se caracterizeaza prin aporturi calorice scazute si o
nutritie echilibrata. Numarul centenarilor este acolo de 2 pina la 40 de ori mai mare decit in celelalte insule ale Japoniei. Studiile statistice arata ca anumite cancere apar mai putin la oamenii care au un aport caloric slab. in sfirsit, persoanele care traiesc intr-un mediu izolat si controlat (Biosfera 2) si care reduc aporturile calorice timp de doi ani prezinta modificari ale fiziologiei si biochimiei lor sanguine abile cu cele observate la rozatoarele in restrictie calorica.
Conceptul de restrictie calorica este foarte interesant din cel putin doua motive. In primul rind, el ramine deocamdata cel mai bun model experimental de incetinire a imbatrinirii la mamifere. Identificarea principalelor mecanisme in cauza ne-ar putea permite sa cunoastem mai bine mecanismele intime ale imbatrinirii si sa punem la punct cele mai eficiente arme pentru a ameliora calitatea etii si a creste longetatea omului in anii care n.
Restrictia calorica, fie ca este realizata la soareci, sobolani sau alte specii, la o rsta tinara sau matura, poate sa intirzie imbatrinirea organelor si tesuturilor, sa amine declinul imuni-tar, sa impiedice aparitia bolilor sau a cancerelor si sa creasca semnificativ durata de ata cu 50% sau chiar mai mult (Walford, 1988). in momentul de fata, este singura metoda care permite cresterea longetatii speciei dincolo de maximul inregistrat de obicei. Restrictia calorica incetineste dezvoltarea organismului, intirzie aparitia pubertatii, diminueaza temperatura corporala si glicemia, reduce exprimarea genelor si diziunea celulara si, in general, diminueaza meolismul corporal total.
