mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boala dupuytren
Index » Chirurgie plastica si reparatorie » Boala dupuytren
» Consideratii anatomice

Consideratii anatomice


Share





Aponevroza palmara se regaseste ca structura anatomica numai la primate si reprezinta un complex ligamentar care pare sa uneasca tegumentele palmare cu structurile subiacente, astfel ca acestea din urma sa nu se luxeze in timpul prehensiunii (2).
Anatomia acestei structuri anatomice si implicatiile ei in boala Dupuytren au fost amplu studiate si descrise de catre numerosi autori: Milford - 1968 (4), Stack - 1971 (5), Thomine - 1972 (6), Gosset - 1972 (7), McFarlane (8, 9, 10), McGrouther (11, 12, 13), Millesi (14). Conform acestor descrieri, aponevroza palmara este constituita din trei straturi de fibre: transrsale, rticale si longitudinale (. 1). Fibrele transrsale sunt reprezentate de stratul profund al aponevrozei si au doua componente -una profunda si una superficiala; componenta superficiala se constituie in ligamentul metacarpian transrs.
Fibrele rticale, mai subtiri decat precedentele, sunt situate superficial fata de acestea; ele se ingroasa catre extremitatea distala a palmei si la nilul celor doua eminente, tenara si hipotenara




(2).

Fibrele longitudinale, situate superficial fata de fibrele transrsale, sunt cele mai semnificati din punct de dere biologic. Ele reprezinta extensia tendonului palmarului lung, a carui directie o urmeaza, rasfirandu-se pentru a se insera distal pe fibrele transrsale; in traiectul lor ele se condenseaza in benzi longitudinale supraiacente razelor digitale 2-5 si o banda aditionala pentru police. Fibrele longitudinale sunt dispuse in trei straturi. Stratul superficial se insera pe piele aproximativ la jumatatea distantei dintre pliurile de flexie palmar distal si proximal; fibrele stratului urmator se indreapta spre profunzime si se continua la nilul degetelor pentru a se intrepatrunde cu fibrele ligamentului Cleland si pentru a forma teaca digitala laterala descrisa de Gosset (7) si a carei importanta a fost subliniata de McFarlane (8) (. 2); in sfarsit, cele mai profunde fibre se indreapta catre tecile tendinoase, de care se ataseaza la nilul articulatiilor metacarpo-falangiene.

O alta componenta a sistemului aponevrotic palmar este reprezentata de ligamentul natator, ale carui fibre transrsale se intind dintr-o parte in alta a palmei, la nilul spatiilor comisurale; unele dintre fibrele acestui ligament se indreapta spre distal, pe ambele fete - laterala si mediala - a degetelor, contribuind si ele la alcatuirea tecii digitale laterale (8, 9); de mentionat ca ligamentul natator trimite fibre si la nilul primului spatiu comisural, ceea ce explica posibilitatea afectarii policelui de catre boala Dupuytren (8, 9) (. 1).
La formarea tecii digitale laterale contribuie si banda spirala (. 3), ale carei fibre inconjoara pediculii vasculonervosi si care reprezinta o continuare a benzilor aponevrotice palmare longitudinale.


Tot la nilul degetelor mai sunt descrise doua componente ale sistemului aponevrotic, care fixeaza pielea in timpul flexiei si extensiei degetelor: ligamentul Cleland, intins intre fiecare fata - laterala sau mediala - a falangei si piele, dorsal fata de pediculul vasculonervos; ligamentul Grayson, intins intre tecile tendinoase si piele, volar fata de pediculul vasculonervos (9).
Thomine (6) a descris si existenta unei benzi aponevrotice retrovasculare.
Toate structurile aponevrotice mentionate, cu exceptia ligamentului Cleland, cunoscute sub numele de benzi, pot fi afectate in cadrul bolii Dupuytren, caz in care capata denumirea de corzi
(: 4).In ceea ce priste flexia de la nilul articulatiei interfalangiene proximale, ea poate fi determinata de contractura urmatoarelor corzi (9, 15):
- coarda centrala, care isi are originea la nilul fasciei superficiale dintre pediculii vasculo-nervosi, iar insertia pe os si pe teaca tendinoasa a falangei medii; aceasta coarda este frecnt asociata cu un nodul la nilul articulatiei interfalangiene proxi-male.
- coarda laterala, intim aderenta la piele, este atasata tecii tendinoase, printre fibrele ligamentului Grayson; frecnt, fibrele sale se pot extinde distal, determinand flexia la nilul articulatiei interfalangiene distale;
- coarda spirala, care isi are originea la nilul corzii pretendinoase sau al jonctiunii musculo-ten-dinoase a unui muschi intrinsec, cel mai frecnt abductorul scurt al degetului 5; aceasta coarda se intinde distal pana la nilul falangei medii si a tecii tendinoase supraiacente.
Raporturile stranse ale acestor elemente cu pe-diculii vasculo-nervosi explica deplasarea spre linia mediana (9, 10) si spre superficial (16) a acestora din urma pe masura scurtarii corzilor (. 5, 6); de fapt, gradul de modificare al traiectului pediculului vasculonervos si nilul la care acesta se produce, este in functie de elementele care sunt afectate de catre procesul patologic (9, 10) (. 5).




Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Chirurgie plastica si reparatorie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai