ASEPSIA - (PASTEUR 1878) - ansamblul de masuri si metode prin care este prevenita contaminarea unui produs, obiect, organism, adica se impiedica patrunderea microorganismelor in campul operator, obtinandu-se conditii de operatie la adapost de germeni. Asepsia se obtine prin sterilizare si dezinfectie [].
ANISEPSIA - (SEMELWEIS 1846, LISTER 1878) - consta in omorarea sau inhibarea germenilor de pe invelisurile organismului (tegumente, mucoase), sau din plagi, prin utilizarea unor substante chimice[].
DEZINFECTIA - aceelasi procedeu ca si antisepsia, dar se aplica pe medii inerte - instrumentar, aparatura stomatologica, chirurgicala, lenjerie, mobilier, vesela, pereti, dusumele[].
CONCLUZIE - se face ANTISEPTIZAREA mainilor, gurii, plagilor, respectiv DEZINFECTIA instrumentarului, campurilor, etc.
STERILIZAREA - metodele si procedeele (cel mai frecvent fizice) prin care sunt distruse toate formele vegetative si sporulate ale microorganismelor patogeni si nepatogeni de pe suprafete sau din interiorul unui corp (obiect, preparat, substanta). STERIL este un obiect sau mediu lipsit de orice forma de existsnta a microorganismelor (= absenta totala a etii)[].
Cuprins:
ParticularitĂŢile luptei contra infecŢiilor în medicina dentarĂ şi chirurgia omf |
sus  |
Particularităţile sunt determinate de: tratamentele în cavitatea bucală, în care frecvent există procese infecţioase, cu care vin în contact mâinile medicului şi asistentei, la care se adaugă specificul aparaturii dentare (unituri, piese de mână).
Cavitatea bucală - considerată ca cea mai contaminată cavitate naturală a organismului, în vecinătate imediată cu alte cavităţi septice ale feţei (nas, faringe, sinusuri paranazale).
Leziuni infecţioase acute, cronice - frecvent pacientul se prezintă pentru tratamentul infecţiilor nespecifice (abcese, parodontite, gingivite, stomatite), sau chiar a celor specifice (sifilis, tbc); respectiv pacienţii pot fi purtători ai virusurilor hepatice (hepatită B, C, D, E...), imunodeficienţei umane dobândite (HIV).
Contactul mâinilor medicului, asistentei - cu salivă, sânge, puroi, ţesuturi contaminate
Aparatura dentară - cu uniturile dentare cu tubulatură de polietilenă care favorizează contaminarea şi colonizarea cu microorganisme şui vehicularea acestora de la un pacient la altul. Piesele de mână (dreaptă, cot, turbină) dificil de sterilizat - pot vehicula germeni de la un pacient la altul prin contactul cu mucoasa bucală, salivă, sânge, puroi, respectiv cu mâinile medicului - de unde apare necesitatea existenţei unui număr mai mare de piese de mână, pentru a putea fi sterilizate de la un pacient la altul. Existenţa şi a pieselor de mână din materiale plastice - piesele aparatelor de detartraj - care de asemenea nu permit sterilizarea decât dezinfecţia. Se adaugă turaţiile foarte mari ale uniturilor, respectiv sprayurile de apă şi aer, care favorizează împrăştierea germenilor din cavitatea bucală a pacientului în mediul cabinetului, de unde este aspirat de către compresor, care prin tubulatura unitului dentar îl poate transmite la pacienţii următori.
Paharele pentru clătirea gurii pacienţilor şi prosoapele textile utilizate de medici şi asistente pentru ştergere mâinilor, nefiind sterilizate, pot transmite germenii, acest lucru putându-se preveni prin utilizarea paharelor de unică folosinţă, respectiv a prosoapelor de hârtie.
PregĂtirea instrumentarului în vederea sterilizĂrii |
sus |
Înainte de sterilizare, tot instrumentarul se curăţă de resturi organice, sânge, puroi, dentină, os - ulterior se clătesc şi se usucă.
Curăţirea este de 2 tipuri: manuală şi cu ultrasunete.
Curăţirea manuală - se efectuează de un cadru mediu echipat cu mănuşi, care foloseşte pt curăţare - apa caldă, săpun, detergenţi şi perie aspră. Se va acorda o atenţie deosebită atât îndepărtării tuturor resturilor organice, cât şi posibilelor accidente - tăieturi, înţepături - prin manevrarea acelor (de canal, de siringă), a instrumentarului tăios (sonde dentare, foarfece, bisturie...). Manevra este mare consumatoare de timp.
Curăţirea mecanică - asigură o curăţire corespunzătoare, economie de timp, necesită aparate speciale cu ultrasunete.
METODE de STERILIZARE, ANTISEPSIE, DEZINFECŢIE
UTILIZATE în STOMATOLOGIE şi CHIRURGIE OMF
Aceste metode se clasifică în:
I. Sterilizare prin căldură umedă
II. Sterilizare prin căldură uscată
III. Sterilizare prin radiaţii
IV. Sterilizare, dezinfecţie prin gaze
V. Sterilizare, dezinfecţie cu substanţe chimice
I. Sterilizare prin căldură umedă
1. Fierberea simplă - cea mai simplă, reprezintă o metodă de necesitate; instrumentarul se fierbe 30 minute.
2. Fierberea sub presiune - la autoclav, 2 atm., 30 min. - pentru sterilizarea apei.
3. Sterilizarea prin vapori sub presiune - la autoclav, cea mai eficientă, cea mai completă - 2 - 2,5 atm., 30 min. Se poate steriliza tot necesarul (instrumentar, câmpuri) pentru stomatologie şi chirurgie OMF. Are ca inconvenient corodarea instrumentarului metalic - care se previne prin adaugare de Benzost de sodiu, Cyclohexilamină. Nu permite sterilizarea pieselor de mână - dreaptă, cot, turbină.
4. Fierberea în ulei - ulei mineral, parafină, silicon - 190oC, 90 min. - pentru piesele de mână, sau instrumentarul cu articulaţii. Ulterior necesită centrifugarea acestuia.
II. Sterilizare prin căldură uscată
1. Flambarea - metodă de excepţie - la flacără, 1 sec/cm2 .
2. Sterilizarea cu aer cald - în Poupinel, la o temperatură mai crescută şi un timp mai prelungit ca în autoclav - în funcţie de tipul de Poupinel - cca 60 min., 180 oC.
III. Sterilizare prin radiaţii
1. Ionizante - radiaţii gama, utilizând Cobaltul.
2. Neionizante - UV - pentru diminuarea încărcăturii gewrmenilor din aerul încăperilor, de pe suprafeţe - este eficient numai la 1 m distanţă.
IV. Sterilizare, dezinfecţie prin gaze
1. Aldehida formică (= formaldehida) - se realizează în formolizatoare închise ermetic, în care se pot steriliza materilele şi instrumentarul care se degradează la sterilizarea prin căldură, fiind o metodă puţin costisitaore.
2. Oxid de etilenă - metodă aproape ideală, dar necesită sterilizatoare speciale, costisitoare. Actualmente se foloseşte cu precădere pentru sterilizarea instrumentarului, materilelor care se distrug prin căldură.
V. Antiseptizarea, dezinfecţia cu substanţe chimice
Aceaşi substanţă chimică poate fi utilizată fie ca ANTISEPTIC - pentru decontaminarea suprafeţelor organismului, fie ca DEZINFECTANT - pentru decontaminarea suprafeţelor neanimate - dar la concentraţii diferite. Vor fi prezentate substanţele mai frecvent utilizate în stomatologie şi Chirurgie OMF.
1. Fenoli, crezoli, hexaclorofeni
2. Clorhexidină - substanţă eficientă şi în mediu biologic (sânge, salivă, puroi). Bine tolerată de mucoase, cu gust agreabil. Se foloseşte în soluţie apoasă sau alcoolică 0,5%. Se găseşte şi sub formă de sprayuri pentru tegumente şi plăgi (accidentale sau chirurgicale). Soluţia de 0,2% se foloseşte pentru spălături bucale (frecvent în chirurgia parodontologică, implantologică - pentru igiena bucală postoperatorie); soluţia alcoolică de 5% se utilizează pentru instrumentar.
3. Halogenii - soluţii pe bază de iod, clor.
Iodul - utilizat ca alcool 70% iodat 2% - este bactericid, fungicid, slab virulicid; este cel mai bun antiseptic cutanat; dar este iritant la nivelul feţei, pielii piloase, periculos pentru ochi, respectiv determină fenomene alergice, deteriorează instrumentarul.
Iodoformul - mult utilizat în stomatologie şi chirurgia OMF - frecvent sub formă de meşe iodoformate, aplicate pe os, plăgi - putând fi menţinute până la 8 - 10 zile.
Iodoforii (Betadina)- iod în combinaţie cu compuşi organici - mai puţin iritanţi ca iodul, fiind utilizaţi pe tegumente, mucoase, mâini (în săpunuri, pentru antiseptizarea preoperatorie).
Clorul - sub formă de Hipoclorit de Na (= soluţie Dakin) - opreşte putrefacţia, îndepărtează mirosurile; respectiv Cloraminele T, B - sunt eficiente atât pentru antiseptizarea mâinilor, irigarea plăgilor, spălături endobucale şi endodontice, cât şi pentru dezinfecţia apei, instrumentarului, paharelor, suprafeţelor (chiuvete, pardosele, vaselor de toaletă.)...
4. Alcoolii - Alcoolul etilic 70%, aplicat pe tegumente - 1 - 3 min este bactericid, fungicid, virulicid - bine tolerat. Se utilizează singur, sau în asociere cu iodul.
5. Sărurile metalelor grele - Oxicianura de Mercur; compuşi organici mercuriali (Mercasept, Merfen, Mercurocrom)
6. Oxidanţii - degajă oxigen, fiind utilizaţi împotriva anaerobilor.
Apa oxigenată - 3% - folosită ca antiseptic pentru plăgi, hemostatic, dezodorizant. Se mai folosesc: Perhidrol 30% ; Hipermanganat de Potasiu - ca antiseptic bucal, pentru dezinfecţia apăsătoarelor de limbă.
7. Detergenţii - anionici, cationici, amfolitici - sunt utilizaţi ca antiseptici pnetru mâini, respectiv ca dezinfectanţi pentru instrumentar, suprafeţe, mobilier...
8. Aldehide - formaldehida
9. Acizi
DAR nici una dintre substanţele prezentate nu poate realiza sterilizarea instrumentarului, seringilor = astfel încât vor fi folosiţi doar ca adjuvante ale metodelor fizice!!!
IndicaŢii de sterilizare şi dezinfecŢie în stomatologie şi chirurgie omf |
sus |
1. Instrumentarul - de examinat (oglindă, pensă şi sondă dentară), de extracţie şi cel chirurgical - se sterilizează la autoclav sau Poupinel
2. Freze, ace endodontice, partea activă a instrumentelor de detartraj - sterilizare la autoclav sau Poupinel (130oC, 60 min)
Ambele categorii - înainte de sterilizare vor fi introduse în soluţie de deontaminare, ulterior spălate şi dezinfectate.
3. Piesele de mână - pun probleme deosebite. Există piese care pot fi sterilizate la autoclav sau Poupinel, folosind uleiuri siliconate. Dar, uzual, se sterilizează prin căldură - numai teaca detaşabilă de metal, restul piesei se dezinfectează cu diverse sprayuri (ex. Gigasept); sau se şterge piesa la exterior numai cu alcool - metodă total insuficientă. Se pot folosi pentru sterilizarea pieselor de mână şi vaporii de formaldehidă.
4. Seringi, ace - actualmente se utilizează numai cele de unică folosinţă.
5. Câmpuri, halate, comprese, meşe - se pot steriliza prin autoclavare şi păstrate în casolete; sau de unică folosinţă.
6. Material de sutură - ace, fir textil (aţă,mătase) - sterilizare la autoclav, sau de unică folosinţă.
7. Mănuşi - de unică folosinţă - curate pentru examinare; sterile pentru intervenţii.
8. Materialul de cauciuc - tubulatura (aspiratoarelor, cauterelo)r, sondele (de intubaţie traheală, gastrice) - sterilizare cu vapori de formaldehidă sau la oxid de etilen.
9. Apa - pentru spălarea chirurgicală înainte de intervenţii - sterilizare la autoclav 2 atm, 30 min.
10. Tubulatura unitului dentar, seringa de apă, aer - dezinfecţie prin circularea de diverse soluţii prin întregul circuit al aparatului, ulterior introducere de uleiuri pentru lubrefiere.
Actualmente există soluţii bactericide, fungicide, virulicide care asigură sterilizarea instrumentelor, frezelor..., şi care se folosesc cu precădere în cabinetele stomatologice.
PrecauŢii universale |
sus |
Se referă la posibilitatea transmiterii infecţiilor de la un pacient la altul, respectiv de la pacient la personalul medical; şi sunt valabile pentru toţi pacienţii.
Se consideră că:
- toţi pacienţii sunt potenţiali infectaţi;
- totdeauna - sângele, fluidele biologice, ţesuturile sunt contaminate cu virusuri hepatice, HIV
- întregul instrumentar utilizat în practica medicală - este contaminat după utilizare.
În caz de înţepare, tăiere a personalului medical cu instrumentarul utilizat la pacienţi - se recurge la:
- spălare cu jet de apă curentă - 5 min;
- ulterior spălare cu apă + săpun/detergenţi şi aplicare de antiseptice
- obligatoriu - raportarea evenimentului şi testarea pentru HIV, HVB (hepatită) - la nevoie terapie antiHIV, vaccinare împotriva hepatitelor - şi urmărirea clinică şi serologică a pacientului şi a personalului medical.
Reguli generale de asepsie şi antisepsie în stomatologie şi chirurgie omf |
sus |
Personalul medical
- halate cu mâneci scurte - care să permită spălarea corectă a mâinilor; se vor schimba frecvent
- se îndepărtează obligatoriu inelele, brăţările - deoarece nu permit spălarea corectă, respectiv transmit germeni de la un pacient la altul
- unghiile - vor fi tăiate scurt
- folosirea uzuală în cabinete - de mască, ochelari, mănuşi de protecţie
- pentru activitatea stomatologică zilnică - se recurge la "spălarea igienică a măinilor" - cu apă de robinet, săpun, perie, uscare cu aer cald / prosop de hărtie (eventual prosop textil, care se schimbă frecvent)
- pentru intervenţii de mică chirurgie orală - spălare 5 minute cu apă, săpun, perie sterile, antiseptizare 2 min cu alcool ( sau alte soluţii antiseptice - ex. Desmanol), după care se îmbracă mănuşile sterile
- pentru intervenţiile de Chirurgie OMF - "spălarea chirurgicală a mâinilor" - spălare 5 minute cu apă, săpun, perii sterile, o dată până la cot apoi până la ˝ antebraţului, antiseptizare + îmbrăcare halat, mască, bonetă, mănuşi sterile
- există şi antiseptice care pot înlocui spălarea chirurgicală a mîinilor - ex. Manusept
Pacientul
- cavitatea bucală - clătire cu soluţii de KMnO4, soluţie Clorhexidină; antiseptizare cu alcool, betadină
- tegumentul - antiseptizarea câmpului operator - minim 3 minute cu alcool 70%, Betadină, Clorhexidină 0,5%, apoi fixare câmpuri sterile
DezinfecŢia cabinetului stomatologic |
sus |
Actualmente, concepţia modernă urmăreşte diminuarea la maximum a gradului de încărcare cu germani a ambientului cabinetului, prin:
- amplasarea compresorului într-o încăpere separată - pentru a nu aspira - elimina aerul contaminat
- pornirea apei, săpunului lichid - cu pedale, celule fotosensibile
- înlocuirea prosopului textil - cu prosoape hârtie de unică folosinţă sau dispozitive de aer cald
- utilizarea mănuşilor, paharelor, seringilor, canulelor de aspirare a salivei, câmpurilor de izolare, etc - de unică folosinţă
- înlocuirea casoletelor mari care conţin tot instrumentarul steriloizat - cu truse sterile individuale pentru fiecare pacient
- dezinfecţia fotoliului dentar de mai multe ori pe zi (ideal - după fiecare pacient) - în special tetiera, braţele, măsuţa, butoanele - cu spray dezinfectant, cu burete îmbibat în alcool
- scuipătoarele - se curăţă şi se dezinfectează după fiecare pacient - cu alcool, Clorhexidină, sprayuri dezinfectante
- aerul încăperii - aerisiri frecvente, lampă cu UV - de mai multe ori pe zi în orele de program cu pacienţii; dezinfecţie cu formaldehidă la sfârşitul programului
- mobilierul (dulapuri, măsuţe), clanţele uşilor - dezinfectate de mai multe ori pe zi cu burete îmibat în alcool, sprayuri dezinfectante; pereţii - dezinfectaţi odată cu aerul încăperii cu lampă cu UV; ulterior cu formaldehidă la sfârşitul programului
ParticularitĂŢile luptei contra infecŢiilor în medicina dentarĂ şi chirurgia omf
