mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Tulburari ale tractului urogenital
Index » Boli » Tulburari ale tractului urogenital
» Functia sexuala normala

Functia sexuala normala


Share


Erectia peniana este initiata de stimuli neuropsihologici care produc in final sodilatatia spatiilor si a arterelor sinusoide din interiorul celor doi corpi cavernosi. Erectia este precedata in mod normal de dorinta sexuala (sau libido), care este reglata partial de factori psihologici androgen-dependenti. Desi erectiile spontane nocturne si diurne sunt suprimate la barbatii cu deficit androgenic, erectiile ca raspuns la stimuli erotici pot continua perioade lungi. Astfel, actiunea continua a androgenilor testiculari pare sa fie necesara pentru libidoul normal, dar nu pentru mecanismul erectiei in sine.
Penisul este inert prin fibre simpatice, parasimpatice si somatice. Fibrele somatice din nervul dorsal al penisului formeaza calea aferenta a reflexului erectil prin transmiterea impulsurilor senzitive de la pielea peniana si gland la ganglionii radacinii posterioare S2-S4 prin nervii rusinosi. Spre deosebire de terminatiile de tip corpuscular din pielea tecii penisului, majoritatea terminatiilor aferente din gland sunt terminatii nervoase libere. Calea eferenta incepe cu fibre preganglionare parasimpatice din S2-S4care trec in nervii pelvici spre plexul pelvic. Fibrele simpatice ce emerg din ariile cenusii interme-diolaterale Tn-L2 trec prin lantul ganglionar paravertebral simpatic, plexul hipogastric superior si nervii hipogastrici pentru a intra in plexul pelvic alaturi de fibrele parasimpatice. Fibrele eferente somatice din S3-S4 care trec prin nervul rusinos spre muschii ischiocavernosi si bulbocavernosi si fibrele simpatice postganglionare care inerveaza muschiul neted al epididimului, canalele deferente, culele seminale si sfincte-rului cal intern mediaza contractia ritmica a acestor structuri in momentul ejacularii.
Impulsurile nervoase autonome, integrate in plexul pelvin, se proiecteaza spre penis prin nervii cavernosi, care au traiectul de-a lungul fetei postero-laterale a prostatei inainte de a penetra musculatura seului pelvin imediat lateral de uretra. Distal fata de uretra membranoasa unele fibre intra in corpul spongios, in timp ce celelalte intra in corpii cavernosi odata cu ramurile terminale ale arterei rusinoase si venele cavernoase eferente. Daca in urma unui traumatism pelvin sau interventii chirurgicale apare intreruperea nervilor cavernosi, poate rezulta impotenta erectila.
Creierul exercita o influenta modulatoare importanta asupra cailor reflexe spinale care controleaza functia peniana. Variati stimuli vizuali, auditivi, olfactivi si imaginativi provoaca raspunsuri erectile care implica eferente corticale, talamice, rinencefalice si limbice spre aria mediala preoptica a hipota-lamusului anterior, care actioneaza ca un centru de integrare. Alte arii ale creierului, ca de exemplu complexul amigdalian, pot inhiba functia sexuala.
Cu toate ca sistemul nervos parasimpatic este efectorul principal al erectiei, transformarea penisului intr-un organ erect este un fenomen scular. In stare flasca, arterele, arteriolele si spatiile sinusoidale din corpii cavernosi sunt in constrictie datorita contractiei musculaturii netede din peretii acestor structuri, mediate simpatic. Venulele dintre sinusoide si tunica albuginee densa care inconjoara corpii cavernosi se deschid liber in venele emisare. Erectia incepe cand relaxarea muschilor netezi sinusoidali antreneaza dilatarea sinusoidelor si o scadere a rezistentei periferice, provocand o crestere rapida a fluxului sanguin arterial prin arterele rusinoase interne si cavernoase. Expansiunea sistemului sinusoidal comprima venulele pe fata interna a tunicii albuginee, ducand la ocluzie venoasa. Cresterea presiunii intracorporeale duce la rigiditate; expansiunea incompleta a spatiilor sinusoidale duce la o rigiditate incompleta.
Erectia se produce cand tonusul sinusoidal indus adrenergic este antagonizat prin stimulare parasimpatica sacrata care produce relaxare sinusoidala in primul rand prin sinteza si eliberarea neurotransmitatorului nonandrenergic-noncolinergic (NANC), oxidul nitric (NO). Contributia eliberarii acetilcolin-de-pendente a NO din endoteliul scular este nesigura. In vitro, stimularea electrica a benzilor izolate din corpul cavernos (cu sau fara endoteliu) determina relaxare sinusoidala prin eliberarea neurotransmitatorilor inauntrul terminatiilor nervoase, care este rezistenta la blocantii adrenergici si colinergici. Inhibitorii sintezei oxidului nitric sau ai guanozin monofos-fatului (GMP), precum si epuratorii oxidului nitric blocheaza relaxarea sinusoidala. O rietate de neuropeptide gasite in tesuturile corporale, incluzand peptidul soactiv intestinal (VIP - soactive intestinal peptide) si peptidul inrudit genetic cu calcitonina (CGRP - calcitonin gene-related peptide), produc turgescenta cand sunt injectati in penis, dar au roluri fiziologice incerte. Norepinefrina joaca un rol important in mecanismul adrenergic de detumescenta.
Emisia seminala si ejacularea se afla sub controlul sistemului nervos simpatic. Emisia rezulta prin contractia alfa-adrenergic-mediata a epididimului, canalului deferent, culelor seminale si prostatei, care face ca lichidul seminal sa intre in uretra prostatica. inchiderea concomitenta a colului cii urinare previne refluxul spermei in ca si ejacularea antero-grada rezulta din contractia muschilor seului pelvin, incluzand muschii bulbocavernosi si ischiocavernosi.
Orgasmul este un fenomen psihosenzorial in care contractiile ritmice ale muschilor pelvini sunt percepute ca placute. Orgasmul se poate produce fara erectie sau ejaculare sau in prezenta ejacularii retrograde.

Detumescenta dupa orgasm si ejaculare este incomplet inteleasa. Dupa cat se pare, tonusul activ al selor din spatiile sinusoidale este refacut prin contractia musculaturii netede (probabil mediata adrenergic), care scade influxul de sange in penis si sustine golirea tesutului erectil. Dupa orgasm exista o perioada refractara care riaza ca durata cu rsta, conditia fizica si factorii psihici si in timpul careia erectia si ejacularea sunt inhibate.

Tipareste Trimite prin email


  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai
 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor