mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» PARTICULARITATI ALE INFLAMATIEI LA NIVELUL PULPEI DENTARE

PARTICULARITATI ALE INFLAMATIEI LA NIVELUL PULPEI DENTARE


Share





Agentii etiologici ai inflamatiei



Inflamatia pulpei poate fi produsa de orice factor din mediu sau al organismului care actioneaza nociv asupra dintelui sau care intra in contact direct cu pulpaa dentara.


Agentii fizici


Cei mai importanti sunt agentii termici si traumatici.
Agentii termici actioneaza prin cresterea sau scaderea exagerata a temperaturii la nivel dentar. Dupa durata actiunii si variatiile temperaturii, agentii termici pot actiona:
. Brutal, pe perioade scurte, cu variatii mari de temperatura. Exemple:contactul cu zapada carbonica sau freoni in cadrul testelor slefuirilor cu turbina fara o racire adecvata.
. Cu intensitate mai mica, dar in mod repetat. Aceasta este eventualitatea comuna, produsa prin contactul dintilor cu alimentele prea calde sau prea reci. Agentii traumatici pot actiona brutal sau repetitiv in timp.
. Traumatismele brutale si violente duc la fracturi coronare cu deschiderea camerei pulpare, fracturi radiculare, luxatii dentare.


. Agenti traumatici cu actiune lenta si repetata apar in obturatiile inalte, coroane neadaptate axial, aparate ortodontice supraactivate.


Agentii chimici


Acestia sunt reprezentati de substantele cu potential toxic continute in unele medicamente si materiale utilizate in practica stomatologica. Cele mai importante sunt urmatoarele:

. Medicamentele care contin fenoli si formol


. Alcool concentrat

. Perhidrolul


. Acidul fosforic din cimenturile de silicat

. Monomerul din acrilat


. Acidul poliacril din materiale compozite
Agentii chimici produc la nivelul pulpei o serie de leziuni:
. Depolimerizeaza substanta fundamentala si fibrele de colagen
. Lezeaza tecile de mielina si cresc excitabilitatea fibrelor nervoase senzitive
. Distrug celulele din pulpa dentara


Agentii biologici
In practica agentii biologici, mai ales bacterieni, sunt cei mai frecventi agenti etiologici ai inflamatiei pulpei dentare. Ei pot actiona:
. Direct, cand agentul patogen patrunde in camera pulpara.
. Indirect, prin exotoxinele eliberate de germenii situati in canaliculele dentinare.


Particularitatile anatomo-functionale ale pulpei dentare si ale inflamatiei pulpare


Pulpa dentara este un tip de tesut conjunctiv care prezinta o serie de particularitati anatomice si fiziopatologice. Din acest motiv inflamatia la nivelul pulpei dentare are unele caractere specifice.
Dupa C. Andreescu cele mai importante particularitati ale pulpei dentare sunt legate de:

. Situatia anatomica


. Comunicarea cu organismul

. Sistemul circulator


. Inervatia pulpei dentare

. Labilitatea structurala


. pH-ul alcalin


Situatia anatomica
Pulpa dentara este asezata intr-o cavitate inextensibila si nedeformabila, reprezentata de camera pulpara si de canale radiculare. Avantajul acestei localizari este ca smaltul si dentina protejeaza pulpa de traumatisme si de agentii patogeni. Dezavantajele sunt:
. accesul in scop diagnostic si terapeutic este dificil.
. In caz de inflamatie edemul in cavitatea inextensibila comprima toate elementele anatomice pulpare.


Comunicarea camerei pulpare cu organismul


Camera pulpara comunica cu organismul prin foramenul apical care este un inel rigid format din dentina si cement. Prin el trec vasele sanguine, limfaticele si fibrele nervoase. Cu varsta orificiul apical scade prin depunere de dentina secundara si cement, ceea ce contribuie la scaderea troficitatii strucurii pulpare.
Dimensiunile mici ale foramenului apical fac ca in procesele inflamatorii dilatarea arteriolei sa comprime venulele, producand staza si hipoxie in camera pulpara.


Sistemul circulator pulpar


. Irigatia arteriala este de tip terminal. Blocarea arteriolei produce necroza pulpara.
. Venulele pulpare nu au perete muscular, astfel ca pot fi usor comprimate prin edemul interstitial.
. Capilarele au peretii formati dintr-un strat de celule endoteliale si o adventice din mucopolizaharide. In inflamatii stratul mucopolizaharidic se depolimerizeaza, creste permeabilitatea peretelui capilar si se produc plasmexodia si diapedeza leucocitelor.


Inervatia pulpei dentare
. Inervatia senzitiva este bogata si este asigurata de ramurile maxilara si mandibulara ale trigemenului. Fibrele nervoase mielinizate patrund prin orificiile apicale, se ramifica si in periferia pulpei formeaza un plex nervos. De aici unele fibre pierd teaca de mielina si ajung prin canaliculele dentinare pina la limita dintre dentina si smalt.
. Fibrele vegetative au rol vasomotor. Cele simpatice provin din plexul carotidian, iar cele parasimpatice provin din ganglionii otic si sfenopalatin.
In procesele inflamatorii pulpare fibrele senzitive sunt intens stimulate, mai ales sub actiunea acidozei si bradikininei. Alterarile severe de metabolism local si acidoza duc la leziuni ale tecii de mielina, fragmentari transversale ale fibrelor si distrugerea lor.


Structura componentelor pulpei dentare se modifica in procesele inflamatorii.
. Modificarile celulare: fibroblastii, macrofagele, celulele mezenchimale si odontoblastii se activeaza metabolic si migreaza spre centrul focarului inflamator. Dupa nevoi fibroblastii se pot transforma in macrofage, iar celulele mezenchimale se pot transforma in fibroblasti sau in odontoblasti.
. Modificarile substantei fundamentale: mucopolizaharidele din substanta fundamentala se afla fiziologic polimerizate sub forma de gel. In inflamatii mucopolizaharidele intercelulare si pericarpelare se depolimerizeaza si substanta fundamentala trece in stare de sol, mai difuzibila pentru lichide. Efectele sunt: cresterea permeabilitatii capilare, plasmexodia, patrunderea rapida a germenilor in toata pulpa dentara, difuzarea procesului inflamator in toata pulpa.
. Modificarile fibrelor conjunctive: fibrele de colagen se depolimerizeaza sub actiunea colagenazelor microbiene, a acidozei si a unor mediatori ai inflamatiei.pH-ul alcalin
Pulpa dentara are normal un pH de 7,30-7,44. initial in inflamatie aciditatea este neutralizata de sistemele tampon locale, in principal fosfatii si carbonatii din zona predentinara. Apoi se instaleaza acidoza locala, care are o serie de efecte:
. favorizeaza depolimerizarea colagenului si a substantei fundamentale
. creste permeabilitatea capilara
. celulelor pulpare sufera o inhibitie metabolica
. efect dolorigen prin stimularea fibrelor nervoase senzitive


Exudatul inflamator in pulpa dentara
In pulpa dentara se formeaza un exudat inflamator celular in care predomina neutrofilele, adica purulent.
Initial exudatul purulent, se gaseste in abcese pulpare, bine delimitate de bariera imuno-fibrino-leucocitara. Puroiul este format din:

. Leucocite (mai ales neutrofilE) vii si moarte


. Bacterii vii si moarte

. Fragmente de celule


. Plasma bogata in colesterol si acizi grasi liberi.
Tendinta infectiei pulpare in lipsa tratamentului este de extindere si distrugere a intregii cavitati a pulpei, coronara si radiculara, cu transformarea in gangrena pulpara(3).


FIZIOLOGIA SI FIZIOPATOLOGIA TERMOREGLARII



Mentinerea constanta a temperaturii corpului este esentiala pentru desfasurarea in conditii optime a activitatii diferitelor enzime ce conditioneaza procesele metabolice necesare desfasurarii activitatii sistemelor functionale. In conditii normale temperatura corpului la mamifere este mentinuta intre anumite limite (homeostazie termicA) prin reactii biologice complexe, controlate de catre un sistem termoreglator, care prin interventia unor mecanisme complexe neuro-endocrine adapteaza in functie de necesitati mecanismele de termogeneza si termoliza.
Temperatura corpului uman este mentinuta constanta la o valoare de aproximativ 37sC (cu variatii intre 36,2s C si 37,4s C).
Temperatura interna variaza in functie de activitate, temperatura mediului, fluctuatiile zilnice (sau ritmul circadiaN) etc. Diferite parti ale corpului nu au aceeasi temperatura.
De exemplu extremitatile sunt mai reci decat trunchiul; temperatura din interiorul corpului (masurata intrarectaL) este in general cu 0,5s C mai mare decat cea la suprafata (masurata oraL). Temperatura la nivelul cavitatii bucale variaza intr-o perioada de 24 de ore cu 0,2 - 0,5s C indiferent de sex. Este mai mica dimineata si mai crescuta seara dar nivelul cel mai scazut este in timpul somnului si cel mai crescut in timpul desfasurarii activitatilor fizice. Temperatura corpului creste putin in timpul emotiilor si patologic in hipertiroidie (creste rata metabolicA) pentru ca in hipotiroidie sa scada la valori sub cele normale. Femeile par a avea fluctuatii mai mari care urmaresc ciclul menstrual, cu o crestere a temperaturii inaintea ovulatiei (80).













Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai