mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» INFECTIILE CAUZATE DE STREPTOCOCUL DE GRUP A

INFECTIILE CAUZATE DE STREPTOCOCUL DE GRUP A









INTRODUCERE



 Infectii acute si complicatiile tardive nesupurative :
 importanta medicala (raspandire, forme clinice variate, gravitate diferitA)
 importanta socio-economica (spitalizari, consum de medicamente, invaliditatI)


 Morbiditate :


 forme acute : angina (> 100 cazuri %.000); scarlatina (<30 cazuri %000), erizipel, febre puerperale, alte localizari (<1 cazuri%000) - mult scazute


 complicatii tardive nesupurative : RAA (4%); CR (5%), GNA (<10%)


 forme invazive : fasceite necrozante, miozita, sindrom de soc toxico - septic - evolutie in crestere prin riscul afectarii gazdelor imunocompromise (5-10 cazuri %000) ex.: STS dupa 1980 epidemii nosocomiale in SUA (Minnesota 26 cazuri %000)


 Mortalitate
 in scadere : ex. scarlatina de la 25% in 1898 la 0,1% in 1963
 in crestere ex . formele invazive sau toxico -septice


 Particularitati epidemiologice
 rata crescuta a purtatorilor sanatosi: in populatia generala (~20%); in colectivitati de copii si tineri (~ 90% in epidemiI)
 particularitatile de receptivitate
 riscul producerii reinfectiilor si riscul generat de acestea
CARACTERISTICI CU IMPORTANTA EPIDEMIOLOGICA ALE SBHA

 structura complexa


 particularitati antigenice (proteina M, alte structuri proteice, polizaharidice, mucopeptidicE)


 virulenta ridicata - capacitate invaziva ridicata la poarta de intrare; blocarea apararii


 caracteristici de toxigenitate - eritotoxine, steptochinaze, hialuronidaze, sterptolizine etc.






PARTICULARITATI STRUCTURALE ALE STREPTOCOCULUI




ANTIGENITATE prin TOXINE ( eritrotoxina - bacteriofaG) si ENZIME (streptolizina 0, hialuronidaza, streptokinaza, streptodormaza, dezoxiribonucleaza, exotoxine variatE ); streptolizina S neantigenica = hemoliza b



 rezistenta ambientala - medie


 decontaminare chimica uzuala


 rezistenta la antibiotice limitata
 eficienta tratamentului cu peniciline; macrolide (alergie la penicilinE);
 cefalosporine (alternativa, dar penicilina ramane antibioticul de electiE);
 rezistenta la tetracicline si utilizarea sulfamidelor in arii geografice extinse - contraindica utilizarea acestora in formele acute sau in tratamentul de intretinere la cazurile cu complicatii.
PROCESUL EPIDEMIOLOGIC

 Surse de agent patogen


 omul bolnav (forme acute : faringita, amigdalita, angina, scarlatina, erizipel etc.)

 tipice


 atipice ( > 80% din cazuri - automedicatie, complianta redusa la terapia corectA)

 omul purtator


 preinfectios (1 - 3 zile debutului formelor acutE)
 "sanatos": nazal, faringian, mixt (7-14 zile - depistare prin supraveghere activa si sterilizarE)
 fost bolnav - purtatori in convalescenta prin tratament incorect (variabil <1-3 lunI)


Eliminarea agentului patogen : produse patologice variate dupa localizarea infectiei - cel mai frecvent secretii naso-faringiene

 Moduri si cai de transmitere


 direct : preponderent prin: contact; picaturi septice (frecvent in colectivitatI )


 indirect : aer (aglomeratiI); alimente (lapte si derivatE); obiecte ( utilizare
individuala, colectiva, ocupationaL); maini; vectori biologici
RECEPTIVITATEA

 nu este generala


 crescuta la copiii si tinerii care frecventeaza colectivitati (1-4 ani si 10 - 14 anI)
 preponderent crescuta la copiii de 7- 14 ani pentru tulpinile eritrogene (scarlatina, boala copilariei, adultii indemni la aceasta forma de infectiE)
 caracter pasager pentru imunitatea postiinfectioasa (exceptie tulpinile eritrogenE) = reinfectii ;
 anticorpi specifici anti - M: apar la 3-4 saptamani; slab protectivi; persista ani de zile - indicatori de trecere prin infectie = utili in supravegherea epidemiologica
 anticorpi anti - StreptoLizinaO (ASLO): apar la 7-8 zile; titruri maxime la 3-5 saptamani; scad dupa 8 saptamani pana la 12 luni - nici un efect protectiv; indicatori de trecere prin infectie; persistenta > 6 sapt. a titrurilor > 200 Utodt/ml markeri de instalare a RAA
 fenomene de hipersensibilizare intarziata prin reinfectii = complicatii tardive nesupurative (reinfectii la 1-2 luni de la debutul primoinfectieI)


DE CE ?



MULTIPLE INFECTII STREPTOCOCICE IN CURSUL VIETII
MULTITUDINEA DE SEROTIPURI


CARACTER PASAGER AL IMUNITATII SPECIFICE DE TIP SI SUBTIP


FENOMENE DE HIPERSENSIBILIZARE INTARZIATA PRIN REINFECTII


FORMELE DE MANIFESTARE ALE P.E.

 dependente de :


 entitatea clinica;
 particularitati de virulenta ale tulpinilor circulante;
 particularitatile epidemiologice (colectivitati, receptivitatea populatiei, factori climatici - sezonalitate; economico-sociali - igiena, educatie..);
 calitatea sistemului medical prin asigurarea supravegherii (formelor acute si starii de purtatoR);
 atitudinea populatiei fata de terapia cu antibiotice.


MANIFESTARI CLINICE SI EPIDEMIOLOGICE IN INFECTIILE STREPTOCOCICE






. sporadica


. in prezent toate, in afara anginelor


(angine - posibil sporadicein sezonul cald, populatiegenerala preponderentadulta, nivel economic -educational crescut, rezistentagenerala nespecifica optimA)

Incidenta scarlatinei, in Romania,


in perioada 1970 - 2005


Endemicaangine (in colectivitati, sezon rece, aglomeratiI)











o Epidemica


 angine ( urmare a cumularii purtatorilor "sanatosi" - consecinte in postepidemie cresterea prevalentei complicatiilor tardive nesupurativE)
 aspecte noi : epidemii nosocomiale prin forme invazive (STS , fasceite necrozante, miozitE)


Prevalenta anginelor cu streptococ, in Romania, in perioada 1970 - 2005


















PREVENTIA


 Generala
 cresterea rezistentei nespecifice la grupurile cu risc si in perioade cu risc epidemic;
 supravegherea epidemiologica + clinica + laboratorul a colectivitatilor cu risc;
 triaj epidemiologic dupa vacante, internate, cazarmi, orice colectivitate de tineri;
 depistarea si sterilizarea purtatorilor (control la externare/ terminarea tratamentului inclusiv a personalului din mediul de spitaL ):
 supravegherea fostilor bolnavi (purtatori; depistarea precoce a complicatiiloR);
 conditii de igiena generala corespunzatoare (inclusiv in mediul de spitaL);
 educatia personalului medical si a populatiei.
 Speciala

 administrarea preparatelor antibiotice




ORDINUL MINISTERULUI SANATATII
PRIVIND PREVENIREA SI COMBATEREA INFECTIILOR STREPTOCOCICE (doze adaptatE)





 Specifica

Vaccinuri anti - streptococ grup A ?


Nu in prezent !variabilitate mare de subtip prin diversitatea structurala a proteinei M inca posibilitati tehnice limitate pentru :

. vaccin polivalent


. inalt imunogen

. protectie de durata


Candidate/ in experimentare : polipeptidice, native, sintetice, recombinare genetica



COMBATEREA


 ancheta epidemiologica

 bolnavii :


 depistarea activa a bolnavilor cu forme tipice / atipice de boala
 izolarea: obligatoriu in spital (preferat pentru toate formele acutE)
 raportarea: nominala (scarlatina, formele invazivE); numerica (alte formE)
 purtatorii : supravegherea ; sterilizarea (vezi preventia specialA)
 contactii directi cu sursele : supravegherea clinica + epidemiologica 10 zile
 NB : persoanele diagnosticate cu o complicatie tardiva nesupurativa care vin in contact cu bolnavi cu forme acute vor fi :
- supravegheati clinic ;
- vor intrerupe tratamentul de intretinere → penicilina orala doza dubla
(daca vor face o forma acuta de angina tratamentul va fi injectabil - 10 zilE)
- dupa 6 zile de tratament vor relua schema de intretinere
 convalescentii
 penicilina retard in a 7 zi de la debut (la externarE) si la 14 zile
 dispensarizarea activa : 3 luni (examen clinic lunar; examene de laborator : saptamanal in prima luna si apoi lunar ex. sumar de urina; exsudat, teste de inflamatie la 1 luna de la debuT )

 decontaminare in focar :


 substante clorigene; bromocet 1%; formol 5 %











Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor