Localizarea, amplitudinea, durata si directia pulsatiei cordului sunt cel mai bine apreciate cu ajutorul extremitatilor degetelor. Socul apexian normal se gaseste pe linia medioclaviculara sau medial de aceasta, in spatiul Isau intercostal stang, si este un impuls precoce in sistola, pe o suprafata de maxim 3 cm in diametru. El este datorat in special reculului cardiac ce insoteste ejectia si se examineaza cu pacientul in decubit dorsal si in decubit lateral stang. Hipertrofia de ventricul stang duce la marirea amplitudinii, duratei si, adesea, a marimii socului apexian. Acesta poate fi deplasat lateral si inferior in spatiul VI sau VII intercostal, mai ales la pacientii cu incarcare de volum a ventriculului stang, asa cum se intampla in insuficienta aortica sau la cei cu cardiomiopatie dilatativa.
Alte caractere anormale ale socului apexian includ pulsatia presistolica a ventriculului stang, adesea insotita de prezenta zgomotului 4 la pacientii cu suprasolicitare de presiune a ventriculului stang, sau ischemie/infarct miocardic si o pulsatie rapida protodiastolica insotita adesea de zgomotul 3 la pacientii cu insuficienta ventriculara stanga sau insuficienta mitrala (ura 227-l). Pacientii cu cardiomiopatie hipertrofica prezinta frecvent un dublu impuls sistolic apical palpabil.
Hipertrofia ventriculara dreapta genereaza frecvent o pulsatie sistolica sustinuta pe marginea stanga a sternului, in zona inferioara, care porneste in protosistola si este concomitenta cu socul apexian.
Pacientii cu dissinergii ale ventriculului stang, datorate bolii cardiace ischemice sau altor boli miocardice difuze, de alta etiologie, pot prezenta pulsatii precordiale anormale in timpul sistolei. Asemenea pulsatii apar frecvent la pacientii cu un infarct miocardic recent si pot fi evidentiate la unii pacienti numai in timpul crizelor anginoase. Acestea se palpeaza in mod obisnuit in zona precordiala stanga centrala cu 1 sau 2 spatii intercostale deasupra si/sau cu 1-2 cm medial de socul apexian. Aparitia unei pulsatii sistolice in regiunea apexului este dificil de diferentiat de pulsatia unui ventricul stang hipertrofiat.
Pacientii cu insuficienta mitrala severa au frecvent pulsatii pe marginea stanga a sternului. Acestea survin tardiv fata de socul apexian, sunt sincrone cu unda v pe curba de presiune din atriul stang si se datoreaza deplasarii anterioare a ventriculului drept de catre atriul stang dilatat si pulsatil. Un impuls asemanator se poate palpa pe partea dreapta a sternului la unii pacientii cu insuficienta tricuspidiana severa si atriu drept gigant. Pulsatia articulatiei sternoclaviculare drepte poate indica un arc aortic drept sau o dilatatie anevrismala a aortei ascendente. Pulsatiile arterei pulmonare sunt adesea vizibile si palpabile in spatiul II intercostal stang. in timp ce la copii sau la adulti tineri slabi sunt normale, in cazul celorlalti, de regula, aceste pulsatii sugereaza hipertensiune pulmonara, cresterea fluxului sanguin in circulatia pulmonara sau o dilatare poststenotica a arterei pulmonare.
Suflurile cardiace pot fi insotite de freamate, vibratii de joasa frecventa ce pot fi percepute prin palpare. Un suflu sistolic de insuficienta mitrala poate fi palpat la apex. in cazul unei stenoze aortice, freamatul traverseaza palma examinatorului plasata in zona precordiala, spre partea dreapta a gatului, in timp ce freamatul unei stenoze pulmonare iradiaza mai frecvent spre partea stanga a gatului. Freamatul unui defect septal ventricular se situeaza de obicei in spatiile III-Iintercostal pe marginea stanga a sternului.
Percutia trebuie efectuata la fiecare pacient pentru a identifica pozitia normala sau anormala a cordului, stomacului si ficatului. La pacientii cu situs normal cardiac, percutia aduce putine date suplimentare fata de o inspectie si palpare atent efectuate in identificarea maririi cordului.
