mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Traumatisme ale nervilor mainii
Index » Patologia chirurgicala a mainii » Traumatisme ale nervilor mainii
» Clasificarea leziunilor nervoase, fiziopatologie

Clasificarea leziunilor nervoase, fiziopatologie


Share





Leziunile nervoase pot fi (15, 16, 18):


a) fara intreruperea continuitatii:

- compresiune;


- contuzii;

- elongatii.


b) cu intreruperea continuitatii:

- sectiuni partiale sau totale;


- defecte nervoase.


Fiziopatologie

Atunci cand un nerv este lezat, capetele sale, distal si proximal de leziune, sufera modificari reacti ce sunt clasificate in modificari degenerati si regenerati (24, 29).
Degenerescenta retrograda constituie totalitatea modificarilor ce apar in portiunea proximala a nervului adica la nilul corpului celular si axonului proximal de sediul leziunii (29).
Degenerescenta anterograda sau walleriana constituie totalitatea modificarilor histologice biochimice fiziologice ce apar in axonul distal de sediul leziunii si care traduce incapacitatea fibrei nervoase de a-si mentine integritatea structurala si functionala atunci cand este separata de corpul celular.



Degenerescenta terminala reprezinta totalitatea modificarilor ce apar la jonctiunea fibrei nervoase cu organul efectiv (placa motorie), dupa ce este intrerupta conducerea nervoasa.
Regenerarea reprezinta totalitatea modificarilor ce conduc la resilirea relatiilor normale ce exista intre celula nervoasa si organul efector.In 1943 Seddon a definit 3 grade de leziuni nervoase:
. Neuroproxia - consta in intreruperea temporara a conducerii nervoase, fara pierderea continuitatii axonale si fara modificari morfologice. Degenerescenta walleriana nu se produce si functia nervoasa se resileste spontan si in totalitate.
. Axonomiesis - consta in intreruperea continuitatii axonale dar fara intreruperea tecilor de tesut conjuctiv; nu apare nervom si daca degenerescenta walleriana afecteaza toate fibrele nervoase, regenerarea axonilor se produce normal deoarece tecile au continuitatea pastrata, recuperarea poate fi completa sau aproape completa.
. Neurotmesis - consta in intreruperea continuitatii nervului si aparitia unui nervom intre cele 2 capete sectionate. Apare degenerescenta walleriana si retrograda, iar recuperarea este intarziata si profund modificata, niciodata completa, chiar cu cele mai bune metode de tratament.In 1978 Sunderland a propus clasificarea leziunilor nervoase in 5 categorii (15, 16):
. Grad I


- intreruperea conducerii axonale la sediul leziunii;

- continuitatea axonala este pastrata;
- poate fi o demielinizare a segmentelor, dar fara degenerare walleriana;
- situatia este total rersibila.


. Grad II

- axonul este intrerupt si nu supravietuieste sub nilul leziunii;


- endonervul este intact;

- recuperarea este completa.


. Grad III

- axonul este intrerupt si dezintegrat prin degenerare walleriana;
- continuitatea endonervului este pierduta si apare dezorganizarea structurii interne a fasciculelor (clinic apar in leziunile prin tractiune - elon-gatii);
- recuperarea este lenta si de obicei incompleta.


. Gradul IV

- distrugerea totala a arhitecturii interne a nervului, dar cu mentinerea continuitatii trunchiului nervos prin integritatea epinervului;


- apare nevrom;

- recuperarea spontana poate apare, dar rareori fara deficit functional marcat;


- are indicatii de reparare chirurgicala a nervului.

. Gradul V


- pierderea continuitatii trunchiului nervos;

- repararea chirurgicala este obligatorie. Modificari regenerati se caracterizeaza prin
mitoza celulelor Schwann, ce incepe la aproximativ o saptamana de la traumatism. Celulele Schwann formeaza cordoane celulare ce se aliniaza de-a lungul membranelor bazale intacte, orientand mugurii axonali din tronsonul proximal catre periferie si asigurandu-le si teaca de mielina.
Regenerarea proximala apare la cateva ore dupa traumatism, cand se observa cresterea sintezei de proteine in corpul celular si a vitezei de transport axonal, iar mici muguri axonali apar la extremitatea fibrelor sectionate. Mielinizarea axonilor regenerati incepe la sfarsitul primei saptamani. Atunci cand integritatea tecilor de tesut conjunctiv (in particular a membranelor bazale) nu este intrerupta, regenerarea cresterii axonale se efectueaza fara dificultate, in cazul in care nervul a fost intrerupt, apar o serie de complicatii ce afecteaza calitatea regenerarii. Acestea sunt datorate proliferarii fibroblastilor in interiorul tubilor endoneurali, formand tesut cicatricial si blocand astfel inaintarea mugurilor axonali. Astfel apare nevromul. in cazul in care s-a efectuat o sutura nervoasa perfecta (cu aproximarea corecta a capetelor nervoase), doar o parte din axonii proximali regasesc tronsoanele distale corespunzatoare, ceilalti pierzandu-se in tesutul conjunctiv sau in alti tubi endoneurali ce nu le apartin. De aceea, recuperarea nervoasa dupa o sectiune a unui nerv nu este niciodata completa (22, 27, 32).


Viteza de regenerare - este definita ca viteza de crestere a mugurilor axonali. in medie, viteza de regenerare a fibrelor senziti este de 1-2 mm/zi, iar a celor motorii de 1-3 mm/zi.


Principalii factori ce influenteaza regenerarea nervoasa:

A. Factori care tin de pacient si traumatism (necontrolabili):
a. Varsta pacientului - rezultate mai bune la copii si adulti tineri;
b. Tipul traumatismului - sectiunile simple au rezultate mai bune, deoarece zona de traumatism se intinde doar pe cativa mm proximal si distal de leziune. Leziunile prin strivire dau o zona larga de distrugere si asociaza leziuni tendinoase, vasculare sau osoase, sau leziunile cu defecte de acoperire. Prognosticul acestor leziuni este nefavorabil.
c. Nilul de leziune - cu cat leziunea este mai proximal, cu atat mai frecnt poate apare degenerescenta neuronilor si cu atat mai lung este tronsonul distal ce trebuie parcurs de axonul regenerat. Cu cat timpul de regenerare este mai lung, cu atat devin mai apropiate modificarile degenerati in organul efector (atrofia musculara).
d. Tipul de nerv lezat - un nerv care are o componenta motorie mai mare (de exemplu nervul ul-nar) va aa mai evident faptul ca regenerarea este incompleta.
e. Atitudinea pacientului fata de leziune - pacientii care sunt motivati in obtinerea recuperarii vor aa nevoie de mai putin timp si energie pentru a depasi etapa de durere, modificare a aspectului mainii, gimnastica recuperatorie.
A. Factori care tin de atitudinea terapeutica (controlabili) (7, 1):
a. Momentul operatiei - intotdeauna repararea primara este superioara repararii secundare. Totusi, in cazurile in care nu se poate efectua repararea primara, repararea secundara trebuie efectuata inainte de 18 luni, dupa aceasta perioada apar modificari degenerati musculare. Millesi face observatia ca rezultatele repararii nervoase pana la 6 luni de la leziune sunt mult mai bune decat cele ale repararii dupa 6 luni.
b. Tehnica repararii nervoase - neurorofia, neuro-liza si grefarea nervoasa depind de experienta chirurgului in mare parte. in efectuarea acestor tehnici se va tine cont de: manuirea blanda a tesuturilor, folosirea unui numar minim de suturi pentru a obtine realinierea fasciculara, evitarea tensiunii la sediul repararii.
c. Calitatea ingrijirii post-operatorii cuprinde: protejarea tegumentului insensibil la traumatisme, imobilizarea in pozitii functionale pentru prenirea deformarii, mobilizare pasiva pentru prenirea redo-rilor articulare, programe de recuperare functionala dupa suprimarea imobilizarii.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala a mainii:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai