Din 1991 a avut loc o inversare a caracterului descendent al consumului de substante toxice, aparut in anii \'80. Aceasta crestere a abuzului de substante toxice a fost insotita de o scadere a perceptiei raului generat de un asemenea comportament, in 1994, 45,6% dintre elevii claselor mai mari din licee au folosit ilicit asemenea substante la un moment dat. Ratele de utilizare a LSD-ului si heroinei printre elevii claselor mari de liceu au crescut la 10,5 si respectiv 1,2, iar 3% dintre acesti elevi au consumat
cocaina cu grad inalt de purificare. Consumul de
tutun si alcool a atins 87% si respectiv 62% printre elevii claselor mari de liceu in anul 1994. Consumul excesiv de alcool (consumarea a cel putin cinci bauturi la rand, cel putin o data, in ultimele doua saptamani) a fost de 31 % printre elevii din clasele mari de liceu si de 40% printre studenti. Abuzul de substante toxice in adolescenta are consecinte negative majore asupra sanatatii la adulti, incluzand obisnuinta. Se obser o utilizare mai mare a tutunului de catre fete, in timp ce consumul de alcool este mai mare la baieti. Aproximativ 19% dintre adolescenti termina liceul ca fumatori, iar 21% dintre adultii tineri sunt
fumatori constanti. Scaderea ratei de fumator de tigarete in randul baietilor poate fi determinata de o crestere a folosirii tutunului prizat sau mestecat.
Sondajele de opinie pot subestima aderata prelenta a consumului de substante toxice, insa este clar ca tipul de substanta utilizat difera cu regiunea, rsta, sexul si grupul etnic. Consumul de substante toxice creste de obicei cu rsta. Adolescentii indieni americani au cele mai mari rate de prelenta a fumatului, consumului de alcool si a majoritatii drogurilor, urmati de albi, hispanici, afro-americani si americani de origine asiatica.
