Hormonii si comportamentul
Modificarile specifice ale comportamentului sunt asociate cu pubertatea si coordonarea ei. in acest proces au fost implicati androgenii. in timpul tezei maxime a cresterii (stadiile 3-4), baietii au tendinta de a avea mai multe conflicte cu mamele, iar spre sfarsitul pubertatii mamele au tendinta de a ceda mai mult in fata fiilor lor. Si fetele au tendinta de a avea mai multe conflicte cu mamele lor si de a scadea dependenta fata de tati. Alte actitati asociate cu modificarile androgenilor sunt legate de comportamentul heterosexual si heterosocial. Baietii la care nivelul de testosteron este in crestere au tendinta de a initia relatii sexuale si den mai nerabdatori, iriili si agresi. Nivelul in crestere al androgenilor suprarenali se coreleaza cu cresterea masturbarii si cu comportamentul heterosocial al fetelor.
Ritmul maturizarii Ritmul pubertatii se asociaza cu sechele psihologice si de comportament. Maturizarea fizica aparuta prea devreme la fete se asociaza cu nemultumirea asupra corpului lor, cu scaderea increderii in sine si, in general, cu nefericirea. Fetele care se dezvolta timpuriu sufera, de asemenea, de o lipsa de ajutor de la semenii de aceeasi varsta si incearca asocierea cu adolescenti mai mari. Fetele care se dezvolta mai repede incep comportamentul sexual mai devreme decat majoritatea celor de aceeasi varsta, sufera mai devreme crizele de identitate, au mai mare interes pentru independenta si luarea de decizii si au tendinta de a avea mai multe probleme de comportament si mai putin interes pentru studiu. La baieti, o maturizare fizica timpurie se asociaza, de asemenea, cu initierea mai devreme a comportamentului sexual, insa intarzierea maturizarii se pare ca se asociaza mai frecvent cu sechele psihologice negative. Baietii cu o intarziere a maturizarii au tendinta de a avea o imagine negatista asupra eului si asupra corpului lor si o frecventa mai mare a crizelor de identitate.
Modificarile mediului mediul social Modificarile mediului social in a doua decada a etii pot afecta starea de sanatate. Familia are tendinta de a scadea supravegherea si de a da mai multa libertate in alegerea actitatilor din timpul liber, uneori existand posibilitatea ca adolescentul sa fie angrenat in actitati periculoase. Scolile se transforma din scoli elementare in medii mai mari, impersonale si nestructurate - gimnaziu, licee si colegii. Mediile de la locurile de munca asigura o si mai mica supraveghere asupra orientarii pe teren a adolescentului. Prin restructurarea in curs de desfasurare a programelor sociale din anii \'90 sunt disponibile mai putine programe de educatie postscolara pentru tineri.
Cresterea saraciei a avut un rol negativ asupra starii de sanatate a copiilor si adolescentilor.
Mediul legal in majoritatea statelor, legea impune consimtamantul parintilor pentru ingrijirea medicala a copiilor sub 18 ani. in general, implicarea parintilor nu este o bariera in asigurarea serciilor de sanatate, insa problemele mai delicate de sanatate (de ex., comportamentul sexual si utilizarea diferitelor substante) pot interfera cu accesul adole
scentilor la ingrijirea sanatatii. "Doctrina minorului matur\" permite in general adolescentilor sa-si asigure ingrijirea independenta a sanatatii, indiferent daca sunt capabili sa inteleaga riscurile si beneficiile tratamentelor propuse si sa-si dea astfel un consimtamant in cunostinta de cauza. In general, exista un risc mai mic de susceptibilitate in asigurarea ingrijirii medicale a minorului matur mai mare (14 ani sau peste) daca ingrijirea este in beneficiul adolescentului sau este o urgenta. in multe state adolescentii isi pot asigura ingrijirea medicala fara a fi necesar acordul parintilor in probleme mai delicate precum bolile transmise sexual, contraceptia, sarcina, utilizarea de substante si unele probleme mentale de sanatate. Adolescentii pot fi de asemenea tratati fara necesitatea acordului parintilor in conditii de urgenta, cand o intarziere a tratamentului poate afecta starea pacientilor. Minorii emancipati (adolescenti care traiesc departe de casa, nu mai sunt sub controlul parintilor, se intretin singuri, sunt casatoriti sau fac parte din serciile medicale) pot de asemenea consimti asupra propriei lor ingrijiri a sanatatii.
