in conditiile unei perfuzii tisulare scazute, are loc redistribuirea debitului cardiac, pentru mentinerea fluxului sanguin al inimii si creierului pe seama altor tesuturi (modulul 38). Ca rezultat, medicamentul este distribuit intr-un volum de distributie mai mic, concentratia medicamentului in plasma este crescuta, iar tesuturile care sunt cel mai bine perfuzate sunt expuse la aceste concentratii mari. Daca inima sau creierul sunt sensibile la medicament, poate interni o alterare a raspunsului.
Mai mult, o perfuzare scazuta a rinichilor sau ficatului poate scadea clearance-ul medicamentului in aceste organe, direct sau indirect. Astfel, in
insuficienta cardiaca congestiva sera, in socul hemoragie si socul cardiogen, raspunsul la doza obisnuita a medicamentului poate fi excesiv, putand fi astfel necesara modificarea dozei. De exemplu, clearance-ul lidocainei este redus cu 50% in insuficienta cardiaca si nilurile plasmatice terapeutice sunt realizate la o rata de administrare iv. de numai aproximativ jumatate din doza necesara in mod obisnuit. De asemenea, este redus semnificativ volumul de distributie al lidocainei, de unde necesitatea unei doze de incarcare mai mici. Se crede ca exista situatii similare pentru procainamida, teofilina si, posibil, chinidina. Din pacate, nu am factori predictivi pentru aceste tipuri de afectare farmaco-cinetica. De aceea, doza de incarcare trebuie sa fie conservativa si continuarea terapiei trebuie monitorizata indeaproape, urmarind indicatorii clinici de toxicitate si nilurile plasmatice.