Multe medicamente circula in plasma partial legate de proteinele plasmatice. intrucat numai medicamentul nelegat sau liber se poate distribui la locul de actiune farmacologica, raspunsul terapeutic trebuie asociat mai ales cu concentratia medicamentului liber din plasma, decat cu concentratia plasmatica totala a medicamentului circulant. In cele mai multe cazuri, gradul de legare este aproximativ constant de-a lungul interlului concentratiei terapeutice, astfel incat nivelurile plasmatice totale ale medicamentului pot fi baza ajustarii dozajului, fara a rezulta erori semnificative. Totusi, stari cum ar fihipoalbuminemia, bolile hepatice si bolile
renale pot sa scada proportia de legare a medicamentelor, in mod particular a medicamentelor acide si neutre, in asa fel incat, la orice nivel plasmatic total, exista o concentratie mai mare de medicament liber si, astfel, un raspuns crescut si un risc toxic mai mare. Anumite situatii clinice, de exemplu,
infarctul miocardic, interventii chirurgicale, boli neoplazice,
artrita reumatoida si arsuri, care conduc la o concentratie plasmatica crescuta a reactantului de faza acuta, alfaj-acid-glicoproteina, maresc legarea medicamentelor bazice (care sunt legate de aceste macromolecule) cu consecinte inverse. Medicamentele pentru care schimbarile in legarea de proteine sunt importante sunt cele care, in mod normal, sunt legate intr-o proportie mare in plasma (> 90%), deoarece o schimbare mica in gradul de legare produce o schimbare mare a cantitatii de molecule libere.
Consecintele acestor modificari ale legarii, in particular cu respectarea nivelurilor totale ale medicamentului, sunt diferite, dupa cum clearence-ul intereseaza forma nelegata sau ambele forme. Pentru multe medicamente, eliminarea si distributia sunt in mare masura limitate de fractiunea nelegata, de aceea, scaderea legarii conduce la cresterea clearance-ului si a distributiei medicamentului. Dimensiunea relati a acestor modificari se poate echila, ca efect net, cu scurtarea timpului de injumatatire.In cazul medicamentelor legate de alfaj-acid glicoproteina, cresterile patologice ale legarii au efecte opuse, micsorand clearance-ul si distributia medicamentului. De exemplu, perfuzia constanta cu lidocaina, ca antiaritmic, dupa infarctul miocardic, mari procesul de acumulare a medicamentului total.
