mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Perturbari ale ventilatiei
Index » Bolile sistemului respirator » Perturbari ale ventilatiei
» Apneea de somn centrala

Apneea de somn centrala


Share





Patogeneza Enimentul central in ASC este abolirea tranzitorie a eferentelor centrale catre muschii ntilatori. Apneea rezultata duce la instalarea unei secnte primare de enimente similara celei din ASO ( ura 264-l). Mai multe mecanisme pot duce la incetarea eferentelor respiratorii in timpul somnului (elul 264-2). in primul rand sunt defectele sistemului meolic de control al respiratiei si ale sistemului neuromuscular respirator. Aceste modificari produc de obicei un sindrom de hipontilatie alolara cronica (pe langa ASC), care este mai proeminent in timpul somnului, cand efectul stimulator al starii de ghe asupra respiratiei este abolit. Prin contrast, exista ASC care rezulta in urma insilitatii tranzitorii a unui sistem altminteri normal de control al respiratie. In toate aceste cazuri, elementul comun este scaderea in timpul somnului a Pco dincolo de nilul critic necesar mentinerii unui ritm respirator. Insilitatea de acest tip apare cel mai frecnt la inceputul somnului, deoarece Pco2 din starea de ghe este de obicei sub nilul necesar mentinerii unei respiratii ritmice in timpul somnului; astfel, odata cu pierderea efectului stimulator al starii de ghe asupra respiratiei (denumit efect neural de trezire), apneea apare la debutul somnului, pana cand Pco2 creste la nilul critic (ura 264-2). Totusi, daca statusul sistemului nervos central fluctueaza la inceputul somnului intre somn si starea de ghe, apare un pattern de respiratie periodica pe masura ce respiratia se adapteaza modificarilor starii de somn sau de ghe. In timpul fiecarui ciclu, faza de scadere a ntilatiei presupune hipopnee sau apnee centrala (respiratie Cheyne-Stokes). La cei mai multi pacienti cu ASC, tendinta de a dezvolta respiratie periodica si apnee centrala in timpul somnului este crescuta de un grad de hiperntilatie cronica din timpul starii de ghe, care scade PCo2 sub pragul necesar producerii ritmului din timpul somnului. Aceasta hiperntilatie este adesea de natura idiopatica. Hipoxia data fie de altitudinea ridicata, fie de o afectiune preexistenta cardio-respiratorie creste tendinta la respiratii periodice si ASC, din aceleasi moti. Hiperntilatia din bolile SNC sau din congestiile pulmonare secundare insuficientei cardiace produce respiratii periodice si ASC printr-un mecanism similar. incetinirea circulatiei secundare insuficientei cardiace induce o insilitate ntilatorie, prin prelungirea timpului dintre schimburile gazoase prin ntilatie si perceperea schimbarilor respecti de catre chemoreceptorii centrali si periferici (modulul 233). in consecinta, sistemul ntilator preureaza modificarile inainte de producerea lor, ceea ce duce la respiratii periodice, cu dese episoade de apnee centrala.




Trasaturi fiziopatologice si clinice Multi indivizi sanatosi au perioade, putine la numar, de apnee centrala in timpul somnului, mai ales la inceputul somnului, sau in perioadele de somn cu miscari rapide oculare. Aceste perioade de apnee nu se asociaza cu alte tulburari clinice sau fiziologice. La pacientii cu ASC importanta clinic, secnta primara a enimentelor care caracterizeaza boala are consecinte clinice si fiziologice importante ( ura 264-l). La acei pacienti la care ASC face parte din sindromul de hipontilatie alolara, hipercapnia si hipoxe-mia diurne sunt evidente, iar loul clinic este dominat de insuficienta respiratorie recurenta, de policitemie, hipertensiune pulmonara si insuficienta cardiaca dreapta. Pacientii acuza deseori ca somnul este nesatisfacator, cefalee matinala si oboseala si somnolenta peste zi. Spre deosebire, la pacientii la care ASC rezulta in urma insilitatii controlului respirator central, loul clinic este dominat de fenomenele legate de tulburarile somnului, inclusiv desteptarile nocturne recurente, oboseala matinala si somnolenta de peste zi.
Diagnostic Initial, multi pacienti cu ASC sunt suspectati pe criterii clinice pentru ASO, din cauza sforaitului, a tulburarilor somnului si a somnolentei diurne. Totusi, obezitatea si hipertensiunea sunt mai putin prezente la ASC decat la ASO. Diagnosticul de certitudine in ASC presupune un studiu polisomnografic, observatia cheie fiind episoadele recurente de apnee neacompaniate de efort de respiratie. La ASC este utila masurarea PCO2 transcutan. Acei pacienti care au un defect in controlul respirator sau in functia neuromusculara prezinta tipic PCO2 crescut, care tinde sa creasca progresiv pe timpul noptii, in mod special in perioadele de somn cu miscari oculare rapide. in schimb, pacientii cu un control respirator insil au de obicei un grad usor de hipocapnie, care este o caracteristica patogenica a afectiunii lor ( mai sus).



TRATAMENT

Tratamentul pacientilor la care ASC este o componenta a sindromului de hipontilatie alolara este similar cu cel al afectiunii hipontilatorii de baza ( modulul 263). Tratamentul este mai dificil pentru pacientii la care ASC este consecinta insilitatii controlului respirator. Bolnavii cu hipoxemie raspund de obicei favorabil aportului suplimentar de oxigen pe durata noptii. Ceilalti raspund la acidifiere cu acetazolamida, iar datele recente sugereaza un raspuns bun la PCPR nazal (la fel ca in ASO). Mecanismul exact prin care PCPR inlatura perioadele de apnee centrala presupune o crestere mica a Paco , ca rezultat al efortului mecanic expirator. La pacientii la care ASC este secundara insuficientei cardiace congesti, PCPR este eficienta in cresterea calitatii somnului si functiei cardiace diurne.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Bolile sistemului respirator:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai