mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» Imunoprofilaxia bolilor infectioase

Imunoprofilaxia bolilor infectioase


Share





Imunizarea este un termen care implica procesul de a induce activ sau a conferii artificial imunitate prin administrarea de produse imunobiologice.
Imunizarea poate fi activa sau pasiva.
Imunizarea activa consta in inducerea productiei de anticorpi si∕sau altui raspuns imun prin administrrea unui vaccin sau anatoxina.
Imunizarea pasiva
Defineste transferarea temporara de imunitate prin administrarea de anticorpi preformati. Imunitatea pasiva poate fi conferita prin adminiastrarea a 3 tipuri de produse imunobiologice: imunogloguline totale, imunoglobuline specifice si seruri specifice( antitoxinE ).


A. Serurile specifice ( antitoxinA )
Sunt solutii de anticorpi ( ex. Serul antidifteriC ) care se obtin din serul animalelor ( caI ) imunizate cu antigene specifice.



Continutul in anticorpi poate fi dozat exact, ceea ce permite cuantificarea riguroasa a administralilor in scop profilactic sau terapeutic. Serurile pot declansa reactii anafilactice uneori de gravitate extrema.
Serurile existete in Romania contin anticorpi ecvini si sunt: ser anticarbunos, ser antibotulinic, ser antidifteric, ser antirabic, ser antitetanic.
Se administreaza in scop terapeutic, cu exceptia serurilor antirabic si antitetanic care se administreaza si profilactic postexpunere.



Reguli si tehnica de administrare a serurilor
Urgenta administrarilor este un deziderat major, avand in vedere ca serurile antitoxice nu pot neutraliza decat toxinele circulante, nu si cele fixate pe celule, iar cele antivirale actioneaza numai asupra virusurilor aflate in circulatie.
Doza de ser se calculeaza in functie de scopul ( curativ sau profilactiC ) urmarit, varsta si greutate corporala. Se recomanda administrarea cantitatii in doza unica, fractionarea pe mai multe zile scade eficieta lor si creste riscul reactiilor adverse.
Calea de administrare a serurilor este intramusculara, la nivelul coapsei pentru a putea aplica un garou la aparitia socului anafilactic. Calea intravenoasa, avantajoasa datorita efectelor prompte de neutralizare a toxinelor circulante, este acceptata numai in scop curativ. Administrarea intravenoasa trebuie insotita de o supraveghere medicala foarte atenta pentru prevenirea si controlul reactiilor adverse.
Persoanele care au primit seruri specifice pot produce anticorpi antiser, care scad eficienta si cresc riscul reactiilor adverse la readministrarea unui ser preparat pe acelasi animal. Din aceasta cauza, persoanele care beneficiaza de imunizare pasiva prin seruri specifice trebuie sa fie imunizate activ impotriva principalelor boli ce ar putea necesita ulterior o noua administrare de ser ( de ex. tetanos, difteriE ). Supravegherea medicala atenta a persoanelor imunizate pasiv se impune atat in primele ore, pentru interventia de urgenta in cazul socului anafilactic, cat si in urmatoarele 7-10 zile, pentru descoperirea reactiilor tardive. Administrarea serului se face in urma pregatirii mijloacelor de terapie intensiva, trusa de urgenta antisoc alergic. Pentru prevenirea accidentelor serice imediate si in scopul identificarii persoanelor cu risc crescut la aceste reactii, administrarea serului va fi precedata obligator de o anamneza dirijata in vederea descoperirii antecedentelor alergice.
Se testeaza sensibilitatea la ser chiar daca din anamneza nu se deceleaza o sensibilizare anterioara:
. testul conjunctival: se depune in sacul conjunctival o picatura de ser diluat 1:100 in solutie de ser fiziologic; in caz de sensibilizare, in 30 de minute apare chemozis. Testul nu poate fi practicat la copii sau la persoane cu afectiuni oculare.
. testul cutanat: se depune pe pielea in prealabil dezinfectata cu alcool, dupa evaporarea dezinfectantului, o picatura din dilutia de 1:10 sau 1:100 de ser, peste care se practica cu un ac steril cateva scarificari superficiale. Aparitia dupa 30 de minute a unei congestii locale de 2-5 mm indica o stare de hipersensibilitate.
. testul intradermic- se injecteaza strict intradermic 0,1 ml ser diluat 1:100 sau chiar 1:1000 daca se suspecteaza hipersensibilizarea. In caz de hipersensibilitate la 30 de minute dupa administrare apare o congestie locala de 2-5-10 mm, eventual insotita de edem.


In cazul in care testele sunt negative si administrarea se face intramuscular, se aplica schema minima de desensibilizare recomandata de Ministerul Sanatatii: din serul diluat 1:10 in ser fiziologic se injecteaza subcutanat 0,25 ml si se asteapta 30 deminute; daca nu apare reactie, se injecteaza subcutanat 1ml ser. Daca dupa 30 de minute nu apare nici o reactie, se administreaza restul din catitatea calculata de ser, pe cale intramusculara.
Daca din anamneza se deceleaza risc de reactii de sensibilizare sau unul din testele de sensibilitate a fost pozitiv, se recurge la desensibilizarea lenta tip Besredka. Aceasta consta din administrarea succesiva la 30 de minute interval, subcutanat, a unor doze mici de ser specific, incepand cu dilutia minima nereactogena la testare, crescand apoi concentratiile progresiv pana la serul nediluat. Schema se individualizeaza, mai scurta sau mai lunga, functie de gradul de sensibilizare a pacientului. Se incepe cu dilutia de ser care nu a produs reactie locala la testul intradermic de 1:100; desensibilizarea va consta din urmatoarea succesiune de injectii subcutanate administrate la cate 30 de minute:
Dilutia de ser Cantitatea in ml
1:100 0,2ml
1:100 0,4ml
1:100 0,6ml
1:10 0,2ml
1:10 0,4ml
1:10 0,6ml
nediluat 0,2ml
nediluat 0,4ml
nediluat 0,6ml
nediluat 1ml
restul cantitatii intramuscular.
La aparitia unor reactii anafilactice in cursul schemei Besredka, se continua prin administrari repetate, la interval de 30 minute, a dozei premergatoare celei la care a aparut reactia anafilactica. Dupa stingerea fenomenelor alergice se continua schema. Daca desensibilizarea nu reuseste, se renunta la ser si se inlocueste( daca este posibiL ) cu imunoglobuline specifice.
Toti pacientii care au primit ser specific vor fi supravegheati clinic cel putin o ora, dupa inoculare.
Reactiile serice sunt tulburari variabile ca manifestare si intensitate ce apar dupa administrare de ser si sunt datorate in primul rand proteinelor straine speciei umane ce se comporta ca alergene, determinind fenomene de sensibilizare. Desi , in general, frecventa si intensitatea reactiilor serice sunt in functie de cantitatea de ser administrata, ele pot sa apara si la cantitati foarte mici de ser, chiar si la testare. Intensitatea reactiilor serice depinde de reactivitatea organismului si de existenta sensibilizarii anterioare, riscul fiind mult mai mare la a doua administrare de ser specific.

Reactii imediate


Reactia generala nespecifica febrila de tipul socului peptonic apare in prima ora de la administrarea serului. Ea este data de pirogeni nespecifici, nu este consecinta unor fenomene alergice si se manifesta prin frison, cresterea temperaturii, agitatie, durere, caldura la locul administrarii. Are evolutie favorabila dupa comprese locale si antitermice.


Socul anafilactic, accident de gravitate extrema, apare imediat dupa administrarea serului, mai frecvent la persoane cu fond atopic sau la cele care prezita o sensibilizare prin administrare anterioara de ser specific. Este consecinta interventiei anticorpilor reaginici de tip Ig E, care declanseaza hipersensibilizare vasculara ( exteriorizata prin senzatie de caldura, eruptie urticariana, edemul glotiC ), bronhospasm ( exteriorizat prin dispnee, cianoza, insuficienta respiratoriE ) si fenomene de soc ( puls filiform imperceptibil, hipotensiune arterialA ).
Interventia medicala consta din aplicarea unui garou de cauciuc la radacina membrului unde s-a practicat injectia ( care se desface cate 5 minute la interval de 20 minutE ), masuri de reanimare cardiorespiratorie, administrarea de adrenalina, preparate cortizonice si antihistaminice.

Reactii tardive


Reactie de sensibilizare locala, fenomenul Arthus poate aparea prin interventia complexelor imune circulante ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte( 4-5 zilE ). Clinic se traduce printr-o reactie inflamatorie locala, uneori cu evolutie spre necroza si gangrena.
Reactii serice de tip accelerat apar la 2-5 zile de la administrarea serului si se manifesta printr-o simptomatologie asemanatoare cu cea a bolii serului.
Boala serului poate aparea si la persoane fara sensibilizare anteriora, ca urmare a formarii anticorpilor antiser fata de proteinele serului heterolog, cu realizarea unor complexe imune antigen-anticorp ce se depun la nivelul vaselor sanguine mici. Apare la 6-12 zile de la administrarea serului si se manifesta prin subfebrilitati, eruptii urticariene, edeme la nivelul fetei, edem glotic, artralgii, nevrite periferice. Necesita tratament antitermic, analgezic, antihistaminice, iar in formele severe, cure scurte de corticoizi.



B. Imunoglobulinele


Sunt solutii sterile care contin anticorpi provenind din plasma umana. Se obtin prin fractionarea la rece cu etanol a plasmei umane ( metoda CohN ).
Se folosesc 2 tipuri de imunoglobuline :
1. Imunoglobuline totale cu continut de anticorpi 15-18%(de tip IgG), care reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut persoanele donatoare. Se administreaza numai intramuscular, fara precautii si se livreaza in fiole de 2 ml. Utilizarea lor este substitutiva in imunodeficiente si profilactica in profilaxia hepatitei A si a rujeolei. In ambele situatii de administrare profilactica se prefera vaccinarea antihepatita A si respectiv antirujeolica, administrarea imunoglobulinelor totale fiind indicata in situatii de risc epidemiologic deja instalat sau cu instalare imediata. Prin screeningul donatorilorsi procedeul de obtinere al imunoglobulinelor este exclus riscul hepatitelor virale cu transmitere parenterala sau al infectiei cu HIV.
In profilaxia rujeolei se adminstreaza in cantitati de 0,2-0,4 ml/kg, in primele 3-4 zile dupa un contact infectant de rujeola, subiectilor receptivi sub varsta vaccinabila sau celor cu contraindicatii la vaccinarea antirujeolica. Protectia este imediata si dureaza 3-4 saptamani. Eficienta este dependenta de precocitatea administrarii. Administrarea dupa 4 zile de la contactul infectant sau administrate in doza mai mica decat cea mentionata au valoare protectoare partiala si poate aparea o rujeola atipica, usoara, dupa o incubatie prelungita pana la 28-30 de zile.
In profilaxia hepatitei virale de tip A se utilizeaza doze de 0,02- 0,05 ml/kg corp, optim in prima saptamana dupa contactul infectant; realizeaza o protectie de 3-5 luni, chiar daca sunt administrate relativ intarziat fata de contactul infectant. Nu favorizeaza transmiterea virusului hepatitei A prin forme inaparente, deoarece intercepteaza infectia si deci eliminarea virusului prin materiile fecale.
Imunoglobulinele de administrare intravenoasa sunt tot solutii sterile de anticorpi, proveniti din plasma umana, dar contin numai Ig G monomerice lipsite de activitate anticomplementara Sunt produse cu un titru inalt de anticorpi cu acelasi spectru ca si imunoglobulinele totale si sunt folosite in terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun ( hipogamaglobulinemia, infectia cu HIV ) si in tratamentul unor boli cu componenta autoimuna ( boala Kawasaki, purpura trombocitopenica idiopaticA ) sau a unor boli severe (septicemii, meningite, pneumonii severE ). Se administreaza in doza de 200-400 mg/kg in perfuzie lenta.
2. Imunoglobulinele specifice sunt obtinute de la persoane imunizate in prealabil sau trecute prin infectie si contin anticorpi specifici unui determinant antigenic sau microorganism. Sunt produse care nu implica reactii anafilactice si pot inlocui serurile specifice in profilaxie si terapie.
Exista numeroase tipuri de imunoglobuline specifice: antitetanice, antirabice, antivirus citomegalic, antiherpetice, antivirus varicelo-zosterian, antihepatita B, antiHIV etc.. Dintre acesta doar doua servesc imunoprofolaxiei de rutina: imunoglobulinele specifice antitetanice si antirabice. Celelalte sunt indicate numai in profilaxia si tratamentul bolilor infectiose la pacienti cu risc de boala severa prin conditii morbide preexistente. Astfel, imunoglobulinele antipertussis se recomanda ca mijloc profilactic asociat chimioprofilaxiei numai postexpunere copiilor neimunizati, cu risc de forma grava de boala. Imunoglobulinele antivirus citomegalic se folosesc in profilaxia si tratamentul bolii ciotmegalice la primitorii de grefe, obisnuit combinat cu chimioprofilaxie cu ganciclovir, foscarnet dupa scheme variabile. Imunoglobulinele antivirus varicelo-zosterian sunt indicate pentru evitarea bolii postexpunere la copii imunodeprimati ( hemopatii malignE ) cu risc de forma severa, cu mortalitate ridicata. In afara expunerii se prefera imunizarea cu vaccin antivaricelo-zosterian realizabila in perioadele de remisiune.
Imunoglobulinele specifice se utilizeaza frecvent in combinatie cu chimioterapie/chimioprofilaxie, constituid o arma deosebit de eficienta pentru evitarea si tratamentul bolilor infectioase la pacientii cu imunodepresie. Schemele combinate de chimio si imunoprofilaxie sunt obiectul a numeroase trialuri clinice.
Imunoglobulinele specifice nu se utilizeaza la persoane imunocompetente, nefiind necesare si nici cost-eficiente. Se prefera vaccinarile, chimioprofilaxia, chimioterapia.
Desi nu se admi nistreaza de rutina, imunoglobulinele antihepatita B au o pozitie particulara, fiind un mijloc profilactic sigur in expuneri documentate (personal medicaL ); reprezinta si o modalitate cvasi-sigura de protectie a transmiterii virusului hepatitei B de la mama infectata la copil, prin asociere cu vaccinul antihepatita B.

















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai