mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Asepsia
Index » Asepsia si antisepsia » Asepsia
» Mijloace mecanice

Mijloace mecanice


Share


Mijloace mecanice
Sunt utilizate mai ales pentru pregatirea instrumentarului si a altor materiale in derea sterilizarii.
Se foloseste curatirea mecanica si spalarea.
Spalarea se intrebuinteaza pentru pregatirea instrumentelor, a rufariei si sticlariei de laborator in derea sterilizarii, dar si pentru curatirea mainilor chirurgului si a campului operator.
Pentru aceasta se utilizeaza apa si sapun, detergenti, iar pentru curatirea mecanica a instrumentarului se mai foloseste si amoniacul, sol. 2%.

Caldura
Caldura actioneaza prin precipitarea proteinelor din membrana bacteriilor, precipitare care apare dupa atingerea temperaturii de 50C. La aceasta temperatura se rup legaturile de hidrogen, favorizind astfel denaturarea proteinei.
Rezistenta la caldura a bacteriilor este diferita, ea fiind in legatura cu diferenta constituentilor celulari. Astfel celule care sunt bogate in apa sunt mult mai sensibile la actiunea caldurii. Microorganismele care contin putina apa sau sunt liofilizate, rezista mai mult la caldura, iar atunci cand se foloseste caldura uscata pentru sterilizare, temperaturile la care acesta se realizeaza sunt mult mai ridicate decat atunci cand se foloseste caldura umeda.
Apa din compozitia microorganismelor absoarbe caldura proportional cu volumul sau. Asa se explica de ce bacteriile sporulate, care contin putina apa, rezista la temperaturi mult mai crescute fata de formele getati care contin apa mai multa si sunt distruse la temperaturi mult mai scazute.
Caldura este utilizata sub 2 forme: uscata si umeda.


Sterilizare prin caldura uscata

Sterilizarea prin caldura uscata se poate face prin mai multe modalitati:


a. Flambare.

b. incalzire la rosu.


c. Fierul de calcat.

d. Etuva cu aer cald (Pupinel).
a. Flambarea este un procedeu chi si imperfect de sterilizare, care astazi se utilizeaza in conditii de extrema urgenta. Metoda consta in trecerea prin flacara a instrumentelor metalice, sau aprin-zand alcoolul turnat peste instrumentele asezate intr-o cutie metalica. in prezent metoda este indicata in:
- flambarea gurii eprubetelor;


- flambarea gatului fiolelor.

b. incalzirea la rosu realizeaza o sterilizare rapida si relativ sigura, dar strica instrumentele si din aceasta cauza se foloseste numai pentru sterilizarea ansei bacteriologice si a varfului pipetelor Pasteur.
c. Fierul de calcat este utilizat in situatii cand nu am alte mijloace de sterilizare, sau atunci cand capacitatea acestora este depasita.
Realizeaza o temperatura de 200-300C, asigurand, in conditii improvizate distrugerea germenilor de pe tesaturi, eficacitatea sa fiind mai mare daca tesaturile sunt umede.
Se foloseste pentru sterilizarea lenjeriei la nou-nascuti, sau a materialelor pentru pansarea unor plagi.
d. Sterilizarea prin aer cald. A fost si ramane o metoda mult utilizata, atat in spitale, cat si in unitatile fara paturi (cabinete medicale si policlinici).
Aparatul folosit este cuptorul cu aer cald cunoscut si sub numele de pupinel, dupa numele inntatorului sau, Poupinel.
Pupinelul este alcatuit din: carcasa, sistemul de ntilatie, sistemul de masurare a temperaturii, sursa de caldura, sistem de reglarea si control
Carcasa este o cutie de forma paralelipipedica cu pereti dubli, intre pereti existand un spatiu prin care circula aerul cald. Peretele exterior este ter-moizolant, iar cel interior este perforat si permite comunicare intre interiorul pupinelului si spatiului dintre pereti. Interiorul carcasei este prevazut cu rafturi unde se aseaza obiectele ce trebuie sterilizate.
Sistemul de ntilatie este reprezentat de un ntilator care uniformizeaza temperatura aerului favorizind circulatia continua a acestuia. Ventilatorul porneste cand temperatura din interiorul aparatului ajunge la 120-l30C.
Sistemul de masurare si reglare a temperaturii este reprezentat de un termometru cu mercur al carui rezervor este plasat in interiorul aparatului, iar scala gradata in exterior, el fiind gradat pana la 250C. Termometrul este in legatura cu un termo-cuplu prin care se regleaza temperatura in interiorul pupinelului.
Sursa de caldura este reprezentata de o rezistenta electrica. Folosirea curentului electric pentru incalzirea aerului permite utilizarea acestui aparat in toate locurile unde exista aceasta sursa de energie.
Sistemul de reglare si control. Pe fata carcasei aparatului exista, pe langa scala termometrului, si un buton pentru silirea temperaturii de sterilizare si un altul pentru silirea duratei de sterilizare. Aparatele moderne au si un sistem de alarma care se declanseaza in momentul cand temperatura din interior scade sub cea silita.
Conditiile unei bune sterilizari la pupinel:


- aparatul sa fie foarte bine etanseizat;

- sursa de caldura sa realizeze o temperatura interioara de minimum 180C;
- instrumentul si obiectele ce urmeaza sa fie sterilizate sa se curete foarte bine, in special de materiile organice;
- cutiile cu instrumente se aseaza cu capacele jumatate deschise;
- obiectele de laborator (baloane, eprubete, pahare etc.) se aseaza de asemeni cu capacele scoase;
- obiectele din sticla si cutiile cu instrumente trebuie asezate in asa fel incat intre ele sa existe un spatiu suficient pentru circulatia aerului cald. Asezarea "inghesuita\" a acestora face ca temperatura din centrul pupinelului;


- sa fie mai mica cu 30-40C;

- temperatura de sterilizare sa nu se mentina constanta pe tot parcursul sterilizarii.


La pupinel putem steriliza:

- instrumentar chirurgical metalic;
- obiecte din sticla (eprubete, borcane, baloane, pipete, cutii Petri etc);
- unele pulberi utilizate in laborator;


- obiecte din ceramica.

Durata de sterilizare in raport de temperatura:


- la 160C - durata sterilizarii este de 2 ore;

- la 170C - durata sterilizarii este de 1-l1/2 ore;
- la 180C - durata sterilizarii este de 30-40 min. Masurarea timpului necesar realizarii mai bune a
sterilizarii incepe dupa ce temperatura din interiorul cuptorului a ajuns la temperatura de sterilizare silita.
Dupa terminarea timpului de sterilizare silit se intrerupe sursa de caldura, se lasa ca temperatura din interiorul aparatului sa scada la 30-40C si se deschide usa, se inchid cutiile cu instrumente si se pun capacele la eprubete si borcane si se bandero-leaza. Instrumentele si sticlaria astfel sterilizate se mentin sterile 24 h.
Sterilizare prin caldura umeda
Prin penetrabilitatea crescuta caldura umeda realizeaza o foarte buna sterilizare la temperatura mai mica.
Sterilizarea prin caldura umeda se face prin doua metode:


a) fierbere;

b) vapori sub presiune.
a) Fierberea a fost prima metoda de sterilizare utilizata. A fost mult timp folosita atat in spitale, cat si in unitatile ambulatorii. Astazi, datorita utilizarii pe scara tot mai larga a siringilor si materialelor de unica utilizare si folosirii celorlalte metode de sterilizare, fierberea se utilizeaza in conditii exceptionale. Prin fierbere apa nu depaseste 100C, deci o parte din germeni si virusuri nu sunt distrusi. Pentru a creste cu 2-3C temperatura se adauga in apa dirse substante cum ar fi: carbonat de sodiu 1-2%, formol 0,5-l %0, care pe parcurs strica instrumentele.
Pentru fierbere se foloseau fierbatoare speciale pentru seringi cu alimentare la curentul electric. Prin fierbere se pot steriliza: seringi, tuburi de cauciuc, instrumentar chirurgical etc.
Se procedeaza astfel: dupa asezarea instrumentelor in fierbator se adauga apa incat aceasta sa
depaseasca instrumentele, cu mult peste nilul lor. Se pune capacul, apoi se da drumul la sursa de caldura. Din momentul cand apa incepe sa fiarba se cronometreaza 30-40 de minute, timp in care sterilizarea prin fierbere se considera terminata. in acest timp nu se pun alte instrumente in fierbator si nici nu se adauga apa. Instrumentele si seringile astfel sterilizate se pot utiliza maxim 8 ore.
b) Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune. Este metoda cea mai utilizata astazi pentru sterilizarea unor materiale si a instrumentelor chirurgicale. Metoda are la baza principiul cresterii temperaturi apei sub influenta presiunii astfel:
- la 1 atm. - apa fierbe la 120C;


- la 2 atm. - apa fierbe la 136C;

- la 2,5 atm. - apa fierbe la 140C;


- la 3 atm. - apa fierbe la 144C.

Practic peste temperatura de 120C sunt distrusi toti germenii, inclusiv bacteriile sporulate si virusurile.


Aparatul utilizat pentru aceasta metoda este autoclavul.

Autoclavul este un cazan cu pereti dubli, cazanul interior fiind in comunicare cu spatiul dintre cei doi pereti, printr-un numar de orificii situate in partea sa superioara. Spatiul dintre cei doi pereti comunica cu exteriorul prin niste robinete. Capacul autoclavului este strabatut de orificii la care sunt adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii si o supapa de siguranta. in comunicare cu cazanul interior se mai gaseste un robinet de esapament. Sursa de caldura poate fi reprezentata de un arzator cu gaze sau de o rezistenta electrica.In spitale se folosesc baterii de autoclavare. Acestea, impreuna cu pupinelele si alte aparate de sterilizare formeaza statia centrala de sterilizare a spitalelor, unde se sterilizeaza instrumentarul si materialele pentru intregul spital.
Blocurile operatorii pot fi dotate cu propriul nucleu de sterilizare, unde sunt sterilizate instrumentele si materialele numai pentru necesitatile blocului operator.In aceste instalatii de sterilizare, autoclale sunt asezate pe orizontala, iar aburul provine de la uzina spitalului, sau de la un cazan propriu al instalatiei, incalzit cu ajutorul unei rezistente electrice.
Fata de alcatuirea autoclavului descris anterior, aceste baterii de autocla sunt prevazute cu 2 manometre, in care unul indica presiunea din coloana centrala, iar celalalt indica presiunea din interiorul autoclavului. De asemeni, ele au 5 robinete prin care aburul este introdus si scos din autoclav.

Cele 5 robinete sunt utilizate pentru: admisia aburului in autoclav, evacuarea condensului, evacuarea aburului, uscare, renirea la presiunea normala.
Spitalele noastre, in marea majoritate sunt dotate cu autocla tip ITM, care functioneaza astfel:
- Se introduc casoletele cu materiale in interiorul autoclavului, avand orificiile laterale deschise.
- Se inchide capacul autoclavului, rificand daca zavoarele au patruns prin orificiile din rama.
- Se inchid toate robinetele, cu exceptia celui de pe capac (evacuarea aerului din autoclav).
- Se deschide robinetul de admisie al aburului sub presiune in autoclav. Cand interiorul autoclavului s-a umput cu aburi, prin robinetul de pe capac ies aburi in jet continuu, moment in care acesta se inchide, iar presiunea din interiorul autoclavului incepe sa se ridice.
- Cand presiunea din interiorul autoclavului a ajuns la 1,5 sau 2,5 atmosfere, se deschide robinetul de evacuare al aburului si cel de evacuare al condensului si se asteapta 2-3 minute sa se evacueze condensul.
- Se inchide robinetul de evacuare al aburului, lasand deschise in continuare robinetul de evacuare a condensului si cel de admisie al aburului pana ce presiunea din interior se ridica din nou la 1,5 sau 2,5 atmosfere. La aceasta presiune se inchide robinetul de admisie al aburului in autoclav, se deschide robinetul de evacuare al aburului, lasandu-l deschis pana ce presiunea din interior scade la 0,5-0,2 atmosfere, cand se inchide robinetul de evacuare al aburului si se deschide robinetul de admisie al aburului in autoclav. Se realizeaza astfel operatiune de "purjare\", operatiune care se repeta de 2-3 ori.
- Robinetul de uscare si cel de evacuare a aburului raman inchise, iar cel de admisie a aburului si cel de evacuare a condensului se deschid. Se asteapta ca presiunea in interiorul autoclavului sa ajunga Ia1,5 sau 2,5 atmosfere (in functie de ceea ce vrem sa sterilizam) si se mentine la acest nil timp de 30-40 minute, necesar sterilizarii.
- Se inchide apoi robinetul de admisie al aburului si se lasa deschise robinetul de evacuare a aburului si cel de evacuare a condensului pana cand presiunea din autoclav a scazut la 0,2-0,1 atmosfere, cand se inchid si aceste robinete.
- Se deschide apoi robinetul de uscare, in acest moment in autoclav se produce vid, fapt dodit prin scaderea presiunii din interiorul autoclavului la valori de 0,8-2 atmosfere. Se asteapta circa 15-20 minute, timp in care uscarea este terminata.
- Se deschide robinetul de renire la presiunea atmosferica, tradusa prin atingerea la zero a presiunii din interiorul autoclavului, dupa care capacul autoclavului se poate deschide. Dupa terminarea sterilizarii casoletele si cutiile se inchid si se ban-deroleaza. Pe banderola se inscriu data, ora, codul celui care a facut sterilizarea si semnatura.
La autoclav se pot steriliza: inntarul moale, seringi, tuburile de dren, manusi de cauciuc, sonde de dirse tipuri, instrumentar chirurgical si instrumentar pentru chirurgia laparoscopica.
La acest tip de autoclav durata si temperaturile de sterilizare sunt:
- Inntarul moale: 30-40 min la 2,5 atm.
- Manusi de cauciuc si tuburi de dren: 30-40 min la 1,5 atm.

Tipareste Trimite prin email


  Sectiuni Asepsia si antisepsia:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai






 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor