mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Traumatismele cordului
Index » Tumorile cardiace » Traumatismele cordului
» Traumatismele penetrante ale cordului (plagile cordului)

Traumatismele penetrante ale cordului (plagile cordului)







Intr-o lume in care din pacate olenta este in crestere traumatismele penetrante ale cordului sunt din ce in ce mai frecvente. in momentul de fata plagile cordului sunt produse prin obiecte taietoare, taietor-impungatoare sau impungatoare (cutite, surubelnite, alte arme albe etc). Incidenta plagilor cardiace produse prin arme de foc este insa din pacate in crestere. De cele mai multe ori pacientii care sufera un traumatism penetrant al cordului mor la locul accidentului. Odata cu dezvoltarea unor sisteme de transport rapid al ctimelor acestor accidente, sisteme eficiente in tarile dezvoltate, este posibil tratamentul rapid care are ca rezultat supraetuirea unui numar insemnat din acesti pacienti (5). in schimb, faptul ca o proportie din ce in ce mai mare din plagile cardiace sunt produse prin arme de foc determina o contrabalansare a rezultatelor mai favorabile obtinute datorita tratamentului mai precoce.

Manifestari clinice si diagnostic


Exista doua forme de manifestare a plagilor cardiace: hemoragia si tamponada cardiaca. Leziunile valvulare, septale, coronariene se pot asocia.
Hemoragia este principalul mod de prezentare la pacientii cu plagi cardiace impuscate, la care doar circa 20% se prezinta cu tamponada. in schimb, la pacientii cu plagi cardiace intepate tamponada se intalneste la peste 80% din cazuri (3,5).
O leziune cardiaca penetranta trebuie suspectata la orice pacient care a suferit un traumatism deschis la nivelul toracelui. Insilitatea hemodinamica si un traumatism toracic deschis in asa-numita "zona de alarma\" (aria precordiala, epigastru si mediastinul superior) cresc riscul existentei unei plagi cardiace. Diagnosticul de plaga cardiaca trebuie\" pus foarte rapid, de aceasta depinzand in mare parte rezultatele terapeutice. Examenul ecografic este din acest punct de vedere extrem de util. Ecografia transtoracica este primul examen care se efectueaza de la luarea in primire a pacientului. Exista studii care arata o crestere a ratei de supraetuire a pacientilor cu plagi cardiace de la introducerea ecografiei in special datorita scaderii de doua pana la trei ori a timpului necesar silirii indicatiei chirurgicale. Ecografia transesofagiana este indicata cand ecografia transtoracica nu ofera informatii suficiente (fereastra ecografica slaba, zualizarea dificila a cordului etc).
Efectuarea unei ferestre pericardice subxifoi-diene este metoda cea mai sigura de confirmare a unei leziuni cardiace sau pericardice inaintea toracotomiei in cazurile in care mai exista inca dubii asupra diagnosticului.In functie de starea la prezentarea la spital pacientii cu plagi cardiace pot fi impartiti in mai multe categorii (Steichen si colab., 1971). Clasa I este reprezentata de pacientii care nu mai prezinta semne de ata, clasa II de pacientii in soc datorita tamponadei progresive sau hemoragiei, iar clasa III de cei cu tamponada relativ sila. in momentul de fata diferiti autori folosesc variante ale acestei clasificari (6).

Atitudinea terapeutica in plagile cardiace
Tratamentul pacientilor cu plagi cardiace reprezinta o mare urgenta. Fiecare minut de intarziere poate insemna pierderea etii pacientului. Resuscitarea si/sau reechilibrarea pacientului trebuie sa aiba loc concomitent cu evaluarea sa (5).
Se sileste strategia terapeutica avand in vedere ca factorul timp este esential. Cel mai adesea potentialul existentei unei plagi cardiace este edent, in general pacientii care au fost gasiti fara semne de ata la locul accidentului nu vor putea fi salvati. in schimb, o parte din cei care au prezentat semne de ata la locul accidentului si au fost adusi fara semne de ata la spital vor putea fi recuperati. Atitudinea terapeutica indicata la aceasta categorie este toracotomia de urgenta la locul sosirii in spital {\'a camera de urgenta): incercarea de silizare la locul accidentului nu creste supraetuirea. De aceea transportul de urgenta la spital trebuie sa reprezinte prioritatea absoluta. La pacientii socati toracotomia nu necesita anestezie.
Pacientii care prezinta la admisia la camera de garda semne de ata pot fi si ei impartiti in mai
multe categorii. Cei a caror stare se deterioreaza rapid necesita toracotomie de urgenta chiar la primire. Nu trebuie pierdut timp cu transportul la sala de operatie la acesti pacienti. Pacientii relativ sili la internare reprezinta o minoritate. La acestia se poate efectua ecografia si alte teste diagnostice. Transferul rapid spre sala de operatie pentru efectuarea unei ferestre pericardice este atitudinea cea mai sigura (5).


Lipsa raspunsului hemodinamic dupa controlul hemoragiei poate sugera prezenta unor leziuni intra-cardiace.
Defectele parietale cardiace se sutureaza de obicei cu fire de polipropilen 3.0 separate cu petec. Regula generala este ca firele trecute prin miocard de aspect sanatos tin. Trecerea firelor la 1 cm in interiorul tesutului aparent sanatos este suficienta. Plagile atriale pot fi inchise si printr-o bursa. Dupa rezolvarea plagilor cardiace se cauta leziunile colaterale (de tipul leziunilor produse de iesirea unui glont, defecte valvulare, defecte septale etc). Se cauta de asemenea prezenta corpilor straini.
Majoritatea plagilor cardiace pot fi rezolvate pe cord batand. Uneori este insa utila silirea circulatiei extra-corporeale.
Leziunile intracardiace asociate trebuie identificate in momentul operatiei. De multe ori aceste leziuni produc consecinte fiziopatologice minime. Indicatia trapeutica se pune pe seama unei analize risc-beneficiu3.
Fistulele dintre aorta, pulmonara sau coronare si diferite camenre ale cordului pot fi depistate clinic (prin sufluri de tonalitate inalta, prelungite) dar mai ales prin cateterism cardiac si coronarografie.
Pseudo-anevrismele care se pot forma determina relativ tardiv manifestari clinice si ele sunt de multe ori descoperite intamplator prin examene paraclinice. Atat fistulele cat si pseudoanevrismele au indicatie de rezolvare chirurgicala.
Corpii straini cardiaci reprezinta o alta problema. Ei se pot gasi liberi in diferitele camere ale cordului, intraparietal (in grosimea miocardului, total sau partial-situatia cea mai frecventa) sau intraperi-cardici. Corpii straini cel mai frecvent intalniti sunt gloantele. Corpii straini intrapericardici sunt indepartati in momentul explorarii chirurgicale initiale. Corpii straini intraparietali pot fi indepartati dupa trecerea unor fire de sutura cu petec ce vor inchide defectul cardiac anticipat ce apare dupa extragere pe cord batand sau sub circulatie extra-corporeala. Aceasta din urma este absolut necesara in cazul corpilor straini situati profund in miocard, la nivelul septului sau liberi in catatile cordului (5). Corpii straini mari (peste 2-3 cm) sau cu margini ascutite trebuie intotdeauna indepartati. Corpii straini mici pot fi lasati pe loc daca nu tulbura functia cordului si mai ales necesita o inter-venti laborioasa cu alterare cardiaca semnificativa pentru extragere. Trebuie intotdeauna extrasi corpii liberi in catatile cardiace datorita potentialului de a emboliza.


Rezultate postoperatorii si urmarirea pacientilor

Mortalitatea si morbiditatea perioperatorie pot fi foarte greu estimate, intrucat ele depind in diferitele serii de pacienti raportate de gratatea pacientilor adusi la spital. in general pacientii cu plagi cardiace si care la prezentarea la spital (in unitatea de urgenta) nu prezinta semne de ata, dar prezinta semne de ata la locul accidentului au o rata de supraetuire foarte mica (circa 10%). Rata de supraetuire la pacientii care prezinta semne de ata la internare este mult mai mare, in special daca plaga sau plagile cardiace nu au fost produse prin arme de foc (rata de supraetuire de circa 75%, fata de sub 50% pentru cei cu plagi cardiace prin arme de foc).


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tumorile cardiace:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai