Casul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) - numit si banuti, cas, colacel, covrigel, nalba-salbatica, nalba-rotunda, turtele - creste pe lânga garduri, margini de drum, ziduri vechi si grohotisuri de panta, însa numai în imediata apropiere a unei regiuni populate. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca, este sigur ca acolo au fost odata o curte, o ferma sau o casa. Casul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia - M. silvestris) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba-alba, nalba-de-câmp, nalba-mica. Aceste te, ca si alte varietati de Malva, sunt raspândite prin gradinile de flori si zarzavat. Ele contin în frunze, flori si tulpini substante mucilaginoase si tanante. Casul-popii cu frunzele mici este o ta târâtoare, putin lemnoasa la baza rizomului. Ea are frunze cu lujer lung, zimtate rotund si flori mici, de la violet la roz pal. Fructul rotunjor arata ca o roata de cas, de aceea numele de „casul-popii". Nu exista probabil decât putini copii crescuti la tara care n-au mâncat aceste „rotite de cas" sau nu s-au jucat cu ele. Florile, frunzele si tulpinile se culeg din iunie pâna în septembrie, întrucât la uscat se pierd din mucilaginoase, ta ar trebui utilizata cât se poate de proaspata. Dar si ta uscata mai are suficiente puteri tamaduitoare.
Nalba se dovedeste benefica mai ales sub forma de ceai în inflamatiile mucoaselor din interiorul organismului, în gastrite, în inflamatiile mucoaselor cale (ale cii urinare), gastro-intestinale si ale cavitatii bucale, ca si în ulcerele gastrice (stomacale) si intestinale. În acest scop se poate prepara o supa din frunze amestecate cu orz. întâi se lasa orzul sa fiarba, iar când s-a racit, se adauga frunzele de nalba.
Nalba este indicata si în caz de secretie pulmonara abundenta, bronsita, tuse si
raguseala puternica (deci în laringita), amigdalita si gura uscata. Ca sa nu se distruga substantele mucilaginoase, ta se lasa peste noapte în apa rece, pentru a se forma asa-numitul extract rece. Ratia pentru o zi este de 2-3 cesti caldute, baute în înghitituri mici. Chiar si în cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea incurabil, care provoaca grele insuficiente respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minimum 3 cesti pe zi, dupa cum am mentionat mai sus, iar frunzele si florile, zdrobite, strecurate si bine încalzite, se pun peste noapte sub forma de comprese în zona bronhiilor si pe piept.
Excelente se dovedesc baile de ochi si compresele la ochi facute cu ceai de nalba caldut, pentru cazurile rare când apare o secare a secretiei lacrimale, care creeaza bolnavului o oarecare indispozitie si senzatia de neajutorare.
Spalaturile cu nalba calduta sunt benefice în alergiile tenului, care provoaca mâncarii si usturimi faciale. Naiba este folosita, extern, pentru rani, abcese, picioare sau mâini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. În aceste cazuri se prescriu bai de picioare sau de mâini (a se vedea „Moduri de folosire").
Aceste bai au dat în practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sunt foarte indicate tocmai dupa o fractura la picior, când acesta este tot mereu suprasolicitat si se umfla. În vecinatatea noastra locuia o femeie care-si rupsese cu niste ani în urma glezna. Avea permanent probleme cu piciorul si într-o zi a trebuit sa se interneze iarasi în spital. Am întâlnit-o dupa ce a fost externata, schiopatând tare, iar piciorul era umflat pâna peste genunchi. Desi mergea cu baston, înainta într-un ritm de melc. Am luat împreuna nalbe proaspete. A doua zi si-a început baile. Nu exagerez când povestesc ca dupa o saptamâna n-a mai avut nevoie de baston si piciorul arata din nou normal. La fel a fost si cu o alta femeie care-si fracturase încheietura mâinii drepte si aceasta o jena tot mereu. Ce gospodina si mama îsi poate menaja mâna dreapta? În fiecare noapte, mâna îi zcnea si mult timp i s-a umflat zilnic, întâlnind-o, am sfatuit-o sa faca bai de nalba. Si acest caz s-a ameliorat grabnic.
Un picior umflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat, nici chiar la batrânete. Si aici ajuta baile de nalba combinata cu frunze proaspete de patlagina. Acestea din urma se spala bine si se aplica umede pe rana deschisa. Rana se închide peste noapte si nu se mai deschide, chiar daca era veche de 10-l5 ani sau si mai mult. Daca va chinuiti cumva cu o astfel de rana deschisa, urmati-mi sfatul în legatura cu frunzele proaspete de patlagina. Veti fi surprinsi cât de repede se va închide leziunea. Si nu veti mai gândi, citind aceste ronduri: „Aici doamna Treben exagereaza rau de tot!" Daca afirm toate acestea, este în urma experientei adunate în ultimul timp.
Acum vreau sa relatez o istorioara care, desi pare miraculoasa, corespunde totusi realitatii: Este realmente uimitor ce performante poate avea aceasta micuta ta medicinala care se târaste pe pamânt. Sedeam într-o zi în Linz, singura la d masa a cazinoului teatrului, pentru a mânca de prânz. O doamna s-a asezat la masa mea si, intrând în vorba, am aflat ca-si face griji în legatura cu sotul ei care trebuie sa se interneze periodic în spital, iar de curând si-a pierdut si vocea. Medicii tot evitau sa raspunda la întrebarile ei si îi era teama sa nu fie vorba despre un cancer laringian. „Nu fiti descurajata", i-am spus. „încercati cu te medicinale. Doar exista minunata nalba care ajuta în laringite. Se face cu ea gargara de mai multe ori pe zi, iar resturile telor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu faina de orz - se aplica peste noapte sub forma de comprese calde cu terci." Aceasta s-a întâmplat într-o joi. La masa ne-am împrietenit si am facut schimb de adrese. Saptamâna urmatoare, miercuri, respectiva doamna mi-a telefonat: „Un înger pazitor v-a scos în calea mea si m-a trimis la masa dumneavoastra. Sotul meu este mai bine. Am facut exact asa cum ati spus. Fiica noastra este medic la Viena. I-am comunicat intentia mea de a-l scoate pe tatal ei din spital, ca sa încerc sa-l tratez cu te medicinale. «Daca asta te linisteste, mama, încearca!» mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zis si el ca n-are în principiu nimic împotriva telor medicinale. Deci mi-am luat sotul acasa; el facea gargara, iar eu îi puneam compresele calde la gât. De câteva zile si-a recapatat chiar si glasul." Dupa o saptamâna a venit un al doilea telefon: „Sotul meu e bine si spera sa-si poata relua curând orele si sa-si tina cursurile. As vrea doar sa va mai comunic ce a zis medicul primar care-l consulta pe barbatul meu, când i-am povestit totul: «Femeia aceasta merita o medalie de aur!»"
Buna noastra nalba nu este deci eficace doar în laringite, ci si în cancer laringian. în astfel de cazuri se prepara un extract rece, lasând peste noapte cantitatea de te necesara dozei pe o zi sa stea la macerat în 21/2 litri de apa (1 lingurita cu rf de te la 1/4 litru de apa). Dimineata, maceratul se încalzeste usor si se tine într-un termos clatit în prealabil cu apa fierbinte. Se beau 4 cesti pe parcursul zilei, încetul cu încetul, iar cu restul se face gargara, în cazul unei uscaciuni a gurii, gâtlejului si nasului, care stârneste deseori o puternica nervozitate a bolnavului, se face tot gargara si se clateste gura de mai multe ori pe zi cu ceai de nalba. Si contra uscaciunii ochilor se folosesc cu succes bai si comprese cu acelasi ceai.
Nalba, care creste mai ales pe linga gospodariile taranesti, este alungata tot mai mult în zilele noastre din aceste locuri, în stradania de a îndeparta umezeala si murdaria si de a da casei un aspect placut si în exterior, se toarna deseori o fâsie de beton în jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci i se ia însa nalbei locul ei mostenit de generatii. Asa dispare tot mai mult acest mare ajutor al omenirii, pentru care n-avem cuvinte destule sa-i multumim Domnului!
MODURI DE FOLOSIRE
Prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune 1 lingurita (cu rf) de te la 1/4 litru de apa, se lasa sa stea peste noapte la macerat, dimineata se încalzeste usor.
Bai de picioare si mâini: 2 mâini pline de nalba se lasa peste noapte în apa rece, într-un recipient de 5 litri. A doua zi se încalzeste totul atât cit suporta mâinile si picioarele. Durata baii - 20 minute. Apa, reîncalzita, poate fi folosita înca de 2 ori.
Comprese: Resturile de te de dupa prepararea ceaiului se încalzesc usor în putina apa si se face un terci, amestecându-le cu faina de orz; terciul se întinde pe o bucata de pânza si se aplica local, cât e cald.
