mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Patologia sistemului arterial
Index » Patologia vasculara periferica » Patologia sistemului arterial
» Arterele membrului superior

Arterele membrului superior


Share





Arterele membrului superior sunt: artera sub-claviculara, brahiala (humerala), radiala, ulnara (cubitala) si arcadele palmare.
Artera subclaviculara se intinde de la originea sa din mediastin pana la mijlocul claviculei. Ea iriga un teritoriu intins, cuprinzand membrul superior omolateral, o parte a gatului, peretele antero-lateral al toracelui si o portiune a encefalului. Originea celor doua artere subclaviculare este diferita. in dreapta ea provine din trunchiul brahiocefalic, in dreptul articulatiei sternoclaviculare. in stanga ea constitue o ramura independenta a arcului aortic, are o portiune intratoracica si este cu 3 cm mai lunga decat artera subclaviculara dreapta. Ambele artere subclaviculare in fosa supraclaviculara, descriu o curba cu concavitatea caudala, care coafeaza intim domul pleural, raport demn de retinut in cursul prepararii chirurgicale a arterei sau a sim-patectomiilor executate pe cale cervicala. Este de amintit si faptul ca artera subclaviculara are raporturi intime in dreapta cu vena subclaviculara dreapta, vena jugulara interna dreapta si vena brahiocefalica dreapta, iar in stanga cu vena bra-hiocefalica stanga si cu vena subclaviculara stanga, in traiectul sau artera subclaviculara are trei portiuni: prescalenica, interscalenica si postscalenica. Din punct de vedere chirurgical, cea mai importanta este cea interscalenica, artera trecand prin defileul muschilor scalen anterior si mijlociu (2, 4, 5). in conditii patologice hipertrofia muschiului scalen anterior poate realiza o jena mecanica serioara, cu ischemia cronica a membrului superior din cadrul sindromului (sau fenomenului) Raynaud, iar interventia chirurgicala de revascularizare consta in sectiunea muschiului scalen anterior, dar cu menajarea nerlui frenic care acompaniaza muschiul sau poate trece chiar printre fibrele musculare. Operatia de scalenotomie se face concomitent cu simpatec-


tomia cervico-dorsala, care are ca si scop extirparea jumatatii inferioare a ganglionului stelat si a ganglionilor T2 si T3. in cadrul acestei operatii trebuie menajata artera vertebrala, prima colaterala a arterei subclaviculare si care constituie un reper anatomic in identificarea ganglionului stelat situat medial fata de artera vertebrala.
Artera subclaviculara este greu abordabila chirurgical, iar uneori este necesara sectionarea claviculei pentru repararea leziunilor traumatice. Hemo-staza prin compresiune se realizeaza in fosa supraclaviculara, artera comprimandu-se in sens postero-anterior pe peretele posterior al claviculei, in treimea interna si medie a osului.
Artera axilara continua artera subclaviculara si iriga umarul, peretele toracic lateral si partea superioara a bratului. Ea incepe la marginea anterioara a fetei inferioare a claviculei, strabate de sus in jos si dinspre medial spre lateral, fosa axilara si se termina la marginea inferioara a muschiului pectoral mare. Medial fata de artera se gaseste vena axilara iar lateral plexul brahial, elemente constitutive ale manunchiului vasculo-nervos al axilei inconjurate de o masa grasoasa abundenta (5, 6, 8).
Axila este locul unor frecvente leziuni traumatice vasculare produse prin agresiune cu arme albe, sau in cazul luxatiilor scapulo-umerale. Hemostaza la acest nivel se asigura cu usurinta prin compresiunea pe fata anterioara a articulatiei scapulo-umerale. Vasele axilare constituie limita superioara a evidarii ganglionare in cazul neoplasmului de san
(-l)-
Artera brahiala (humerala) este trunchiul arterial al bratului si continua artera axilara, de la marginea inferioara a muschiului pectoral mare, pana la plica de flexiune a cotului, unde se imparte in cele doua ramuri terminale: artera radiala si cubitala (ulnara).
Traiectul arterei este rectilinuu in primele doua treimi superioare coborand vertical pe partea mediala a bratului, artera fiind situata superficial acoperita doar de piele si fascia brahiala, iar in treimea inferioara se orienteaza in afara ajungand pe linia mijlocie a, plicii cotului. Artera este insotita de doua vene anonime, una mediala si alta laterala, unite prin multiple anastomoze scalariforme, care face uneori dificila prepararea arterei. De asemenea artera este insotita de nerl median.


Linia de descoperire a arterei se intinde din varful axilei pana la plica cotului, de-a lungul marginii mediale a muschilor biceps brahial si coraco-brahial. Hemostaza se asigura usor, prin compresiunea arterei pe fata mediana a humerusului.

Artera brahiala are numeroase colaterale de distributie: ramuri musculare; artera brahiala profunda care este cea mai puternica ramura, asigura irigatia lojei musculare posterioare si prin artera colaterala radiala realizeaza o legatura cu vascularizatia antebratului; artera colaterala ulnara superioara si inferioara (1, 8). Prin aceste anastomoze se explica faptul ca ischemia la nivelul bratului, prin embolie sau tromboza este partial compensata, iar manifestarea clinica este mai putin evidenta.
Artera radiala este mai subtire decat artera cu-bitala, se intinde de la plica cotului pana in partea profunda a mainii, continuand traiectul arterei brahiale. Din plica cotului artera coboara oblic in jos si in afara, apoi vertical pana la procesul stiloid al radiusului, ocoleste varful procesului stiloid al radiusului si trece pe fata radiala a masilui carpian prin achera anatomica, care este reperul anatomic pentru palparea pulsului radial. Artera radiala se va distribui apoi la nivelul mainii si cu omoloagele sale din artera cubitala va forma arcada palmara profunda, superficiala si reteaua dorsala a carpului, din care se vor desprinde apoi arterele digitale (1, 2, 4, 6).
Artera cubitala (ulnara) este ramura de bifurca-tie mediala a arterei brahiale si este mai voluminoasa ca si artera radiala. Din plica cotului se indreapta oblic in jos si medial, pana la unirea treimii proximale cu cea mijlocie a fetei anterioare a antebratului, de unde apoi coboara vertical pana la articulatia mainii. Artera are raporturi intime cu nerl cubital.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia vasculara periferica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai