in prezent exista numeroase variante tehnice disponibile pentru reconstructia sanului. Alegerea procedeului optim se va face tinand cont de particularitatile individuale ale fiecarui caz in parte. Practic acesta reprezinta un moment deosebit de dificil, care necesita experienta, deoarece rezultatul estetic final depinde in mare masura de alegerea fa-cuta.
Oportunitatea reconstructiei si momentul operator optim se vor sili in functie de incadrarea oncologica a bolnai (stadiul clinic al neoplasmului si forma anatomopatologica a acestuia) precum si de starea generala a pacientei si tratamentele complementare efectuate.
Alegerea metodei optime se va face tinand seama de o serie de criterii generale si locale. Un prim pas-il reprezinta examenul clinic regional. Se vor analiza aspectul tegumentelor restante si calitatea lor, deficitul tegumentar existent precum si inexistenta modificarilor specifice postradioterapie, existenta semnelor clinice de recurenta sau a adenopatiilor axilare precum si existenta structurilor musculare profunde. De cele mai multe ori aspectul lezional local influenteaza in mod decisiv alegerea variantei optime.
Un alt criteriu important este reprezentat de aspectul
sanului contralateral. Acesta reprezinta modelul reconstructiei ideale, analizandu-se forma, dimensiunile si volumul global al acestuia, consistenta sa si gradul de ptoza existent.In fine silirea variantei ideale, presupune evaluarea fiecarei metode existente cu avantajele si dezavantajele ei, simplitatea tehnica, durata operatiei si riscul operator-anestezic silit.
Se analizeaza, de asemenea, statusul general al pacientei, apreciindu-se forma corpului, greutatea sa, dispozitia anatomica a tesutului adipos, varsta si gradul de maturare al sanilor, starea generala precum si statusul psihic.In concluzie, metodele de reconstructie a sanului sunt numeroase si foarte variate, calitatea rezultatului fiind determinata de alegerea variantei optime. Odata silita oportunitatea interntiei, momentul operator se va sili in functie de statusul oncologic al pacientei precum si de tratamentele complementare.Incepand cu anul 1980, se remarca in literatura de specialitate o tendinta clara de sporire a numarului de interntii reconstructi efectuate imediat dupa mastectomie.
