Tendinta de miniaturizare constatata in domeniul electronicii si mecanicii se manifesta activ si in domeniul stiintelor medicale. Astfel, chiar in ceea ce priveste procedurile de transt, se constata tendinta de a examina posibilitatile de a realiza mini sau microgrefe. Dincolo de dificultatile de ordin tehnic pe care procedurile de transt le implica pentru unele organe (exemplul cel mai semnificativ este izolarea si transtul experimental al creierului) (93), grefarea unui numar mic de celule poate avea multiple antaje. Domeniul in care grefarea unui numar mic de celule prezinta mare interes pentru moment il reprezinta terapia genica. Sunt preferate celule ce pot fi manipulate pentru a trece dintr-o stare proliferati intr-o stare de diferentiere terminala. Aceste celule sunt protejate de celulele sistemului imun prin microincapsulare cu riate tipuri de compusi (de ex. alginat de poli-L-lizina). S-au efectuat astfel de experimente cu fibroblaste, mioblaste sau progenitori ai tubului neural sau chiar celule stem.
Terapia genica sau transtul de gene
Terapia genica a ajuns la stadiul de eluare in studii clinice. in prezent in lume, se afla in curs (sau au primit aprobarile sa inceapa) un numar de peste 200 de protocoale clinice ce au ca subiect transferul unor gene in celule somatice. Aceste studii includ peste 2 000 de pacienti (dintre care 60% cu patologie neoplazica).
Termenul de terapie genica defineste metodele ce utilizeaza transferul de material genetic, in oricare dintre celulele unui organism, cu scopul de a trata o afectiune. Rezultatele primului protocol clinic de terapie genica au fost publicate in 1990. Primul
protocol de terapie genica pentru o afectiune cardiosculara - hipercolesterolemia homozigota familiala - a fost realizat in 1995.
Terminologia domeniului include termenii de te-rapie genica somatica (manipularea genetica a oricarui celule din organism cu exceptia celor ce sufera diviziune meiotica - celulele germinative) si terapia genica a celulelor germinate. Acest ultim tip de terapie genica pune inca o serie de probleme de natura stiintifica, morala si etica si este mult mai putin abordat in studiile experimentale.
Primele incercari de transfer de material genetic s-au efectuat ex vivo. Celulele sunt prelete de la pacient, materialul genetic este modificat cu ajutorul unui vector retroviral de regula, iar in final celulele modificate sunt reintroduse in organism. in aceasta categorie de protocoale de terapie genica se incadreaza bolile pentru care celulele tinta sunt rare, sau afectiunile pentru care procedurile in vivo nu sunt inca disponibile. Celulele
stem hematopoietice pot fi tinta unor astfel de protocoale. Ele sunt insa dependente de o manipulare extensi a celulelor, de echipamente sofisticate si, implicit, de costuri ridicate.
Terapia genica in vivo implica administrarea directa a unui vector ce contine gena de interes pentru pacient. Celulele tinta din aparatul cardioscular pentru aceasta modalitate ..ie terapie genica sunt: celulele endoteliale si celulele musculare netede sculare. Costul acestui tip de terapie este mai mic, ativ cu terapia genica ex vivo.
O rianta pe cale de a fi mai larg utilizata este aceea de a imta celule non-autologe, modificate prin inginerie genetica, imuno-izolate, prin micro-incapsulare ca modalitate de transfer genetic (14). Experimente reusite de acest tip s-au efectuat cu mioblaste, modificate pentru a sintetiza, spre exemplu factor uman IX de coagulare (14). Alegerea acestui tip de celule s-a facut tinand cont ca ele pot fi comutate dinspre o stare proliferati catre una de diferentiere terminala.
