mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Cosmetica
Index » Dieta nutritie » Cosmetica
» Preocupa,rile oamenilor pentru frumusete de-a lungul timpului

Preocupa,rile oamenilor pentru frumusete de-a lungul timpului


Share





Cu mii de ani inaintea erei noastre, simtul si dorinta de infrumusetare au existat in oameni, ei simtind din totdeauna o mare atractie pentru tot ce este frumos in natura. Mai ales femeia dotata cu un simt estetic deosebit a dorit sa fie mereu frumoasa si atragatoare. Este de fapt obligatia ei sociala ca sotie, ca mama, sau ca prietena, oriunde s-ar afla: acasa, pe strada sau la locul de munca, ea trebuie sa aduca in viata culoare, gingasie si farmec.
Desigur frumusetea este un dar pe care natura il ofera unora mai mult, altora mai putin, dar este evident ca un obraz frumos este sectiunea de vizita a oricarei femei. De aceea, ea trebuie sa invete sa se ingrijeasca, mai ales cand natura a fost mai putin darnica.
Un cosmetician francez spune ca: \"Nu exista femei urate; nu exista decat femei care nu se cunosc pe ele insele\".


Orice femeie are ce placut in infatisarea ei si acel ce trebuie sa stie sa-l lorifice.
Despre frumusete s-a scris si s-a vorbit mult de-a lungul timpului. Cantata in versuri, imortalizata in marmura, turnata in bronz, ravnita, adorata sau blestemata, ea a starnit pasiuni si a schimbat destine.
Scriitorul francez La Bruyere spunea ca: cel mai frumos spectacol este sa privesti o fata frumoasa, iar Voltaire o aseamana cu o scrisoare de recomandare pe care natura o da favoritilor ei.
Dar frumusetea fizica nu este totul, ea trebuie impletita si completata cu calitati psihice si intelectuale care sa evidentieze si ceea ce emana din interiorul nostru: generozitate, demnitate, modestie, intelegere si onestitate. Ea mai implica si o eleganta care sa includa:
mersul, gesturile, modul de a vorbi, de a rade, de a se imbraca si mai ales de a adopta moda care ni se potriveste. O veche zicala batraneasca spune ca trupul este oglinda sufletului, iar gratia si delicatetea dobandite prin educatie, potenteaza acest ader. Fara aceste trasaturi, frumusetea este asa cum o defineste marele poet latin, Ovidiu, \"un bun trecator1\".
De altfel, dorinta de infrumusetare nu este o preocupare numai a vremurilor moderne, ea a preocupat omenirea de-a lungul istoriei.Incantati si atrasi de coloritul florilor sau de penajul pasarilor, oamenii au fost tentati sa imite natura. Studiind documentele Antichitatii, s-au constatat preocuparile lor privind dorinta de infrumusetare conjugata cu indeletnicirile igienico-cosmetice, deoarece vechile popoare pretindeau ca nu poate fi frumos cine daca nu este curat. De fapt, asezarile tribale se faceau de preferinta in apropierea unui curs de apa sau erau chiar lacustre, pentru a satisface nevoia de curatenie si problemele gospodaresti. Folosirea apei in aceste scopuri ca si uscarea la razele binefacatoare ale soarelui erau cunoscute oamenilor preistorici.In tinuturile reci ale Arcticii, bastinasii au inventat baia de aburi, care s-a raspandit apoi la mai toate popoarele si care astazi este cunoscuta sub numele de sauna., in tinuturile lipsite de apa ale Saharei, oamenii se spalau pe corp cu nisip cald. Mai tarziu, in epoca Imperiului Roman, baile publice, vestitele \"terme romane\" erau foarte raspandite, iar populatia era chemata la spalat prin baterea tobelor, oamenii grabindu-se sa prinda apa calda.
Se poate spune pe drept cunt ca igiena a stat la baza cosmeticii, evoluand din nevoia de curatenie a popoarelor si din dorinta de infrumusetare a oamenilor. Dar aderata conceptie de frumusete provine de la idealul frumusetii intruchipate de Venus din Milo, Apollo de Belvedere si alte capodopere clasice.
Fiecare epoca a culturii omenesti a dat nastere unei conceptii proprii despre frumusete, care urma sa fie atinsa prin diferite mijloace si prin imitarea naturii. Omul primitiv, obsernd influentele nefaste ale soarelui, ntului, frigului asupra pielii si implicit degradarea ei, a cautat sa gaseasca in cadrul naturii mijloacele de evitare sau intarziere a efectelor nocive ale acestora.Intamplator sau datorita simtului sau de obsertie, a constatat ca anumite te contin uleiuri care, prin frecarea lor pe piele, duc la redobandirea stralucirii si prospetimii ei.
Uleiurile vegetale au servit la curatirea si netezirea pielii corpului, iar alifiile si pomezile preparate cu uleiuri de palmier, ricin, cocos, unt de cacao si mai tarziu cu untura de bou, de balena, de gasca, de capra ca si diferite fierturi de ierburi aparau pielea de insolatie, frig, nt si de insecte.

La inceput, sele in care se tineau uleiurile si alifiile erau facute dintr-o tig de os sau din ardezie, constituind primele ustensile cosmetice. Mai tarziu apar sulimanurile, amestecuri de grasimi si vopsele cunoscute si de oamenii preistorici. Ei aveau retete precise dupa care isi preparau sulimanurile pe care le pastrau in se frumos ornamentate, iar pentru amestecarea lor foloseau niste bete de os ornamentate. La prepararea lor foloseau peste 17 vopsele de culori diferite, dintre care cele mai cautate erau albul de creta, albul de r, ocrul cu game de nuante incepand cu galben pana la portocaliu si rosu (culori intrebuintate si azi in cosmetica moderna), negrul de fum si cenusa de oase, pe care le utilizau in diverse ocazii: pentru a alunga duhurile rele, in razboi etc, urmate de un aderat ritual de dansuri, jocuri si


cantece.
Despre agatarsi se spune ca isi vopseau trupul si parul in albastru in timp de razboi, fapt care ii facea inspaimantatori la chip, la fel si britanicii (britoni sau prytonf).
Papuasii isi colorau parul cu r sau lesie facandu-l rosiatic, iar indienii din America de Nord isi intensificau culoarea neagra a parului cu o fiertura ca smoala, obtinuta din scoarta unui copac. Pentru spalarea parului ei preparau un fel de sampoane din se unor te, iar pentru a>l feri de murdarie si insecte il ungeau cu r si urina de vita. Varul punea in libertate amoniacul care curata parul si alungaInsectele.
Arabii cunosteau masajul, presopunctura si prepararea medicamentelor.
Lacul de unghii si peria de dinti erau de asemenea cunoscute in China si vechiul Egipt, iar praful de dinti era obtinut din coral.
Multe din obiectele ce se intalnesc azi pe masutele noastre de toaleta erau folosite si in epoca paleolitica: borcanase de os in care se tinea rujul de buze, palete pentru farduri, borcanele cu capac pentru pomezi si alifii sau sticlute pentru balsamuri si rasini.In sarcofage s-au gasit de asemenea truse de toaleta, ace de par, diferite agrafe, paftale si altele.
Mai tarziu apar parfumurile care, in Egiptul antic erau dedicate cultului divin. in Egiptul faraonilor, la toaleta zeitei Isis, preotii foloseau mai multe feluri de farduri care erau desigur cunoscute si folosite si de femeile egiptene. Acestea isi frecau dintii si gingiile cu bastonase de fildes, faceau bai parfumate, isi machiau fata, un machiaj meticulos cu mixturi speciale. Foloseau khol pentru inviorarea ochilor, diferite pudre si farduri pe baza de cinabru pentru fata si isi faceau ochii in forma de coada de peste. Parul era impletit, pieptanat si parfumat, iar pentru vopsirea lui foloseau sangele de vitel negru fiert in ulei sau sangele lipitorilor. Varful degetelor, calcaiele, rful urechilor si sanilor erau colorate irf rosu-corai cu suc de Kufra.
Regina Cleopatra, considerata prototipul frumusetii egiptene, avea retete precise dupa care isi pregatea fardurile si alifiile, iar visajeurii executau machiajul dupa forma fetei.In timpul ei apare un formular de cosmetica intitulat Cleopatra Gynoeciamum Libri, in care sunt redate retetele folosite de ea, formular care a fost distrus la incendierea bibliotecii din Alexandria.:,


Din Egipt, prin portul Alexandria, cosmeticele patrund ifTGrecia. Femeia elena isi vopsea parul, isi farda fata, isi colora unghiile de la maini si de la picioare, isi spala parul cu must de mure, iar corpul cu lapte de magarita.
Din Grecia cosmeticele patrund in Italia, mai ales la Roma, unde folosirea fardurilor si alifiilor de fata erau de asemenea foarte raspandite. Poetul Ovidiu, in anul 4 e. n. in \"Ars amandi\" descrie intrebuintarea unor preparate cosmetice si publica un cod \"Codicele lui Ovidiu\", care constituie al doilea formular de retete cosmetice (care s-a pierdut, de asemenea).In timpul imparatului Nero, medicul sau vorbeste de depilatoare, iar in anul 100 e. n. Criton, medicul imparatului Traian, publica si el un formular de cosmetica, redand in parte retetele reginei Cleopatra. El spunea, printre altele, ca pielea trebuie ingrijita, deoarece se deterioreaza cel mai repede.
Medicul roman Galenus, intemeietorul Galenciei, in stiinta si arta prepararii medicamentelor, reda si el cate formule de preparare, iar ceratul lui Galen (alifia de struguri) se foloseste si azi.
Istoricul grec Herodot aminteste ca femeile scitilor se frecau pe corp cu lemn mirositor macinat intre pietre, iar etiopiencele isi albeau fata cu ghips.
Cruciatii au adus cu ei din Extremul Orient diferite preparate cosmetice odata cu matasurile, casmirurile, purpura si mirodeniile, pe care le-au raspandit in Europa. in Evul Mediu grija pentru frumusete si ingrijiri corporale a cunoscut o oarecare stagnare, din cauza persecutiilor religioase. in timpul Renasterii reinvie gustul pentru frumos. in Franta, in timpul regelui Ludovic ai XlV-lea - regele Soare - machiajul a ajuns la un rafinament deosebit, fiind la moda alunitele false, pudratul fetei si al perucilor, vopsitul intens al buzelor si parfumurile.In timpul Renasterii, folosirea cosmeticelor si a parfumurilor atinge apogeul si in italia. incepe sa se dezvolte prepararea lor pe industrial. La antul industriei a contribuit chimia. Franta detine si astazi intaietatea in fabricarea parfumurilor, iar retetele folosite pentru prepararea lor sunt pastrate ca secrete de fabricatie.

Parfumurile Christian Dior, Guerlain, Chanel, Lancome, Rochars sunt considerate o mandrie a Frantei. _
Ca studiu organizat, cosmetica dateaza de la inceputul secolului al XlX-lea cand, pentru prima data in Franta, in scoli superioare, se predau cursuri pentru folosirea preparatelor cosmetice la ingrijirea
pielii si a parului. . ._
La noi in tara, raspandirea produselor cosmetice incepe la mijlocul secolului al XVIIl-lea, cand elegantele timpului incep sa foloseasca produse aduse din Apusj Tot cam atunci, Ste an Episcopeanu publica lucrarea \"Oglinda sanatatii si frumusetii pe medical\", unde vorbeste de igiena si curatenia corporala, iar dr. Pa^el Vasici publica la scurt timp lucrarea \"Maiestria de a prelungi viata in care vorbeste de ingrijirea pielii si a parului, tradusa dupa Huffeland.
LAstazUn lumea intreaga, chimia sta la baza cosmeticii in ceea ce priveste prepararea produselor pe baze stiintifice.
Dupa anul 1948 ia nastere si la noi in tara industria cosmetica, iar in anul 1964 ia fiinta prima scoala de cosmetica la Bucuresti fondata
de dr. Aurel Voinea.
Cosmetologia moderna apeleaza azi la tot ce este nou in domeniul colorantilor, al substantelor chimice si naturale si al parfumurilor, precum si la modul de preparare al acestora, creand produse de calitate superioara si cat mai riate.
Pentru noi, femeile, ingrijirea igieno-cosmetica inseamna prelungirea tineretii si sanatatii, dar si frumusete, feminitate si farmec.


Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2022 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Dieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai