Fiecare individ, dar si colectivitatea sunt preocupati de marile probleme ale alimentului, alimentatiei si comportamentului alimentar, cautandu-se solutii corecte la intrebarile: ce, cum, cand, cat si unde mancam pentru satisfacerea necesitatilor fiziologice dar si culturale, cunoscut fiind faptul ca hrana si stilul de viata sunt factorii esentiali ai prevenirii bolii, mentinerii sanatatii, cresterii calitatii vietii si incetinirii imbatranirii. De altfel, stiinta moderna, Nutrigenomica, a demonstrat la cel mai profund nivel, cel molecular, ca "suntem cu adevarat ceea ce mancam si ceea ce au mancat parintii si stramosii nostri", ca suntem fiinte unicat si ca avem nevoie de o dieta strict personalizata, ca suntem in concluzie suma alegerilor noastre, inclusiv cele alimentare.
Alimentul, analizat dintr-o perspectiva holistica, este mult mai mult decat ceea ce pare a fi, pentru unii un prilej de desfatare, pentru altii o necesitate fiziologica sau ambele. in fapt, alimentul este un principal purtator de informatie din mediul inconjurator necesara bunei functionari a entitatii"om", care biologic este un sistem deschis informational, cu autoreglare si evolutie antientropica. Aceasta informatie a matricei alimentare este inscrisa atat in compozitia:
. macronutrientilor (proteine, lipide, glucidE);
. micronutrientilor (macroelemente, microele-mente, vitamine, enzimE);
. non-nutrientilor (fitochimicalE), dar mai ales in raporturile cantitative si calitative in care se gasesc acestea. in acest mod alimentul natural (microorganisme, plante, animale salbaticE) este de fapt o matrice informationala extrem de complexa care transmite semnale din mediul inconjurator masinariei informatice a organismului uman.
Informatiile naturale transmise de alimentele naturale organismului uman mentin starea de sanatate individuala, dar si integrarea lui corecta in mediul social si biologic, si in final determina echilibrul speciei umane in biosfera.
Cu toate studiile si cercetarile efectuate pana in prezent, in ceea ce priveste compozitia chimica a alimentelor, cunostintele in acest domeniu au ramas la un nivel grosier. Cunoastem compozitia unor alimente din punct de vedere al unor macro, microsau non-nutrienti, fara insa a putea descifra modul in care sunt legate, stereochimia acestora. Dar nu cunoastem decat foarte limitat informatia pe care alimentul o transmite metabolismului si influenta acesteia asupra fiziologiei celulelor, tesuturilor, organelor si corpului omenesc, deci asupra starii de sanatate sau boala.
Alimentele se nasc, evolueaza de-a lungul unor retele naturale extrem de complexe numite lanturi trofice sau alimentare. Lanturile alimentare pornesc de la sol, apa, aer, productie primara vegetala (cheie infor-mational-energetica intre Soare si Pamant realizata in procesul de fotosintezA), urmeaza consumatorii de diferite grade (erbivorele, carnivorele, reducatoriI). in varful piramidei trofice se afla omul, ca integrator al acestora (lanturi troficE). Asa a evoluat de fapt specia umana, devenind cu milioane de ani in urma fiinta care s-a desprins de celelalte vietati tocmai prin adoptarea unui stil de viata original, concretizat in activitatea de vanator - culegator, cu un comportament alimentar ce-i permitea consumul unei mari varietati de plante si animale salbatice de foarte buna calitate nutritionala (peste 300 de speciI), dobandit prin activitate fizica intensa si continua.
Varietatea alimentatiei a devenit astfel esentiala pentru supravietuirea speciei umane, care si-a dezvoltat un sistem digestiv ce i-a permis o absorbtie maxima a energiei (caloriI) glucidelor, grasimilor, proteinelor si altor nutrienti si fitochimicale.
Lipidele speciale (acizi grasi esentiali omega 3 cu lant lung EPA, DHA) si proteinele animale de calitate le-au oferit componentele structurale esentiale pentru un creier mai mare si mai complex, un vaz mai bun, sensibilitate si complexitate, finete a gustului, dezvoltarea aparatului fonator. Antioxidantii din plantele salbatice au permis dezvoltarea unui sistem imuni-tar viguros, oferind oamenilor protectie impotriva radicalilor liberi (specii reactive de oxigeN), bolilor infectioase, degenerative (Parkinson, AlzheimeR) sau proliferative (cancerE).
Alegerea acestui stil de viata si hranire a avut un succes biologic atat de mare incat, de atunci, toti stramosii nostri au ramas vanatori si culegatori, evident, de animale si plante salbatice, domesticirea acestora intervenind de-abia in ultimii 10 mii de ani.
Se pare ca specia umana a ramas asa timp de peste 100 mii de generatii (peste 99% din timpul scurs de la aparitia lui Homo sapiens sapienS), pana cand s-a inventat agricultura si de atunci s-au perindat circa 500 de generatii de fermieri, 10 generatii de la revolutia industriala si o generatie de la aparitia calculatoarelor. Astfel, intr-o perioada de timp extrem de redusa s-au produs schimbari majore in modul in care traim si mancam, fara ca fiziologia si biochimia noastra se poata adapta la noile alimente si diete moderne si la noile niveluri de activitate (sedentarisM).
Gustul, mirosul, textura, culoarea, aroma, satietatea, caracteristici senzoriale ale alimentelor erau naturale corecte determinand un comportament alimentar sanatos, doar inainte de sedentarizarea omului prin inventarea agriculturii si chimizarii agroindustriei.
Atunci alimentele erau naturale nemodificate compozitional, neprocesate, nepoluate (matrice alimentare naturale neantropizatE).
In acele conditii un aliment gustos, aromat, colorat, cu o textura masticabila era un indiciu de aliment sanatos (informatia matricei alimentare era nemodificata de oM).
Astazi: agricultura a devenit intensiva, chimizata, solurile saracite in macro si microminerale, poluate chimic si biologic, agricultura utilizeaza OMG-uri, iar materiile prime inalt procesate au urmatoarele consecinte:
* alimentul este poluat;

. alimentul este saracit in nutrienti;

. cu cat este mai procesat este si mai diferit compozitional de alimentele naturale (are o alta informatie a matricei, o informatie modificata, nenaturala, antropizaT);
* apar alimente compozite cu arome, texturi, culori, compozitii si profiluri nutritionale nenaturale profund dezechilibrate, cu exces de zaharuri rafinate, grasimi artificiale, proteine degradate si modificate, saturate de aditivi alimentari de sinteza, poluate chimic si fizic.
Caracteristicile senzoriale nu mai sunt cele naturale Si apar culori, gusturi, arome, texturi artificiale, puternic adictive, in contextul unor caracteristici nutri-tionale dezechilibate, nesanatoase (acum apare clar dicotomia, prapastia intre calitatea senzoriala si cea nutritionalA) si astfel gustul, mirosul, aspectul devin o minciuna nutritionala pentru organism si cu cat alimentele sunt mai "bune", savuroase, atragatoare, cu atat au caracteristici nutritionale mai dezechilibrate si sunt mai nesanatoase.
. Nici un aliment procesat artificial, antropizat nu este echivalent Nutritional cu vreun aliment natural (neantropizaT) integral neprocesat;
. Diversitatea dietei alimentare moderne este numai aparenta, in realitate resursele alimentare vegetale s-au redus drastic (de la cateva sute de plante din flora salbaticA) la cateva zeci de plante cultivate (circa 20 de cerealE), iar resursele alimentare de origine animala de la cateva zeci de specii salbatice (vanaT) la doar 4-5 animale domestice. Diversitatea alimentelor a crescut insa enorm, dar periculos nutritional, pe seama procesarii inalte a celor cateva resurse alimentare modificate compozitional si poluate;
. Agricultura si industrializarea au dus la modificarea compozitionala (macro si micronutrientI) radicala si nesanatoasa a resurselor alimentare (plante, animale domesticite, hibridizate, modificate genetic, chimizatE) si alimentelor moderne fata de alimentele naturale integrale ce constituiau singura hrana a omului inainte de a inventa agroindustria si de a deveni sedentar.
Fiinta umana, prin exceptionalele ei resurse cognitive, isi poate ajusta, regla aportul alimentar pentru a corespunde necesitatilor nutritive fiziologice individuale printr-un mecanism complex de invatare si experienta proprie. in timp acest mecanism poate permite individului sa recunoasca si sa deosebeasca produsele cu efect favorabil de cele cu efect daunator. Din pacate conditia principala pentru a realiza aceste alegeri functioneaza numai daca alimentele au proprietati senzoriale diferite. Organismul nu poate insa aprecia calitatea nutritionala a alimentului doar prin intermediul simturilor.
Din nefericire tocmai aici actioneaza industria moderna de alimente creand produse cu proprietati senzoriale din ce in ce mai ridicate, dar avand calitate nutritionala scazuta. Astfel se naste prapastia intre proprietatile senzoriale exceptionale ale alimentelor si proprietatile lor nutritionale scazute, exprimate in profiluri nutritionale dezechilibrate, periculoase.
De aceea, numai dupa un consum, mai mult sau mai putin indelungat, al unui aliment si numai cateodata, putem face legatura intre nocivitatea unui aliment si manifestarile de boala induse de acesta.eea ce conteaza in mod esential pentru prevenirea bolii si mentinerea sanatatii este calitatea nutritionala a alimentelor. Descriem succint parametrii definitorii pentru calitatea alimentelor:

Parametrii calitatii alimentelor

Calitatea alimentului poate fi descrisa de caracteristicile subiective senzoriale ("de gustibus et coloribus non disputandum"), dar mai ales de caracteristicile obiective, nutritionale.
I. Calitate extrinseca - senzoriala - organolepticadetectabila prin simturi:
-gust - aroma - culoare

- textura - palatabilitate

- Indice de satietate, singurul parametru senzorial ce poate fi obiectivizat si exprimat pe o scara de valori.
II. Calitatea intrinseca - nutritionala - biologicanedetectabila prin simturi, dar obiectivizata prin analize de laborator, putand fi exprimata in indici ai
Profilului nutritional:
. Indice de densitate nutritionala exprimat prin continutul echilibrat in macronutrienti, micro-nutrienti, non-nutrienti existenti in matricea alimentului.
. Densitate calorica: alimentele naturale integrale au in general valori energetice de 100 - 110 Kcal/100 g aliment.
. Index glicemicincarcatura glicemica: exprima capacitatea glucidelor din alimente de a induce productia mai mare sau mai mica a insulinei de catre pancreasul endocrin: nu se recomanda alimente cu incarcatura glicemica (GL) mai mare de 15..index glicemic (GL)mai mare de 39.
. Scor antioxidant: exprima capacitatea antioxi-danta a alimentelor si cu cat este mai ridicata cu atat alimentul este mai sanogen.
Calitatea biologica ridicata a unui aliment semnifica si o inalta calitate informationala a alimentului, specifica alimentelor naturale integrale.
. Nici un aliment chiar natural integral tratat termic peste 40°C sau sub 40°C nu mai ramane echivalent din punct de vedere informational, nutritional si sanogen cu omologul sau netratat;
* Nici un aliment procesat / antropizat nu poate fi echivalent informational sau nutritional cu un aliment in totalitate natural;
* Calitatea senzoriala a alimentului exprimata subiectiv prin: aspect, gust, culoare, aroma, textura si palatabilitate sau obiectivizata prin indicele de satietate desi este importanta, ea nu este suficienta in lipsa Calitatii intrinseci - a profilului nutritional - exprimata prin indicele de densitate nutritionala, indicele de densitate energetica, indicele si incarcatura glicemica si scorul antioxidant;
* Nici un aliment luat individual nu poate avea valoarea sanogena a unei diete globale diversificate si echilibrate;
* Nici o dieta globala diversificata si echilibrata nu poate fi pe deplin sanogena daca nu este insotita de exercitiu fizic natural si de combatere a sedentarismului;
* inca nu cunoastem configuratia informationala si nutritionala a compozitiei corecte a alimentelor astfel incat sa corespunda cerintelor metabolismului normal al omului sanatos. Referentialul valabil ramane alimentul natural integral, neantropizat, a carui compozitie chimica si informationala nu o cunoastem decat vag si interpretata mecanicist, grosier;
* Informatia provenita din sursa naturala, corecta a matricelor alimentare neantropizate este esentiala pentru prevenirea starii de boala, mentinerea sanatatii individuale si a speciei biologice din care facem parte;
* Mancati numai cand va este foame si atat cat sa va astamparati senzatia de foame, fara a avea senzatia de satietate deplina;
. Renuntati la:
- alimente rafinate, inalt procesate, bogate in special in zaharuri rafinate, grasimi hidrogenate, E-uri, sare, arome artificiale, raport Q 3/ Q 6 dezechilibrat;
- diete monotone;

- sedentarism;

- hidratati-va cu apa naturala plata;
- consumati alimente vii: legume si fructe proaspete.in plus: deparazitati-va:
- nu fumati;

- nu va drogati;

- nu folositi medicamente fara avizul medicului;

- nu consumati alcool in exces.

Daca vreti sa deveniti parinti schimbati-va stilul de viata inainte cu cel putin un an si incercati sa respectati cele de mai sus.
CITITI INTOTDEAUNA ETICHETA ALIMENTELOR PE CARE DORITI SA LE CUMPARATI!

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor