mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» Stenoza tricuspidiana

Stenoza tricuspidiana








A : Definitie : obstacol la trecerea fluxului sanguin din atriul drept in ventriculul drept prin valva tricuspida; cu aparitia unui gradient diastolic atrio-ventricular drept. Are drept consecinta dilatarea AD si cresterea de presiune in venele cave.


B: Etiologie:


Dobandite:

Organice:


. Reumatismala cel mai frecvent, asociata su stenoza mitrala, boala mitrala sau cu valvulopatii aortice

. Mixom atrial drept


. Tromb atrial drept

. Vegetatii gigante in cadrul endocarditei


. Sindromul carcinoid cu atingere valvulara (de obicei stenoza tricuspidiana izolatA)
Functionale (aparat valvular normal dar flux crescut trans tricuspidiaN):
. Prin debit crescut (sunt Stanga Dreapta la nivel atrial prin DSA)


Congenitala:


asociata obisnuit cu alte malformatii cardiace



C: Fiziopatologie



Suprafata normala a orificiului tricuspidian este de 4-7 cm². Consecintele hemodinamice apar cand aria valvei scade sub 2 cm². Se produce cresterea presiunii in AD cu aparitia unui gradient de presiune diastolic intre AD si VD. Acest gradient creste in inspir (datorita faptului ca in inspir creste intoarcerea venoasA) si ar trebui sa creasca fluxul sancvin prin valva tricuspida (flux care nu poate sa creasca datorita stenozeI).
Cresterea presiunii in AD se insoteste de staza venoasa (staza jugulara; ficat de staza, ascita, edemE).
Scadarea fluxului sancvin prin tricuspida are drept consecinta scaderea debitului VD si deci al fluxului catre innima stanga.
In consecinta, bolnavi cu stenoza tricuspidiana au semne de insuficienta cardiaca dreapta dar cu VD de dimensiuni normale si cu staza pulmonara redusa.
La o stenoza tricuspidiana < 1,2 cm², gradientul diastolic intre AD si VD este >10 mm Hg.
(Daca stenoza tricuspidiana se asociaza cu stenoza mitrala, debitul prin valva mitrala va fi mult mai redus si semnele auscultatorii de stenoza ne vor arata o stenoza mitrala mai putin severa decat cea reala si o HTP mai redusa.)
In stenoza tricuspidiana severa cresterea mare de presiune in AD, poate forta foramen ovale cu aparaitia unui sunt D S intermitent si aparitia cianozei.


D: Examen clinic



Subiectiv (stenoza tricuspidiana stransA):


. Fatigabilitate (debit cardiac reduS)

. Disconfort hepatic (hepatomegalia de stazA)


. Anorexie, greata, varsaturi (congestie venoasa a tubului digestiV)

Clinic (stenoza tricuspidiana stransA):




. Jugulare turgescente

. Hepatomegalie dureoasa


. Ascita

. Edeme periferice declive


Cord:

. Soc apexian deplasat in afara LMC


. Pulsatiile mari ale AD evidente la inspectia parasternala Dr
. Freamat diastolic la tricuspida (corespondent palpator al suflului diastoliC)
Auscultator:
la tricuspida: zgomot 1 intarit, clacment de deschidere al tricuspidei, uruitura diastolica (are tonalitate mai inalta ca cea din stenoza mitrala, localizata de obicei la baza sternului-apendice xifoid, se accentueaza in inspir, se aude mai bine in decubit lateral drepT) , suflu presistolic. Zgomotul 2 la focarul pulmonar nu e nici acentuat nici dedublat
Semnele stetacustice se accentueaza in inspir.



E: Date paraclinice



Rx pulmonara: AD dilatat vizibil in pozitie postero-inferioara la nivelul arcului inferior drept care este dilatat. In OAS, umple triunghiul superor retrostenal. Nu exista semne de staza pulmonara datorita reducerii debitului pulmonar (campuri pumonare clarE).
EKG: semne de hipertrofie atriala dreapta (unde P inalte ample in D2), nu exista semne de HVD.

Ecografie cardiaca :


. cea mai buna metoda diagnostica
. se vizualizeaza valvele ingrosate cu deschidere redusa, dilatarea AD
. la DOPPLER spectral se masoara gradientul diastolic intre AD si VD si se poate calcula aria stenozei

Jugulograma:


. unda a giganta produsa de contractia AD care face ca sangele sa reflueze in venele cave (intrucat stenoza tricuspidiana consituie un obstacoL)

Cateterismul cardiac:


. masoara gradientul de presiune dintre AD si VD

. masoara aria stenozei


. nu este strict necesar pentru diagnostic decat cind exista valvulopatii asociate complexe


F: Tratamentul


Chrurgical:
. valve biologice ci nu metalice (risc de trombosa pe valve metalicE)






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor