mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» CONTROLUL HIPOTALAMIC AL TEMPERATURII

CONTROLUL HIPOTALAMIC AL TEMPERATURII


Share






Hipotalamusul mentine constanta temperatura corpului prin intermediul a trei procese : termogeneza , termoliza si conservarea caldurii.
Reglarea temperaturii este mediata nervos si hormonal de catre hipotalamus. Termoreceptorii periferici din piele si termoreceptorii centrali din hipotalamus, maduva spinarii, organele abdominale si alte localizari furnizeaza hipotalamusului informatii despre temperatura pielii si a interiorului corpului.
Daca temperatura corpului scade, hipotalamusul raspunde prin activarea mecanismelor de producere de caldura (termogenezA) si conservare a caldurii si supresia celor de termoliza, daca temperatura corpului creste, atunci hipotalamusul va raspunde prin activarea mecanismelor de pierdere de caldura (termolizA) si supresia celor de producere (termogenezA) si conservare de caldura.
Termogeneza - cresterea productiei de caldura este initiata printr-o serie de mecanisme hormonale implicand hipotalamusul si corelatiile sale cu sistemul endocrin.


Termogeneza se realizeaza prin trei mecanisme: neuroendocrin, pe calea sistemului nervos vegetativ simpatic si prin mecanism cortical cu initierea raspunsurilor voluntare.
Mecanismul neuroendocrin al termogenezei incepe cu un hormon hipotalamic, thyreotrophin releasing hormone (TRH) sau tireoliberina .
La randul sau TRH stimuleaza hipofiza anterioara si eliberarea de thyroid stimulating hormone (TSH) care actioneaza asupra glandei tiroide stimuland eliberarea de tiroxina (T4). Tiroxina are un efect calorigen, creste rata metabolica la nivel tisular. Cresterea metabolismului dupa o singura administrare de T4 poate fi detectata abia dupa o perioada de latenta de cateva ore si are un efect prelungit de cateva zile. Amplitudinea efectului calorigen depinde de secretia de catecolamine si de nivelul metabolismului inainte de stimulare. Daca rata metabolica este scazuta inainte de stimularea secretiei de T4 atunci efectul calorigen este mare, dar daca nivelul metabolismului este mare atunci efectul calorigen este scazut.
Hipotalamusul secreta totodata si corticotrophin-releasing hormone (CRH) sau corticoliberina care la nivelul hipofizei anterioare stimuleaza secretia de hormon adrenocorticotrop (ACTH). La randul sau ACTH stimuleaza secretia glandelor suprarenale cu efect secundar de crestere a mecanismelor de termogeneza si de conservare a caldurii (vasoconstrictie, cresterea tonusului muscular, cresterea ratei metabolicE). Stimularea suprarenalelor, cu secretie de catecolamine si glucocorticoizi, duce la activarea rapida a mecanismelor termogenetice dupa perioade scurte de expunere la frig. Stimularea tiroidei isi exercita actiunea termogenetica dupa o perioada mai indelungata de expunere la frig si necesita timp de latenta mult mai mare.
Epinefrina provoaca vasoconstrictie, stimuleaza glicoliza si metabolismul, crescand producerea de caldura (creste termogenezA).
Hipotalamusul declanseaza de asemenea si procesul de conservare a caldurii. Acest mecanism implica stimularea sistemului nervos simpatic care este responsabil de producerea vasoconstrictiei.
Un alt mecanism de termogeneza este frisonul (pe calea sistemului nervos vegetativ simpatiC). Expunerea la temperaturi scazute stimuleaza centrii hipotalamusului posterior prin apropierea celui de al treilea ventricul, zona cunoscuta sub denumirea de centru motor primar al frisonului.
Hipotalamusul, de asemenea, actioneaza pentru cresterea temperaturii corpului tansmitand informatia primita de la termoreceptorii cutanati catre cortexul crebral. Constientizarea senzatiei de rece provoaca raspunsuri voluntare (efectueaza efort fizic: alearga, face miscari de incalzire, etC).
Hipotalamusul raspunde la cresterea temperaturii corpului prin mecanisme de termoliza care presupun aceleasi trei cai ca si la termogeneza, dar in sens invers. Calea neuroendocrina prin TRH este inhibata (fiind doar mecanism de termogenezA).
Calea sistemului nervos vegetativ parasimpatic, de aceasta data, produce vasodilatatie, scaderea tonusului muscular, sudoratie-mecanisme de termoliza.
Hipotalamusul transmite informatiile referitoare la temperatura crescuta a corpului catre cortexul cerebral unde se va initia senzatia de cald. Astfel prin mecanisme voluntare de scadere a temperaturii corpului (persoana constientizeaza senzatia de cald si actioneaza in consecinta prin consum de lichide reci, reducerea activitatii, etC) se realizeaza termoliza pentru readucerea temperaturii corpului in intervalul valorilor normale.


Mecanisme de termogeneza(producere de caldurA)


Producerea de caldura in organism se realizeaza prin:

- Reactii chimice ale metabolismului


- Tonusul si contractia musculara

- Termogeneza chimica


Reactiile chimice ale metabolismului apar in timpul ingestiei si metabolizarii alimentelor.Reactiile necesare mentinerii metabolismului bazal necesita energie si ofera caldura. Aceste procese apar in interiorul corpului (ficaT) si sunt in parte responsabile de mentinerea temperaturii interne a corpului.
Contractia musculaturii scheletice: muschii scheletici produc caldura prin doua mecanisme: cresterea treptata a tonusului muscular si fasciculatii rapide musculare. Amandoua, cresterea tonusului muscular si frisonul sunt controlate de hipotalamus. In timp ce temperatura periferica scade, tonusul muscular creste si frisonul incepe. Frisonul este un mecanism eficient in cresterea productiei de caldura deoarece nu se produce un lucru mecanic si toata energia produsa este transformata in caldura.
Termogeneza chimica: este denumita si termogeneza netremuranda si rezulta din eliberarea de epinefrina. Epinefrina produce o crestere rapida si tranzitorie a termogenezei crescand rata metabolismului bazal.


Mecanisme de termoliza (pierdere de caldurA)
Pierderea de caldura se realizeaza prin cateva mecanisme:a. Radiatia - se refera la pierderea de caldura prin radiatii elecromagnetice (infrarosii cu λ=5-20μM). Aceste unde sunt emanate de suprafete a caror temperatura este mai mare decat a aerului, pielea si implicit corpul va ceda mediului caldura.b. Conductia - se refera la o pierdere de caldura de la o molecula la alta prin transfer de la o suprafata la alta. Prin conductie o suprafata mai calda cedeaza caldura unei suprafete mai reci.c. Convectia - este pierdera de caldura prin intermediul curentilor de aer sau lichide. Prin convectie este favorizata pierderea de caldura prin conductie prin schimbarea aerului mai cald de la suprafata corpului cu aerul mai rece din spatiul inconjurator. Convectia apare pasiv pe masura ce aerul mai cald de la suprafata corpului se ridica si un altul mai rece il inlocuieste, iar procesul poate fi facilitat de briza si vant.d. Vasodilatatia periferica - creste pierderea de caldura prin aducerea sangelui incalzit din interiorul corpului la suprafata lui. Pe masura ce sangele incalzit trece spre periferie, caldura este transferata prin conductie pielii si apoi de la piele la mediul inconjurator. Deoarece pierderea de caldura prin conductie depinde de temperatura, aceasta pierdere de caldura prin conductie este minima sau inexistenta daca aerul mediului inconjurator este mai cald decat suprafata corpului. Vasodilatatia apare ca un raspuns al stimularii autonome, aflata sub controlul hipotalamusului. Aceasta cale este folositaoare in cazul cresterii moderate a temperaturii. Pe masura ce temperatura interna a corpului creste, vasodilatatia creste pana cand este atins maximul dilatatiei. Din acest punct corpul trebuie sa-si foloseasca mecanismele aditionale de pierdere a caldurii.e. Scaderea tonusului muscular - pentru a scadea productia de caldura, tonusul muscular poate fi moderat scazut si activitatea voluntara a muschilor scazuta. Prin aceste mecanisme se explica in parte senzatia de toropeala (washed-ouT) asociata cu cresterea temperaturii sau vreme foarte calda. Atat scaderea tonusului muscular cat si reducerea activitatii musculare au un efect limitat in scaderea producerii de caldura deoarece tonusului muscular si producerea de caldura nu pot fi reduse sub necesitatile bazala ale organismului.f. Evaporarea apei organismului de la suprafata pielii si de la suprafata mucoaselor este o sursa majora de scadere a caldurii. Pierderea insensibila de apa (in absenta unei transpiratii perceptibilE) reprezinta circa 600 mL apa /zi. Caldura este pierduta pe masura ce lichidul de la suprafata corpului trece in stare gazoasa, astfel incat pierderea de caldura prin evaporare este crescuta daca exista o cantitate mai mare de lichid la suprafata corpului. Pentru a creste acest proces, lichidele sunt secretate activ de glandele sudoripare. Pot fi pierduti prin transpiratie, circa 4 litri de lichid/ora. Electrolitii sunt pierduti prin trnspiratie. Asfel pierdera unui volum mare de apa prin transpiratie poate duce la scaderea volumului plasmatic, scaderea presiunii sanguine, slabiciune si lesin. Ca si alte mecanisme de reducere a caldurii stimularea transpiratiei apare ca raspuns al activitatii simpatice si depinde de o diferenta optima de temperatura intre corp si mediu. In plus pierderea de caldura prin evaporare este influentata de umiditatea relativa a aerului. Daca umiditatea aerului este redusa, evaporarea se face rapid, dar daca este crescuta transpiratia, nu se mai evapora, ramane pe piele si se scurge.
Cresterea frecventei respiratorii: schimburile de aer cu mediul prin procesul normal al respiratiei produce intr-un oarecare grad pierdere de caldura, desi este minima.
Pe masura ce aerul este inhalat si coboara prin caile respiratorii el este incalzit. Cel mai cald aer este la nivelul alveolar unde este incalzit de sangele microcirculatiei alveolare. Acest aer incazit este expirat apoi in mediu. Acest proces apare mai rapid in corpurile cu temperatura ridicata prin cresterea frecventei respiratorii. In felul acesta hiperventilatia este asociata cu hipertermia.
Mecanisme voluntare: ca raspuns la temperaturile crescute oamenii "se intind", crescand suprafata corpului capabila sa piarda caldura, isi reduc activitatea scazand in felul acesta efortul muscular si implicit producerea de caldura si se imbraca adecvat vremii calde.
Cea mai eficace imbracaminte pentru vremea calda este cea in culori deschise si lejera, deoarece culorile deschise reflecta caldura si imbracamintea lejera, larga, permite curenti de aer care favorizeaza convectia, conductia si evaporarea.


Sudoratia si regalarea acesteia de catre sistemul nervos vegetativ


Cand corpul se supraincalzeste, glandele sudoripare secreta mari cantitati de sudoare la suprafata pielii pentru a realiza o racorire rapida a corpului prin evaporare. Excitarea ariei preoptice din partea anterioara a hipotalamulsului stimuleaza sudoratia. Impulsurile din aceasta zona care produce sudoratie sunt transmise pe caile vegetative catre maduva spinarii si de aici pe caile simpatice catre glandele sudoripare din intreaga suprafata a pielii.
Debitul sudoral. Pe vreme rece, debitul sudoral este de fapt zero, dar pe vreme foarte calduroasa debitul sudoral este de la 0,7 l pe ora la persoanele neaclimatizate si de pana la 1,5-2 l pe ora la indivizii cu aclimatizare maxima la caldura. Astfel, in timpul sudoratiei maximale, un individ poate pierde mai mult de 1,5 litri pe ora.
Mecanismul secretiei sudoripare. Glanda sudoripara este o structura tubulara alcatuita din doua parti: o portiune rasucita, profunda, care secreta sudoarea si o portiune tubulara care se deschide la suprafata pielii. La fel ca si glandele salivare, portiunea secretorie a glandei sudoripare secreta un lichid numit secretie precursoare; apoi constituentii acestui lichid se schimba pe masura ce trec prin tub.


Secretia precursoare este un produs de secretie activa a celulelor epiteliale din portiunea incolacita a glandei sudoripare. Fibrele nervoase simpatice colinergice (fibre care secreta acetilcolinA) care se termina pe sau in vecinatatea celulelor glandulare stimuleaza secretia.
Deoarece prin sudoare se pierd mari cantitati de clorura de sodiu, este deosebit de important sa stim modul in care glandele sudoripare elimina clorul si sodiul in timpul procesului secretor. Cand debitul secretiei sudorale este foarte redus, concentratiile sodiului si clorului din sudoare sunt de asemenea foarte scazute, deoarece cea mai mare parte a acestor ioni se reabsoarbe din secretia precursoare inainte ca aceasta sa ajunga la suprafata corpului; concentratiile lor sunt uneori scazute pana la 5 mEq/l fiecare. Pe de alta parte, cand debitul secretiei creste progresiv, debitul reabsorbtiei clorarii de sodiu nu creste corespunzator, astfel incat concentratiile acestuia in sudoare la individul normal neaclimatizat cresc de obicei pana la nivelul maxim de 60 mEq/1, sau aproape jumatate fata de nivelul plasmatic.
Efectul aldosteronului asupra pierderii de sodiu prin sudoare. Aclimatizarea la caldura. Aldosteronul actioneaza aproape in acelasi mod asupra glandelor sudoripare ca si asupra tubilor uriniferi: creste rata reabsorbtiei active a sodiului in tubi. Reabsorbtia sodiului atrage dupa sine si reabsorbtia clorului datorita incarcaturii electrice care ia nastere de-a lungul epiteliului o data cu reabsorbtia sodiului, Importanta efectului aldosteronului este de a diminua pierderile de clorura de sodiu prin sudoare cand concentratia sanguina a cloruii de sodiu este deja scazuta.
Sudoratia intensa, care apare deseori in mediile inconjuratoare in permanenta supraincalzite, poate realiza o depletie a electrolitilor din lichidele extracelulare, in particular a sodiului si clorului. Un individ care transpira intens poate pierde chiar 15 pana la 20 grame de clorura de sodiu zilnic pana ce se aclimatizeaza. Pe de alta parte, dupa 4 pana la 6 saptamani de aclimatizare, pierderile de clorura de sodiu scad pana la 3-5 grame zilnic. Aceasta modificare se produce datorita cresterii secretiei de aldosteron ca urmare a scaderii rezervelor de sodiu ale organismului (81).

Echilibrul dintre producerea sl pierderea de caldura


Caldura este generata in mod continuu in corp ca un produs secundar de metabolism, si este de asemenea in permanenta pierduta in mediul inconjurator. Cand rata productiei de caldura este egala cu rata pierderii, persoana respectiva este considerata a fi in echilibru termic. Cand cele doua rate sunt inegale, caldura si deci si temperatura corpului, in mod evident vor creste sau vor scadea. Pielea, tesuturile subcutanate si tesutul adipos sunt un sistem izolator termic pentru tesuturile din interiorul organismului. Grasimea este deosebit de importanta deoarece conduce caldura de trei ori mai incet decat alte tesuturi. Daca nu exista un flux sanguin de la organele interne incalzite catre piele, proprietatile izolatoare ale organismului masculin normal sunt de aproximativ trei patrimi din proprietatile izolatoare ale unui costum obisnuit de haine. La femei, aceasta izolatie este insa si mai buna.
Izolarea realizata de tesuturile subcutanate este un mijloc eficace de mentinere a temperaturii interne centrale normale, chiar daca temperatura pielii se apropie de temperatura aerului ambiant.
Sistemul "iradiant" al organismului: circulatia sangelui de la interiorul corpului catre piele: vasele sanguine penetreaza tesuturile grase subcutanate izolatoare si se distribuie abundent imediat sub piele. Deosebit de important este un plex venos subcutanat care primeste sange de la capilarele pielii. In majoritatea zonelor expuse ale corpului (maini, picioare si urechI) sangele ajunge in plex chiar direct din arterele mici, prin venele cu un strat muscular bine dezvoltat (ale anastomozelor arteriovenoasE). Debitul sanguin prin plexul venos poate avea variatii foarte mari, de la foarte putin peste zero pana la 30% din debitul cardiac total. Un debit sanguin crescut determina transportul cu mare usurinta al caldurii din interiorul corpului catre piele, in timp ce reducerea la minim a debitului sanguin subcutanat (vasoconstrictiE) reduce pierderea de caldura (mecanism de conservarea calduriI).
Evident, pielea este astfel un sistem "iradiant" eficient, iar fluxul sangelui catre piele reprezinta un mecanism extrem de eficient de transmitere a caldurii din interiorul corpului catre piele.
Dirijarea caldurii catre piele prin intermediul sangelui este controlata de gradul de vasoconstrictie a arteriolelor si a anastomozelor arterio-venoase care aprovizioneaza cu sange plexul venos al pielii. Aceasta vasoconstrictie, la randul ei, este controlata aproape in intregime de sistemul nervos simpatic ca raspuns la modificarile temperaturii centrale si ale temperaturii mediului ambiant.


Mecanisme de conservare a caldurii



Organismul conserva caldura si isi protejeaza temperatura corpului prin doua mecanisme importante: vasoconstrictia- mecanism involuntar si mecanisme voluntare.
1. Vasoconstrictia
Prin vasoconstrictie periferica sangele central incalzit sunteaza periferia (unde radiatia, conductia si convectia ar produce pierderea de caldurA). Acest mecanism este facilitat de straturile izolatoare ale pielii si grasimii subcutanate care protejeaza temperatura interna.
2. Mecanisme voluntare
Ca raspuns la temperaturi scazute ale corpului oamenii folosesc o serie de mijloace: se imbraca mai gros, cu cateva randuri de haine care permit crearea de straturi termoizolante (strat de aer incalzit de corP); executa miscari active ( mersul, batutul picioarelor pe loc, batutul palmelor, jogging si alte tipuri de activitati fizice care cresc activitatea muschilor scheletici si in felul acesta producerea de caldura; se ghemuiesc scazand in felul acesta suprafata corporala capabila sa piarda caldura prin radiatie, convectie si conductiE).


Mecanismul conservarii caldurii si al productiei crescute de caldura cand scade temperatura corporala


Cand temperatura centrala a corpului scade sub aproximativ 37C, intra in actiune mecanisme speciale de conservare a caldurii deja existente in organism, iar alte mecanisme intra in actiune pentru a creste si mai mult rata productiei de caldura, dupa cum urmeaza:
Conservarea caldurii.
Vasoconstrictia cutanata. Unul din primele efecte care determina conservarea caldurii in corp este vasoconstrictia intensa a vaselor cutanate din intregul organism. Hipotalamusul posterior amplifica foarte mult semnalele nervoase simpatice catre vasele cutanate si se produce o vasoconstrictie cutanata puternica in tot organismul. In mod evident, aceasta vasoconstrictie previne transportul caldurii din interiorul corpului catre piele. Consecutiv, datorita vasoconstrictiei maxime, caldura care poate iesi din corp este doar cea care poate fi condusa direct prin straturile izolatoare de grasime ale pielii. Acest mecanism poate reduce pierderile de caldura prin piele de opt ori si deci conserva aceste cantitati de caldura in organism.
Piloerectia. O a doua modalitate de conservare a caldurii este piloerectia adica ridicarea firelor de par. Evident, acest efect nu este important la om datorita pilozitatii reduse, dar la animalele inferioare ridicarea firelor de par pe vreme rece retine un strat gros de aer izolator chiar langa piele, astfel incat transferul de caldura catre mediul inconjurator scade foarte mult.
Oprirea sudoratiei. Sudoratia este complet abolita prin racirea termostatului preoptic sub 37C. In mod evident aceasta va face ca racirea corpului prin evaporare sa se opreasca, cu exceptia evaporarii insensibile.
Cresterea productiei de caldura
Mecanismul producerii de caldura (termogenezA) se realizeaza prin trei modalitati diferite atunci cand temperatura corpului scade:a.Stimularea hipotalamica a frisonului. In portiunea dorsomediala a hipotalamusului posterior langa peretele ventriculului al treilea este localizata o arie numita centru motor primar al frisonului. Aceasta zona este inhibata in mod normal de semnale ce transmit informatia de "cald" de la termostatul din zona preoptica, dar este stimulata de semnale ce transmit informatia de "rece" de la piele si de la maduva spinarii. De aceea, ca raspuns la frig, acest centru este activat si transmite impulsuri prin ambele tracturi laterale, descendent prin trunchiul cerebral, spre cordoanele laterale ale maduvei spinarii si in final la motoneuronii anteriori. Aceste impulsuri nu sunt ritmice si nu determina tremurul muscular in sine, ba dimpotriva, ele cresc tonusul musculaturii intregului organism si sensibilitatea reflexului de intindere a fusurilor neuromusculare. Cand tonusul musculaturii creste peste un anumit nivel critic apare frisonul. Se crede ca acesta se produce ca urmare a oscilatiilor de feedback ale mecanismului reflexului de intindere. In timpul frisonului maximal, productia de caldura a organismului poate creste de patru pana la cinci ori fata de normal.b.Excitatia chimica simpatica a productiei de caldura. Atat stimularea simpatica cat si adrenalina circulanta (si noradrenalina intr-o masura mai micA) pot produce o crestere imediata a ratei metabolismului celular; acest efect este denumit termogenez.a chimica. Totusi, la adult termogeneza chimica rareori poate creste productia de caldura cu mai mult de 10-15%, insa la copii termogeneza chimica poate creste rata productiei de caldura cu pana la 100%, ceea ce este probabil un factor foarte important in mentinerea temperaturii corporale normale la nou-nascut.c.Secretia crescuta de tiroxina ca o cauza de productie crescuta de caldura. Racirea ariei preoptice din hipotalamus creste de asemenea si eliberarea de TRH din hipotalamus. Acest hormon este transportat prin venele sistemului port hipotalamic pana la hipofiza, unde stimuleaza eliberarea de TSH, Acesta la randul lui stimuleaza secretia de tiroxina de catre glanda tiroida. Tiroxina crescuta creste rata metabolismului celular al intregului organism. Totusi, aceasta crestere a metabolismului datorata mecanismului tiroidian nu se produce imediat, ci necesita cateva saptamani in care glanda tiroida sa se hipertrofieze pentru a asigura noul nivel al secretiei de tiroxina. Expunerea animalelor la frig excesiv timp de cateva saptamani poate determina cresterea dimensiunilor glandei tiroide cu pana la 20-40% (47).










Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai