Este extrem de riat. Tipurile de reactii ce se petrec atunci cand
bacteriile sunt puse in contact cu substantele dezinfectante, se pot clasa in:
- reactii de oxidare;
- reactii de hidroliza;
- formarea de saruri cu proteinele;
- coagularea proteinelor in celule;
- modificarea permeabilitatii;
- afectarea sistemului enzimatic;
- distrugerea mecanica.
Multe din aceste reactii actioneaza prin disocierea electrolitica in mediul apos (ex: sarurile metalelor grele si unii acizi), deoarece bacteriile sunt sensibile la concentratii mari de ioni de hidrogen.
Foarte multe substante dezinfectante isi bazeaza actiunea lor germicida pe fenomene de oxidore-ducere (Ex. oxidanti ca: H2O2, KmnO4, Cl2).
Dezinfectantii acizi si cei bazici descompun hidrolitic albuminele in peptone, albumoze si amino-acizi.
Alcoolul coaguleaza albumina prin absorbtia apei de constitutie.
Formolul blocheaza gruparile aminice ale proteinelor plasmatice si duce la moartae celulei micro-biene.
Sarurile metalelor grele se combina cu albumina precipitand.
Unele substante ca sublimatul (HgCI2) isi datoreaza actiunea dezinfectanta capacitatii lor de a forma, cu principalii componenti ai celulei micro-biene, compusi chimici mai mult sau mai putin ireversibili. Astfel se blocheaza unele sisteme enzi-matice, iar meolismul celular este impiedicat.
Acizii isi datoreaza puterea dezinfectanta atat ionilor de hidrogen, cat si ionilor in care se disociaza.
Alcalii isi datoreaza actiunea lor dezinfectanta concentratiei de OH pe care il disociaza in mediu. NaOH si KOH sunt frecvent folositi in dezinfectie, ei disociindu-se puternic si fiind foarte activi.
Substantele isi datoreaza actiunea dezinfectanta oxigenului atomic pe care il pun in libertate si care actioneaza asupra celulei microbiene cu care vine in contact.
Dezinfectantii alcoolici (alcoolul etilic) isi exercita activitatea dezinfectanta prin capacitatea lor de a solubiliza lipidele.
Mecanismul actiunii nocive a fenolului consta in solubilizarea sa in mediul celular si inhibarea consecuti a unor fermenti, totodata and o actiune deshidratanta asupra coloizilor celulari.
Relativ la calitatile mediului, un mediu dens, scos, ingreuneaza, incetineste si chiar poate suprima actiunea germicida. Un mediu fluid, dimpotri, o accelereaza. Din acest punct de vedere apa este cel mai bun mediu pentru desfasurarea procesului de dezinfectie.
Prezenta unei materii organice ingreuneaza procesul de dezinfectie in raport direct proportional cu concentratia sa in mediul de contact.
pH-ul mediului - unele substante actioneaza mai bine in mediu acid, iar altele in mediu alcalin sau neutru.
Temperatura influenteaza intensitatea procesului de dezinfectie datorita pe de o parte fenomenului de osmoza care riaza in functie de temperatura, pe de alta parte fenomenului de disociere a substantei, care e mica la temperaturi mici.In general actiunea dezinfectanta incepe, pentru majoritatea substantelor, cam la 10° C si creste paralel cu ridicarea temperaturii. Asocierea caldurii mareste actiunea germicida a substantei dezinfectante.
Durata de contact intre celula microbiana si substanta dezinfectanta are o mare importanta in procesul de dezinfectie, riind de la cate secunde la cate ore si uneori chiar zile.
