mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Planificare familiala
Index » Sanatatea Familiei » Planificare familiala
» Patologia Materna Asociata Sarcinii

Patologia Materna Asociata Sarcinii


Share



I. Bolile infectioase


II. Afectiunile cardiovasculare

III. Infectia urinara


IV. Anemia

V. Bolile aparatului digestiv


VI. Bolile endocrine

VII. Obezitatea


VIII. Afectiunile maligne

IX. Patologia ginecologica


X. Afectiunile stomatologice


Gestatia este caracterizata de o constelatie hormonala aparte, de modificari particulare la nivelul aparatelor si sistemelor. Afectiunile oricarui aparat in sarcina prezinta particularitati de debut, manifestare, evolutie si tratament. Aceste particularitati trebuie cunoscute pentru a putea stabili precoce diagnosticul, fiind cunoscut ca cea mai mare parte a starilor morbide pot amprenta cursul gestatiei si calitatea produsului de conceptie.

I. BOLILE INFECTIOASE


Bolile infectioase pot dezvolta pe parcursul gestatiei forme clinice de o gravitate deosebita, deoarece survin pe fondul general de imunodepresie din sarcina. Pe de alta parte, bolile parazitare, virale sau bacteriene pot induce efecte negative asupra produsului de conceptie, de la efectul malformativ (teratogeN) pana la moartea sa intrauterina.
• Agentii infectiosi care strabat cu usurinta placenta sunt raspunzatori de majoritatea fetopatiilor malformative, fiind grupati in sindromul TORCH (toxoplasma, rubeola, infectia citomegalica, infectia herpeticA).
• Sarcina si mai tarziu alaptarea sunt factori de agravare a tuberculozei pulmonare. TBC pulmonar activ necesita intreruperea cursului sarcinii.
• Infectia gripala si urliana, mai ales daca survin in primele 13-14 SA pot determina oprirea in evolutie a sarcinii, avort sau malformatii fetale.
A. Modificari imunologice
Sarcina se caracterizeaza prin imunosupresie. Este implicata cresterea progesteromului.
1. INHIBITIA IMUNITATII UMORALE

• Anticorpi “blocanti” materni;


• Hemodilutie.

2. INHIBITIA IMUNITATII CELULARE


• Imhibitia chemotactismului si a capacitatii de aderare a leucocitelor (care, altfel, cresc la 5000-12000/l, pana la 25 000/l in travaliu si pospartum precocE);
• Inhibitie locala (in special decidualA) a limfocitelor T and NK.
B. Complexul TORCH

1. TOXOPLASMOZA


Toxoplasma Gondii este un protozoar ce determina infectii usoare la adult dar poate detrmina toxoplasmoza congenitala, cu consecinte grave, care justifica actiunea de depistare sistematica la gravide a infectiei.

A) Incidenta


Aproximativ 50-75% din femeile potential fertile sunt purtatoare de Ac anti-toxoplasma.

B) Evolutia bolii la adult


Poarta de intrare este digestiva – prin carne infestata, fructe si legume nespalate, dejecte animale (in special pisicA). Formele clinice de boala ale adultului sunt caracterizate de febra usoara si adenopatie.

C) Efectul asupra sarcinii


Produsul de conceptie este afectat dupa pasajul protozoarului prin placenta. Riscul de infectie a produsului de conceptie creste odata cu varsta de gestatie:

•  17 SA - 4-7%;


• 18-26 SA - 20%;

• in apropierea termenului - 80-85%.


Riscul major al fetopatiilor este perioada 10-24 SA. Patologia indusa prenatal include:

• Avort tardiv


• Moartea produsului de conceptie
• Toxoplasmoza congenitala : corioretinita, hidrocefalie, calcificari intracraniene, tulburari neurologice, icter, retard psihomotor
D) Diagnostic
• Clinic: majoritatea infectiilor la adult sunt asimptomatice.
• Paraclinic:

- Serologie


- IgM - infectie acuta in urma cu 2-3 luni. Exista si IgM reziduale, la distanta mai mare de infectie.

- IgG - marker de infectie anamnestica


- In cazurile suspicionate de IgM rezidual, se determina asociat ambele Ig la interval de 15 zile. Crestrea lor in dinamica = infectie acuta.
- infectia fetala - certificata prin identificarea IgM specifice in sangele fetal, obtinut prin cordonocenteza ecoghidata la 24 SA sau dupa seroconversia seropozitiva a gravidei.
- Ecografia vizualizeaza malformatiile in cazul afectarii fetale

E) Conduita


• serologie de depistare la luarea in evidenta a gravidei;

• serologie negativa - repetata lunar


• serologie pozitiva, boala adult - tratament imediat cu Spiramycine
• diagnosticul infectiei fetale pana la 24 SA pune in discutie intreruperea sarcinii (risc major teratogen 10-24 SA).
2. RUBEOLA
Este o maladie endemica in care doar omul este sursa de infectie. Efectul teratogen este grav.

A) Incidenta


Rubeola congenitala are o incidenta inca crescuta, 0.3-0,5/1000 gravide seronegative, desi eficienta vaccinului este indiscutabila.

B) Evolutia bolii la adult


Infectia gravidei are loc pe cale aeriana. Dupa perioada de incubatie de 14-21 zile apare eruptia maculoasa caracteristica, insotita de artralgii si adenopatie cervicala. Viremia si contagiozitatea are o durata de 14 zile (6 zile inainte de eruptie si 6-8 zile dupa aparitia eruptieI).

C) Efectul asupra sarcinii


Pasajul transplacentar al virusului are loc in perioada de viremie premergatoare eruptiei determinand:

• Avort


• Embriopatia rubeolica


- Hipoacuzie prin afectare cohleara

- Cataracta, microftalmie, retinita


- Microcefalie
- Persistenta de canal arterial, defect septal interventricular
• Fetopatia rubeolica (infectie > 15 SA)

- Restrictia cresterii intrauterine


- Hepato-splenomegalie

- Adenopatie


- Anemie hemolitica

- Retard psiho-motor


- Miocardita

D) Diagnostic


• Ac antirubeolici de tip IgM la gravida cat sau fat (cordonocenteza la 22 SA) = infectie acuta;
• Ac antirubeolici de tip IgG = marker de infectie anterioara.
• Ecografia poate diagnostica malformatiile fetale.

E) Conduita


• Profilactic

- Vaccinarea antirubeolica a adolescentelor


• Serologie lunara in cazul gravidelor seronegative, dupa luarea in evidenta a gravidei
• Primoinfectia in primele 15 SA - propunerea intreruperii sarcinii (risc teratogen majoR)
• Primoinfectia > 15 SA - screening de malformatii fetale.

3. INFECTIA CU CITOMEGALOVIRUS


A) Efectul asupra sarcinii
• Primoinfectia gravidei in primele 15 SA prezinta risc de 50% de infectie transplacentara a produsului de conceptie, din care doar 15% cu forme asimptomatice.
• Reinfectia gravidei are risc de infectie a produsului de conceptie de 6% si apar doar forme asimptomatice.

Efectele asupra produsului de conceptie:


• Restrictia cresterii intrauterine
• Septicemie cu hepato-splenomegalie, colestaza, pneumopatie interstitiala, purpura trombocitopenica
• Meningo-encefalita cu microcalcificari intracraniene periventriculare,

• Corioretinita


• Retard psiho-motor

• Surditate - mai ales in formele asimptomatice


B) Diagnostic
• IgM in sangele fetal (cordonocentezA) = infectie fetala;
• Ecografie - vizualizarea efectelor teratogene fetale.

C) Conduita


• Nu existǎ o conduita specifica.
• Pentru gravida imunizata riscul de fetopatie este nul.
4. HERPESUL
Afectiune sexual transmisa (in special Herpes Virus Simplex 2) la care omul este singura sursa de infectie.
A) Evolutia bolii la adult
Primoinfectia induce aparitia veziculelor genitale specifice dupa o perioada de incubatie de 2-4 zile, urmata de ulcerarea lor si cicatrizare in 15 zile.
Reinfectiile apar prin transportul neuronal al virusului din ganglionii neuro-senzitivi sacrati si genitali, in conditii de imunitate scazuta (sarcina, alte boli infectioase, tratament cortizonic, SIDA).

B) Efectul asupra sarcinii


Efectele asupra produsului de conceptie apar prin pasaj transplacentar, ascensiune prin cervix sau prin contact direct cu leziunile in timpul nasterii:

• Avort


• Rar, corioretinita, microcefalie, microftalmie, restrictia cresterii intrauterine
• Herpes neonatal - aparitia de vezicule dupa o perioada de incubatie variabila de 2-20 de zile. Nasterea pe cale vaginala in cursul puseului acut matern prezinta risc de aproximativ 50% herpes neonatal. Incidenta bolii este de 1/2 500 –1/10 000 nasteri.
C) Diagnostic

• Preponderent clinic, pentru mama;


• Afectarea produsului de conceptie poate fi stabilita prin:
- identificarea infectiei amniotice - amniocenteza
- determinarea IgM - cordonocenteza.

D) Conduita


• Infectia in cursul gestatiei  tratament cu aciclovir local si general
• Nastere pe cale vaginala daca infectia a fost in primele 2 trimestre, cu masuri riguroase de dezinfectie a caii de nastere
• Operatie cezariana
- Infectie in ultimul trimestru de sarcina - cezariana inainte de ruperea membranelor
- Infectie acuta si membrane rupte < 6 ore

C. Infectii virale


1. HIV

Transmiterea verticala


- fara tratament: 14-40%
- conduita medicala corecta: <8% (reducere cu 65-75%)
- moment - in sarcina (1/3 – 1/5 din infectiile la copiL)

- cale - la nastere


- alaptare

- transplacentara


- transfuzie materno-fetala

- ascendenta


- sange

- lapte matern


Factori de risc (conotatii medicale / sociale / culturale / financiarE)

• SIDA, boala avansata


• CD4, CD4/CD8 scazute, Ag p24

• caracteristici virale


• incarcatura virala (>20 000 copii ARN HIV/mL)

• viremie gestationala


• noi expuneri infectante al mamei

• starea nutritionala a mamei


• alte MST ale mamei

• consum droguri mama


• cale de nastere

• operatii obstetricale invazive


• timp de la ruperea membranelor

• corioamniotita


• deficienta materna severa de vit. A

• prematuritate (x 4)


• predispozitie genetica

(CDC: Ύ din copii HIV+ provin din mame cu risC)


3. Prepartum
Testare: toate gravidele, consimtita, in conditii de transparenta / confidentialitate
Importanta consilierii

Determinare - CD4, Tly, copii ARN-HIV1


- daca ZDV: hemograma, enzime hepatice

- daca IP: glicemie


Diagnostic, tratament
- pneumonie pneumocystis (sulfametoprim/trimetoprim; pentamidinA)
- toxoplasma, HV, candida


4. Perpartum

Mama - tratament:


ZDV 1-4h preop 2mg/kgc apoi 1mg/kgc pana la nastere / pensarea cordonului (pO)
AZT 1-4h preop 2mg/kgc apoi 1mg/kgc pana la nastere / pensarea cordonului
NVP 200mg perpartum

ZDV + 3TC


- operatie cezariana inaintea debutului travaliului, pe MI

- dezinfectarea vaginului (clorhexidina 0.25%)


5. Pospartum

Mama - tratament – ca la non-gravida


- monitorizare CD4, copii ARN-HIV1
Nounascut - tratament - ZDV sirop 2mg/kgc la 6h – 6 sapamani (1,5mg/kgc in primele 2), NVP
- alimentatie arificiala

- la 6 saptamani – profilaxie pnumocystis


- monitorizare: hemograma + formula leucocitara, apoi Hb

2. VARICELA


Varicela este o boala infectioasa cauzata de virusul varicelo-zoosterian din grupul herpes-virusurilor. Impactul infectiei asupra produsului de conceptie este inca necunoscut. Incidenta infectiei in sarcina este redusa deoarece aproximativ 90% din adulti sunt imuni la infectie.
Daca infectia virala debuteaza cu 4-5 zile inainte de nastere, exista riscul ca nou-nascutul sa dezvolte o infectie diseminata forma fulminanta sau pneumonie severa cu mortalitate de 30%. Varicela nu determina mortalitate materna.
Diagnosticul este stabilit pe aspectul clinic caracteristic al eruptiei cutanate.

Conduita:


• Izolarea gravidei la domiciliu
• In absenta complicatiilor pulmonare (pneumoniA), tratament simptomatic
• Aparitia pneumoniei necesita tratament antibiotic pentru preventia infectiei secundare bacteriene
• Acyclovirul este folosit la gravidele cu pneumonie si imunitate deprimata
• Administrarea de imunoglobulina antizoster la nou-nascut in primele 72 de ore de la nastere daca infectia mamei a debutat cu 4-5 zile inainte de nastere

3. HEPATITA


Hepatita A are drept agent etiologic un ARN-virus si cunoaste calea fecal-orala de transmitere. La gravida se pot intalni forme grave de hepatita A dar efectul asupra produsului de conceptie nu este inca cunoscut. Gravidele expuse riscului de infectie vor primi profilactic imunoglobulina in doze de 0,02-0,05 ml/kg corp.
Hepatita B este cauzata de un ADN-virus. Infectia cu virus hepatitic B este cauza principala a hepatitelor cronice, cirozelor hepatice si nu in ultimul rand al cancerului hepatic. Calea de transmitere este prin sange si derivate de sange sau pe cale sexuala. Factori de risc pentru hepatita B :
• Consumatorii de droguri iv.

• Partener sexual infectat


• Personalul medical
Fetii nascuti din mame infectate cu virusul hepatitic B prezinta risc crescut de hepatita cronica si cancer hepatic. Profilaxia consta in depistarea serologica a infectiei hepatitice B la gravida si tratamentul nou-nascutului cu 0,5 ml Imunoglobulina antihepatita B in primele 12 ore dupa nastere si vaccinare antihepatitica B.
Calea de nastere nu pare sa influenteze riscul de infectie a fatului.
Hepatita C se comporta similar cu infectia cu virus hepatitic B.


4. GRIPA


Gripa este una dintre cele mai comune infectii virale la care gravida este expusa. Receptivitatea gravidei la infectie este crescuta datorita imunodepresiei de gestatie iar formele de boala sunt adesea de o gravitate sporita.
Pasajul transplacentar al virusului gripal este recunoscut insa nu au putut fi demonstrate efecte teratogene asupra produsului de conceptie. Infectia gripala poate sa induca:
• Moartea produsului de conceptie in primul trimestru de gestatie datorita sindromului febril matern

• Nastere prematura


Conduita


• Evitarea spatiilor aglomerate de catre gravida in tipul epidemiilor de gripa
• Vaccinare antigripala in anotimpul rece, in special la gravidele cu afectiuni pulmonare si cardiace preexistente

• Tratament cu simptomatice


Antibioterpia este necesara doar daca gripa este complicata printr-o pneumonie asociata.

5. OREIONUL


Infectia cu virusul urlian este rara in sarcina. Formele clinice de boala sunt medii sau usoare. Influenta infectiei urliene asupra produsului de conceptie nu este inca bine cunoscuta.

6. HPV


Infectia cu papiloma virus este una dintre cele mai comune infectii genitale cu cale de transmisie veneriana. La gravida, pe langa riscul de displazie si neoplazie cervicala, se descrie riscul de papilomatoza laringiana a nou-nascutului. Cel mai probabil, infectia fatului are loc in timpul pasajului prin caile genitale joase.

Conduita


• condiloamele genitale pot fi tratate in sarcina prin aplicatii de acid tricloracetic sau distructie cu laser cu CO2.
• Nastere pe cale inalta daca leziunile vaginale sunt voluminoase si pentru scaderea riscului de infectie cu papiloma virus al nou-nascutului (actual date insuficiente in aprecierea eficacitatii acestei masurI).
D. Infectii bacteriene

1. STREPTOCOC -HEMOLITIC


Streptococul beta-hemolitic grup B este implicat intr-o mare parte dintre infectiile puerperale. Colonizarea cailor genitale joase ale gravidelor cu streptococ se intalneste in aproximativ 30% din cazuri.
Riscul de infectie a nou-nascutului cu streptococ este de 3-4 / 1000 nou-nascuti vii si este crescut in conditii de prematuritate si hipotrofie fetala, travalii prelungite si dificile. In formele severe de boala mortalitatea poate atinge 50%.
Conduita :
• screening in ultimul trimestru de sarcina pentru identificarea streptococului beta-hemolitic si tratamentul specific. Actiunea este dificila din cauza multelor rezultate fals-negative.
• Antibioticul de electie este penicilina atat pentru tratamentul infectiei la mama cat si la nou-nascut.

2. LISTERIA


Listeria monocytogenes, bacil Gram-pozitiv microaerofil, este identificat in tractul genital inferior feminin si este asociat cu risc crescut de avort. Listerioza la gravida nu prezinta particularitati de evolutie, intalnindu-se in general forme medii si usoare de boala. Infectia se transmite ascendent spre fat si poate determina meningita sau alte forme de sepsa neonatala.

Conduita


• nu existǎ masuri profilactice eficiente

• ampicilina - antibiotic de electie



3. GONOCOC


Infectia gonococica este frecvent intalnita la femeia gravida, sub forme de boala asimptomaticǎ. Acuza este reprezentata de multe ori doar de leucoreea purulenta cu miros fetid. Colonizarea endocervicala se intalneste in aproximativ 5% din gravidele infectate si poate determina corioamniotita in ultimul trimestru de sarcina. Salpingita gonococica in sarcina este extrem de rara; 40% dintre artritele gonococice se intalnesc la gravide.
Riscul major al infectiei gonococice la gravida este oftalmia gonococica a nou-nascutului. Transmiterea gonococului se realizeaza prin contact direct in timpul nasterii.

Conduita


• identificarea gonococului prin examen bacteriologic al continutului vaginal.
• Tratament cu procain-penicilina 4,8 milioane unitati + 1g probenecid in cazul gravidelor asimptomatice
• Instilare imediat dupa nastere la nou-nascut in ochi de solutie de nitrat de argint 1%


4. SALMONELA


Febra tifoida este rar intalnita. Infectia cu Salmonella recunoaste calea de transmitere fecal-orala si se manifesta sub forma de boala grava febrila cu manifestari digestive dramatice: varsaturi, diaree - care in final duc la deshidratare. Infectia este asociata cu risc crescut de avort, nastere prematura si infectie neonatala. Diagnosticul este stabilit prin identificarea microorganismului in fecale.

Conduita


• reechilibrare hidro-electrolitica in formele cu deshidratare
• tratament antibiotic cu Cloramfenicol, Ampicilina sau Amoxicilina
• masuri de igiena riguroase si tratament termic corect al alimentelor


E. Chlamydia
Chlamydia este un microorganism intracelular care poate determina conjuctivita si pneumonie la nou-nascut. Incidenta infectiilor cervicale la gravide este de 5-10%. Infectia fatului are loc in timpul nasterii. Diagnosticul este dificil, prin metode serologice.

Conduita


• antibioticul de electie in tratamentul infectiilor chlamidiene este tetraciclina. Nu poate fi utilizat in sarcina. Poate fi inlocuit de eritromicina.


F. Micoplasma


Infectia cu Mycoplasma Hominis si Ureaplasma Urealyticum este asociata cu risc crescut de avort, hipotrofie fetala, corioamniotita si infectie neonatala / puerperala. Diagnosticul este de laborator, prin izolarea microorganismelor.

Conduita


• Mycoplasma Hominis - tratament cu clindamicina
• Mycoplasma Pnemoniae si Ureaplasma Urealyticum - tratament cu eritromicina


G. Candida


Vulvo-vaginita cauzata de Candida albicans este extrem de frecventa pe parcursul gestatiei (25% spre termeN), gestatia insasi fiind un factor favorizant al infectiei. Riscul major asupra fatului este dat de candidoza oro-faringiana a nou-nascutului. Formele de infectie sistemica sunt foarte rar intalnite si apar numai la nou-nascuti cu aparare imunitara deficitara.
Conduitǎo Infectie asimptomaticǎ – fǎrǎ tratamento Simptomatologie: miconazol, clotrimazol, nistatin.


H. Tricomonas


Trichomoniaza este o infectie comuna femeii gravide (20%). Se manifesta sub forma de vulvo-vaginita si poate determina ruptura prematura de membrane si nastere prematura prin actiunea microorganismului asupra polului inferior al oului. Infectia fatului este rarisima.

Conduita


• identificarea infectiei prin examenul bacteriologic al continutului vaginal
• tratament antibiotic cu metronidazol sau tinidazol (gravidǎ + partener sexuaL)
I. Infectia luetica
Infectia luetica este cauzata de Spirocheta Treponema Palidum. Este o boala aproape in totalitate veneriana si rar profesionala sau congenitala.
2. EVOLUTIA BOLII LA ADULT

Evolutia clasica a infectiei are 3 faze:


A) Luesul primar. Sancrul sifilitic cu localizare majoritar genitala apare dupa o perioada de incubatie de 2-6 saptamani si este insotit de adenopatie inghinala satelita. Se cicatrizeaza spontan.
B) Luesul secundar. La 45 de zile dupa sancru apar leziunile cutaneo-mucoase extragenitale, sifilidele, extrem de contagioase. Serologia specifica devine pozitiva.
Luesul latent, forma particulara a luesului secundar, fara leziuni cutaneo-mucoase, cu serologie pozitiva.
C) Luesul tertiar - afectarea celorlalte organe si sisteme, in special sistemul nervos si cardiovascular.
3. EFECTUL ASUPRA SARCINII
Infectia produsului de conceptie se produce transplacentar numai dupa 16 SA, prin micile efractii ale trofoblastului vilozitar. Efecte:

• Avort tardiv


• Moartea intrauterina a fatului


• Nastere prematura


• Sifilisul congenital cu mai multe forme clinice:
- Septicemica

- Poliviscerala


- Latenta - nou-nascut aparent sanatos dupa nastere, cu aparitia leziunilor secundare in absenta tratamentului.

4. DIAGNOSTIC


A) clinic
• Luesul primar si secundar prezinta leziuni caracteristice;
B) paraclinic
• Izolarea treponemelor de la nivelul leziunilor
• Serologia pozitiva. Apar doua tipuri de Ac:
- Ac nespecifici: VDRL, reactia Bordet-Wasserman. Sunt folositi in depistare pentru ca apar rapid si sunt cu sensibilitate mare.
- Ac specifici: TPHA (Treponema Passive AgglutinatioN); FTA (Fluorescent Treponemal Antibody TesT); testul Nelson (testul imobilizarii treponemeloR).
• Afectarea fatului prin identificarea IgM antitreponemice in sangele fetal - prin cordonocenteza sau la nastere.
5. CONDUITA
• Serologia de depistare la luarea in evidenta a gravidei este obligatorie
• Moldamin 1 milion de unitati / zi in 15 prize separate prin intervale de 2 zile
• In caz de alergie la peniciline se va folosi Eritromicina 2 g/zi 21 zile
• Tratamentul nou-nascutului sub conducerea neonatologului
Depistarea si tratamentul specific in primele 16 SA exclude luesul congenital.
III. INFECTIA URINARA
Infectiile urinare in sarcina contin toate formele anatomo-clinice, de la banalele cistite pana la pielonefritele severe cu IRA.
A. Incidenta
Aproximativ 10% din gravide prezinta bacteriurie.
B. Influenta sarcinii
Sarcina este un factor de risc si, in acelasi timp, favorizant al patologiei infectioase reno-urinare prin:
• Dilatarea (calicelor, bazinetului, uretereloR) si staza urinara - favorizate de actiunea musculotropa relaxanta a progesteronului asupra cailor urinare (hipotonie, hipomotilitatE);
• Staza (si cresterea presiuniI) in caile urinare - determinate de compresia cailor urinare deasupra stramtorii superioare prin uterul gravid > 20 SA si venele ovariene foarte dilatate;
• Refluxul vesicoureteral – explicat prin deschiderea orificiilor ureterale (compresiune vezicalA) si prin cresterea volumului rezidual vezical si a presiunii intravezicale de la inceputul sarcinii (8 cmH2O) catre termen (20 cmH2O);

• Imunodepresia gestativa (descrisa mai suS).


C. Influenta patologiei asupra sarcinii


Asocierea sarcina-infectie urinara creste riscul de:
• ruptura prematura a membranelor;

• nastere prematura;


• limitarea cresterii intrauterine.

D. Diagnostic


1. SEMNE SI SIMPTOME

Specifice etajului de localizare a infectiei:


A) infectii urinare joase - polakiurie, disurie, usturimi, jena mictionala;
B) infectiile urinare inalte - febra, frisoane, dureri lomboabdominale, greturi, varsaturi.
2. PARACLINIC
A) teste de depistare - sumarul de urina si testul Addis;
B) diagnostic definitiv si etiologic - urocultura cu antibiograma.

E. Conduita


1. PROFILAXIE


• Aport crescut de lichide, in special in perioadele calduroase
• Evitarea contentiei prelungite a urinii
• Antecedentele de infectie urinara impun tratament cu dezinfectante urinare 10 zile/luna pana la termen
• Sumar de urina la fiecare control prenatal
• Urocultura la intervale regulate dupa infectia urinara
2. TRATAMENT MEDICAMENTOS
• Antispastice: Scobutil, Papaverina, Drotaverina, uneori chiar -mimetice;
• Antibioterapie, de preferinta cu antibiotice cu spectru larg si cu concentrare urinara buna (cefalosporine generatia II-III, Augmentin, AmpicilinA) in prezenta febrei, frisoanelor. Tratamentul antibiotic trebuie instituit conform sensibilitatii germenului testate prin antibiograma, cu o durata de cel putin 7 zile sau pana la sterilizarea urinii.

II. AFECTIUNILE CARDIOVASCULARE


Nici una din afectiunile cardiace nu lipseste din tabloul general al afectiunilor cardiovasculare asociate sarcinii.
A. Modificarile cardiovasculare / hemodinamice in sarcina
1. FUNCTIA VENTRICULARA
A) In general se observa o scadere a functie ventriculare stangi:
• Scaderea perioadei de preejectie;
• Cresterea volumelor end-diastolic, end-sistolic si bataie;
• Scaderea rezervei cardiace.
B) Contractilitatea nu este diminuata. Ventriculul stang poate, totusi, sa aiba o ejectie crescuta de sange – la presiune mai mica – datorita:
• Scaderii rezistentei periferice;

• Cresterii compliantei aortice.


2. DEBITUL CARDIAC
A) In repaus, decubit lateral stang, creste din trinestrul I catre un maxim (130-150%) la 20-24 SA ramanand apoi constant. Fenomenele care concura sunt:
• Cresterea volumului bataie - 135% la 20-24 SA;
• Cresterea frecventei cardiace - cu 10-15 ciclii/min;
• Cresterea volumului sanguin – cu 40-45% (limite: 20-100%);
• Cresterea metabolismului bazal - cu 80 000 kcal (335 mJ) pentru toata sarcina;
• Scaderea resistentei periferice si a presiunii arteriale.
B) In decubitus dorsal, scade semnificativ la 38-40 SA datorita:
• Scaderii volumului bataie;

• Efectului compresiv al uterului gravid:


- Staza venoasa in sectorul caudal;

- Scaderea intoarcerii venoase.


3. TENDINTA LA HIPERCOAGULABILITATE
Modificarile sunt explicate prin cresterea sintezei hepatice (estrogen-dependentA) a unor componente ale coagularii.
• Timpii de coagulare nu sunt alterati, dar Timpul Quick (protrombinA) si APTT (tromboplastina partial activatA) sunt usor scurtati.
• Cresc factorii coagularii - XII (HagemaN), X (StuarT), VII (globulina antihemophilicA), VII (proconvertinA), fibrinopeptidul A si fibrinogenul - cu 50%, pana la 450 (300-6000) mg/dl spre termen (explicatia cresterii VSH). Mai putin si inconstant cresc factorii IX (Christmas plasma thromboplastin componenT), V (proaccelerinA) si II (protrombinA).
• Scade activitatea inhibitorilor naturali ai coagularii: antithrombin III, proteinele C and S. Antithrombin III diminished its “reserve” without altering its plasma levels.
• Activitatea fibrinolitica este crescuta in trimestrele 1 si 2 si semnificativ scazuta in trimestrul 3.
• Rezulta o stare de coagulare intravasculara compensata – sinteza factorilor coagularii ce depaseste consumul lor.

B. Incidenta


Patologia cardiaca se inregistreaza in 1% din sarcini.

C. Influenta sarcinii


Gestatia reprezinta un factor agravant pentru majoritatea cardiopatiilor, prin alterarile specifice, caracteristice gestatiei.
In mod paradoxal, dar perfect explicabil fiziologic, doua categorii de cardiopatii au evolutie ameliorata de gestatie:
• defectele septale ventriculare cu sunt stanga-dreapta;

• insuficienta mitrala.


Refluxul de sange in aceste defecte este constant, atat in starea de negraviditate cat si in sarcina, dar cresterea debitului cardiac in gestatie cu pana la 50% imbunatateste fluxul de sange spre periferie.

C. Influenta patologiei asupra sarcinii


1. Hipoxia materna poate induce:

• Avort


• Nastere prematura


• Moarte fetala intrauterina (38% la gravidele cu patologie cardiaca congenitala gipoxicA);
2. Atitudinea medicala implica cresterea frecventei manevrelor obstetricale (aplicatii de forceps in expulzie, sectiuni cezariene, intreruperea cursului sarciniI).
Prezenta afectiunilor cardiovasculare creste atentia acordata controalelor prenatale. Gravida cardiopata este din start o gravida cu risc crescut, la a carei monitorizare participa medicul de familie, specialistul de obstetrica si cardiologul.
D. Conduita terapeutica
Este dictata de gravitatea insuficientei cardiace - determinata de boala cardiovasculara, conform stadializarii AHA / NYHA (American Heart Association / New York Heart AssociatioN):
CLASA I
Gravida prezinta dispnee si palpitatii la eforturi mari.
• Poate mentine sarcina, cu controlul dietei si al cresterii ponderale. Cresterea perioadei de repaus. Se accepta nasterea pe cale vaginala.

CLASA II


Gravida are dispnee si palpitatii la eforturi moderate.
• Sarcina se mentine la dorinta mamei si in baza consimtamantului ei informat.
• Cresterea perioadei de repaus (10 ore / noapte si dupa fiecare masA).

• Evitarea dietelor bogate in sodium.


• Controlul cresterii ponderale.
• Este necesar tratament cardiologic specific, frecvent in regim ambulator.
• In lipsa unei indicatii operatorii obstericale, se indica nasterea pe cale vaginala, eventual cu aplicatie de forceps in expulzie - pentru diminuarea / anularea eforturilor expulzive.

CLASA III


Dispneea si palpitatiile apar la eforturi mici, cotidiene (plimbare, treburi domesticE). O treime din gravide vor decompensa in timpul sarcinii.
• Se evoca, in absenta conditiilor medicale adecvate, intreruperea sarcinii.
• Necesita tratament specific si mult repaus la pat. Sarcina este mentinuta cu obligatia tratamentului cardiologic specific in regim de spitalizare.
• Nasterea este vaginala (in absenta indicatiilor obstetricalE).
CLASA IV
Insuficienta cardiaca implica o invaliditate totala, in pofida tratamentul aplicat.
• Intreruperea sarcinii la o varsta de gestatie cat mai precoce este preferata.
• Conduita in sarcina este mai mult medicala (vizand insuficienta cardiacA) decat obstetricala. Chirurgia cardiaca pergestationala poate corecta decompensarea.
• Orice optiune de nastere implica un risc mare de mortalitate materna.

E. Boala varicoasa


In general determinata de predispozitie genetica, ea este exagerata de:
- sarcina (impiedicarea intoarcerii venoase, modificarile tesutului de colageN);
- ortostatism prelungit;

- varsta inaintata.


• Simptomatologia variaza de la paliditatea extremitatilor membrelor inferioare si discomfort usor la sfarsitul zilei pana la disconfort sever, varice evidente, inclusiv vulvare.

• Tratament:


- Odihna periodica (clinostatisM);

- Pozitia picioarelor supraelevate


- Utilizarea ciorapilor elastici (in repaos, miscare, postpartuM);
- Atentie la compliactii - diagnosticul / tratamentul precoce al tromboflebitei;
- Evitarea corectiei chirurgicale, in afara unei simptomatologii severe;
- Varicele vulvare pot fi ameliorate cu un dispozitiv elastic sustinut ca pentru un pansament vulvar.
IV. ANEMIA
Sarcina este insotita de modificari semnificative legate de masa eritrocitara si de functionalitatea acesteia. Este importanta delimitarea expresiei influentelor gestatiopnale de patologie. Toate tipurile de anemii pot fi intalnite in sarcina. Vom discuta in special pe cea feripriva (cea mai frecventA), restul necesitand un diagnostic / tratament complex, de specialitate.
A. Modificarile induse de sarcina

1. NECESARUL DE FIER


Femeia de varsta fertila are rezervele de fier inferioare celor masculine: 300mg fata de 4g.
Gravida are nevoie in plus de 800 g/zi Fe elementar - 300 g/zi pentru nevoile fatului si 500 g/zi pentru cresterea masei eritrocitare materne. Necesarul creste in a doua parte a sarcinii la 6-7 mg/zi. Fatul este capabil sa extraga fierul in cantitati suficiente independent de statusul matern.
2. ANEMIE RELATIVA
Nu este o reala scadere a masei eritrocitare sau a hemoglobinei, ci este explicata prin hemodilutia de sarcina – maxima la 16-22 SA, realizata de:
• Cresterea volumului plasmatic – de la 6 SA pana la 26 SA (45-55 %), cu valori constante apoi;
• Cresterea masei eritrocitare – disproportionata, mai tardiva (> 20 SA) si mai mica (20-35 %).
Definirea anemiei in sarcina se adapteaza acestor fenomene: < 10-11 mg/dl.

B. Incidenta


Variaza in functie de aportul de fier in cursul gestatiei.
• La gravidele fara supliment de fier - 13-15% la termen;
• Suplimentarea fierului in gestatie - aproape de 0%.

C. Factori de risc


• Nivel socio-economic precar

• Lipsa monitorizarii sarcinii


• Regim vegetarian

• Carente alimentare


• Marea multiparitate
• Boli cronice – afectiuni cronice renale, colita, “inflammatory bowel disease” supuratii, LED, infectii granulomatoase, neoplasme, artrita reumatoida.
D. Etiologie

• Feripriva - > 90% din anemiile din sarcina


• Megaloblastica - 2-5%
• Posthemoragica - dupa sangerari prin avort, placenta praevia, DPPNI
• Congenitale (siclemia, talasemiA)

• Hemolitice autoimune - agravate de sarcina;


• Aplastica;

• Anemia din boli cronice.


E. Diagnostic

1. SEMNE SI SIMPTOME


• Astenie fizica, fatigabilitate,

• dispnee,


• palpitatii,

• tahicardie,


• tegumente si mucoase palide.

2. PARACLINIC


• Hb < 10-11g/dl

• Ht < 33%


• Capacitate crescuta de legare a fierului

• Sideremie < 50 /dl


• Frotiu de sange periferic cu microcite hipocrome (anemia feriprivA), megaloblaste (deficit de acid foliC) si aspecte particulare in anemiile congenitale (tipuri particulare de hemoglobinA), autoanticorpi (test Coombs, IG) in anemiile autoimune, scadere pe toate liniile celulare sanguine si medulare in anemia aplastica, etc.

• Reticulocite < 40 000/l


Conduita

1. PROFILAXIE


• Regim alimentar bogat in fier si vitamine
• Supliment de Fe elementar 30-60 mg/zi pe toata durata sarcinii; poate fi inclus in formule asociate ce contin si acid folic, vitamina C, vit. D.
• Supliment de acid folic 4 mg/zi inceput cat mai timpuriu in sarcina, mai bine cu 3 luni inainte de conceptie - in scopul profilaxiei defectelor de tub neural la femeile cu antecedente de feti asemenea malformatii. Profilaxie cu acid folic si in unele hemoglobinopatii.

MASURI CURATIVE


A) Anemia carentiala (feriprivA)
• Fe elementar, pana la normalizarea valorilor Hb si inca trei luni (pentru refacerea depoziteloR). Se trece apoi la doza profilactica. Dozele variaza in functie de gradul de anemie:
- Usoara (Hb = 10-11 g/dL) - 100-120 mg/zi

- Moderata (Hb = 8-10 g/dL) - 120-180 mg/zi


- Severa (Hb < 8 g/dL) - 200 mg/zi daca sarcina este timpurie, existand timpul necesar tratamentului
• In anemia severa (Hb < 8 g/dL), in apropierea termenului este necesara corectia rapida a Hb prin transfuzii de masa eritrocitara urmate de tratament cu Fe elementar po., pentru a intra in travaliu cu valori de Hb normale. Se poate incerca corectie martiala cu Fe injectabil in regim de spitalizare, dar efectele secundare redutabile ale administrarii parenterale impun precautii in folosirea metodei.
• Asocieri terapeutice: vit. C (creste absorbtia digestiva a FE), acid folic 5 mg/zi
• Eficienta tratamentului este sugerata de criza reticulocitara dupa 5-7 zile de tratament.
• Anemiile refractare la tratament necesita investigatii de specialitate intr-un serviciu de hematologie.
B) Anemia megaloblastica - Fe + acid folic 1mg/zi;
C) Anemia posthemoragica – corectare volemica si hematologica;
D) Hemoglobinopatii (sickle cell – hemoglobina SS, hemoglobina C, -, -talazemie, etC) – masuri specifice: urmarire atenta a sarcinii (risc mare de intarzierea cresterii fetalE), transfuzie cu masa eritrocitara; hidratare/oxigenare adecvate, analgezie la nastere in cazul hemoglobinei SS; precautie crescuta in cazul hemoglobinei C (1/8 sarcini terminate prin deces matern, avort, moarte fetala sau neonatalA), etc;
E) Anemia din boli cronice – corectarea cauzei; eritropoetina recombinanta in insuficienta renala cronica;
F) Anemiile hemolitice autoimune - agravate de sarcina - constituie indicatie de Intrerupere a cursului sarcinii; prednison 1 mg/kg/zi; transfuzii cu masa eritrocitara;
G) Anemia aplastica – transplant de maduva, globulina anti-timocit, tratament anti-infectios in cazul unei infectii, transfuzie de masa eritrocitara / trombocitara, nastere vaginala (pentru si cu limitarea sangerariI)


In cazul anemiilor cu riscuri considerabile – indicatie de consiliere genetica si/sau contraceptie eficienta / sterilizare postpartum.

V. TROMBOEMBOLIA


Boala tromboembolica este o cauza importanta de morbiditate si mortalitate in cursul gestatiei si in lehuzie. Incidenta afectiunii este greu de apreciat dar este cert ca este mai mare in lehuzie. Complicatia majora este embolia pulmonara, cea mai importanta cauza de mortalitate materna de cauza neobstetricala.
Gestatia si perioda de lehuzie pot fi considerate ca avand cel mai crescut grad de risc pentru tromboza venoasa profunda. Prezenta si a altor factori de risc pentru trombozele venoase profunde in sarcina impune profilaxie cu heparina atat antepartum cat si postpartum.
A. Etiopatogenie
Fiziopatologia trombozelor venoase profunde este departe de a fi elucidata, dar sunt recunoscuti o serie de factori predispozanti:
• Alterarea echilibrului fluido-coagulant - in gestatie creste tendinta la coagulabilitate, tendinta care se mentine si in lehuzie.
• Staza venoasa – uterul gravid exercita presiune asupra venei cave inferioare, determinand staza in teritoriul venos.
• Leziunile peretilor vasculari

B. Diagnostic


Diagnosticul trombozelor venoase profunde este stabilit pe baza tabloului clinic cunoscut: edemul si eritemul membrului inferior, durerea la mobilizare, caldura locala si durerea la flexia piciorului pe gamba (semnul HomanS). Tromboza venoasa superficiala este mult mai facil de recunoscut, ea aparand la nivelul dilatatiilor varicoase. Este important de diferentiat cele doua forme de tromboze deoarece embolia este exceptionala in cazul trombozelor superficiale si destul de comuna in trombozele profunde.
Diagnosticul trombozei venoase profunde este confirmat si prin explorari de tipul :
• Injectare cu fibrinogen marcat cu izotopi radioactivi

• Pletismografie


• Doppler vascular – absenta fluxului venos in vena trombozata

• Venografie


Diagnosticul emboliei pulmonare – complicatia poate surveni in orice moment si este semnalizata de dispnee brutal instalata, durere toracica, tahicardie, stare de neliniste si agitatie. Aparitia hemoptiziei semnalizeaza existenta infarctului pulmonar. Radiografia toraco-pulmonara arata modificari de atelectazie la 24-48 ore de la accident. In cazurile in care diagnosticul este incert, angiografia si scintigrafia pulmonara pot fi de real folos.

C. Conduita


PROFILAXIE
• administrare de aspirina in doze mici 50-100 mg/zi pe toata durata sarcinii la gravidele cu risc crescut de tromboza venoasa; venotonice
CURATIV
• tromboflebita superficiala: repaus relativ, membrul inferior ridicat la 30-35, antiinflamatorii, comprese reci pe membrul inferior afectat
• tromboflebita profunda : repaus absolut la pat, membrul inferior ridicat la 30-35, antiinflamatorii, comprese reci local, antibiotice (ampicilina 1g/8 H), heparinoterapie sub controlul coagularii
• embolia pulmonara va fi tratata in conditiile unui serviciu de reanimare sau cardiologie
HEMORAGIA CEREBRALA
Hemoragia intracraniana este o urgenta neurochirurgicala care poate fi intalnita si la gravide, fara diferente semnificative fata de adult. Riscul de hemoragie intracraniana este mai ridicat in trimestrul II si III de sarcina. Doar 3% din hemoragiile intracraniene la gravide apar in travaliu.
1. ETIOLOGIE

Cauzele de hemoragie intracraniana sunt:


• Malformatii congenitale ale vaselor cerebrale

• Anevrisme cerebrale


• Traumatismul cranian (poate fi datorat crizei eclampticE)

2. DIAGNOSTIC


Semne si simptome

• Cefalee cu debut brutal de intensitate mare


• Greturi

• Varsaturi in jet


• Fotofobie

• Obnubilatie pana la coma


Paraclinic
• Tomografie computerizata craniana simpla / cu substanta de contrast – poate fi vizualizat hematomul intracranian
• Rezonanta magnetica nucleara – vizualizeaza mai tardiv focarul hemoragic
• Angiografia – metoda imagistica de electie in identificarea hemoragiilor intracraniene
3. CONDUITA
• Tratament antiedematos cerebral cu corticosteroizi, manitol
• Tratament chirurgical de urgenta daca leziunile sunt accesibile
• Nastere prin operatie cezariana sau prin aplicatie de forceps. Atitudinea obstetricala este inca controversata.
V. BOLILE APARATULUI DIGESTIV
Sarcina poate fi frecvent asociata cu afectiuni digestive. Mai mult decat atat, sarcina la debut se insoteste de acuze digestive care pot determina confuzii de diagnostic si tratament. Odata cu expansiunea uterului gravid in cavitatea abdominala se modifica pozitia organelor intraabdominale, astfel incat acuzele dureroase ale apendicitei, spre exemplu, isi modifica sediul, facand posibila aparitia unor erori de diagnostic regretabile.
A. modificarile induse de sarcina asupra aparatului digestiv
Sunt probabil datorate efectului miorelaxant progesteronic asupra muschilor netezi – bogat reprezentati in tractul digestiv si cresterii presiunii intraabdominale:
• Pica – dorinte alimentare pardoxale compulsive de substante fara (sau micA) valoare nutritiva:

- ghiata – pagofagie;


- pamant – geofagie;

- amidon, apret – amilofagie.


Intalnita in 17-68% dintre sarcini, mai ales in cazul nivelului socioeconomic scazut, probabil datorate deficitului de fier. Cantitati mari de substante nonalimentare pot fi daunatoare sarcinii.
• Modificarile cavitatii orale – descrise la sfarsitul capitolului
• Ptialism
• Greturi / varsaturi – de obicei dimineata, in primul trimestru, probabil induse de hCG; detalii sunt prezentate in “disgravidia emetizanta”.
• Modificarea unghiului eso-gastric de catre uterul gravid
• Hernia hiatala (raR), prin cresterea presiunii intraabdominale
• Hipotonia jonctiunii cardio-esofagiene / “sfincterului esofagian inferior”, prin cresterea presiunii intraabdominale si a nivelului estrogenilor / progesteronului

• Intarzierea golirii stomacului si duodenului


• Hipotonia / reducerea peristaltismului intestinal
• Hipotonia / hipochinezia veziculei biliare, sub influenta progesteronica, cu cateva consecinte:
- Cresterea volumului rezidual;

- Staza


- Formare de “noroi “ biliar (sludgE)
- Cresterea riscului de colelitiaza (impreuna cu saturarea colesterolica de sarcinA);
- Crestere mica dar progresiva a acizilor biliari totali si retentie consecutiva de saruri biliare.
• Colestaza hepatica, datorita cresterii estrogenilor si, mai putin, a progesteronului.
- Majoritatea testelor hepatice sunt nespecifice si cu valori modificate: creste albumina, prin hemodilutie; FA si LAP (marcheri de colestazA) sunt crescute mai ales prin productie placentara; GOT si LDH pot avea origine musculara. Cel mai bun marcher al colestazei in sarcina este 5’-nucleotidaza.

B. “Mici” tulburari digestive


O serie de mici tulburari digestive sunt exacerbate sau declansate de sarcina, cum ar fi :

1. PTIALISM


• Hipersalivatie asociata cu expectoratie frecventa.

• Poate declansa reflexul de voma.


• De obicei dispare dupa cateva luni – si totdeauna dupa nastere.

• Se asociaza frecvent cu un gust rau/alterat.


• Laptele poate forma o pelicula in cavitatea bucala.

Cateva sfaturi practice pentru gravida:


- Bomboane de supt (lamaie, mentA), felii de lamaie amelioreaza gustul;
- Laptele poate fi substituit cu branza sau alte surse de calciu.
2. PIROZIS
De obicei usor, apare si devine mai deranjant in trimestrul II-III de sarcina, prin refluxul continutului gastric acid in esofagul inferior (cu esofagita consecutivA) si intarzierea eliminarii lui din esofag datorita:
• hipotoniei jonctiunii cardio-esofagiene,

• modificarii unghiului eso-gastric


• cresterii presiunii intraabdominale;

• herniei hiatale induse de sarcina (raR).


Cateva sfaturi pentru gravida:

• 5 mese mici pe zi;


• Evitarea alimentatiei cu 1-2 ore inaintea culcarii;
• Educatie positionala: ridicarea trunchiului la 45 0 in pat si evitarea aplecarii dupa mese;
• Oprirea fumatului;

• Eliminarea medicamentelor cu aspirina;


• Evitarea / eliminarea unor alimente: grasimi, prajeli, sunca, sosuri (BolognA), carnati, cremvursti, condimente, bere, vin, lichior, cola, cafea, cacao, alimente care produc balonare.
Uneori sindromul este atat de suparator incat necesita sanctiune medicamentoasa cu antiacide (hidroxid de aluminiu, trisilicat sau hidroxid de magnesiu ,etc.).
3. CONSTIPATIE
• Determinata sau agravata de gestatie prin fenomenele compresive ale uterului gravid cat si prin hipotonia / hipomotilitatea indusa de progesteron.
• Se poate asocia cu rectoragii, fisuri dureroase, hemoroizi si (raR) prolapsul mucoasei rtectale.
• Poate fi prevenita / remediata prin (masuri blande, pentru evitarea inducerii diareeI):
- dieta bogata in fibre vegetale: paine completa, fructe / legume cu coaja;

- lichide (apa, sucuri de fructE);


- evitarea gatirii / coacerii excesive a alimentelor;

- exercitiu fizic regulat;


- laxativ bland: o lingura de tarate la fiecare masa.

4. AFECTIUNEA HEMOROIDALA


Poate fi indusa sau (mai frecvenT) agravata de sarcina, datorita:
• resorbtiei crescute a apei din intestin (datorita constipatieI)
• cresterii presiunii in abdomenul inferior
• compresiunii uterului gravid - cu staza in teritoriul venos inferior.
Raspunde bine la tratament medical cu creme antiinflamatoare, analgezice, pansamente calde, Detralex. Tromboflebita hemoroidala necesita incizie de drenaj a cheagului, sub anestezie topica.

5. ICTERUL GESTATIONAL


Apare in sarcina cu frecventa de 2/1000, datorita colestazei gravidice.
• Cresterea nivelului sarurilor biliare determina prurit sacaitor (pruritus gravidaruM).
C. Apendicita
Nu este o asociere frecventa, dar extrem de problematica din punctul de vedere al diagnosticului. Diagnosticul este dificil in primul trimestru, varsaturile si greturile putand fi puse in seama simptomelor neuro-vegetative de sarcina.
• Evolutia apendicitei este grava daca survine in trimestrul III sau in perioada de lehuzie. Tratamentul chirurgical va fi aplicat cat mai precoce.
• Apendicita cat si interventia chirurgicala pot declansa avort sau nastere prematura.
D. Colecistita
Colecistita este a doua cauza de abdomen acut in sarcina dupa apendicita acuta. Cauzele favorizante datorate statusului hormonal particular al gestatiei sunt : cresterea sintezei de colesterol, staza biliara in colecist, concentratrea marcata a colesterolului in bila.
Simptomatologia consta in durere in hipocondrul drept sau epigastru cu iradiere in umarul drept, greturi, varsaturi bilioase, balonare, icter sclerotegumentar (semnalizeaza obstructia coledocianA) si intoleranta alimentara.
Diagnosticul definitiv este stabilit prin ecografie – calculi biliari, edemul peretelui veziculei biliare, hidrops vezicular.
CONDUITA
• tratament conservativ (initiaL): aspiratie nasogastrica, antibioterpie, antispastice, antialgice - amendarea fenomenelor acute in 85% din cazuri.
• Tratament chirurgical de urgenta in conditiile esecului tratamentului conservativ sau programat, dupa amendarea fenomenelor acute. Colecistectomia reprezinta a doua interventie chirurgicala la gravida pentru cauze neobstetricale (1-5/10 000 gravidE). Evolutia postoperatorie este favorabila. Interventia chirurgicala poate creste riscul de avort sau nastere prematura.

E. Pancreatita


Pancreatita este o cauza rarisima de abdomen acut la gravida. Poate, insa, exista o reactie pancreatica in colecistita acuta, manifestata prin cresterea amilazelor serice. Tratamentul este de regula conservator – aspiratie nazogastrica, repaus digestiv, antisecretorii, antialgice si reechilibrare hidro-electrolitica. Asocierea colecistitei impune colecistectomie.

F. boala ulceroasa


Boala ulceroasa prezinta o incidenta in crestere atat in populatia generala cat si la gravide. Diagnosticul este ingreunat la gravida datorita acuzelor digestive care apar in sarcina fara o cauza organica. Frecvent in primul trimestru de sarcina semnele digestive minore pot induce confuzii de diagnostic cu boala ulceroasa, mai ales daca exista istoric de boala digestiva. Endoscopia digestiva ramane singura metoda paraclinica de confirmare a diagnosticului, radiografia eso-gastrica cu substanta de contrast fiind contraindicata in sarcina.
Tratamentul este in principal medical; complicatiile boli ulceroase – perforatia, penetratia si hemoragia – sunt rare si necesita conduita interventionista.
G. Ocluzia intestinala
In ultimii ani se constata o crestere a incidentei ocluziei intestinale la gravida, estimata la aproximativ 1/3000 nasteri. Explicatia ar putea fi prezenta aderentelor intraabdominale cauzate de numarul crescut de interventii chirurgicale anterioare sarcinii si de incidenta crescuta a bolii inflamatorii pelvine la femeile tinere. Factori favorizanti:
• Compresia asupra anselor exercitata de uterul gravid
• Modificarea rapida a rapoartelor intrabdominale dintre viscere dupa nastere
DIAGNOSTIC
Semnele tipice de ocluzie intestinala – crampe abdominale, distensie abdominala, absenta tranzitului pentru gaze si materii fecale, greturile si varsaturile – sunt mai estompate la gravida, putand intarzia stabilirea diagnosticului corect.

CONDUITA


Odata cu stabilirea diagnosticului de ocluzie intestinala explorarea chirurgicala este regula - fie in regim de urgenta, fie dupa o scurta perioada de corectare a dezechilibrelor biologice. Tipul de interventie este stabilit intraoperator, in functie de etiologia ocluziei intestinale: liza aderentelor, rezectii segmentare intestinale in caz de intestin compromis morfologic.
Mortalitatea peroperatorie este de 5-10%.

H. Alte patologii intestinale


Desi rare in cursul gestatiei, pot apare si alte stari morbide digestive – diverticulita Meckel sau colica, gastroenterita, colonul iritabil, boala Crohn, rectocolita ulcerohemoragica. Sarcina poate estompa simptomatologia acestor boli, intarziind de multe ori stabilirea diagnosticului si conduitei de specialitate. Tratamentul nu prezinta particularitati fata de femeia negravida, bazindu-se in principal pe regimul alimentar.

VI. ABDOMENUL ACUT


Etiologia abdomenului acut la gravida este in mare parte comunǎ cu cea la negravida. Insa exista o serie de particularitati ale abdomenului acut la gravida datorate:
• Modificarilor particulare fiziologice si anatomice din gestatie
• Complicatiilor sarcinii (diagnostic diferential dificiL)
• Interesarii pasive a fatului in procesul morbid, in special datorita riscului major de avort si nastere prematura
A. Etiologie

• apendicita


• colecistita

• ulcer perforat


• pancreatita

• torsiunea ovariana


• chist luteal eclatat

• salpingita


• ocluzia intestinala
• abdomenul acut traumatic – ruptura de splina, ficat; perforatia colica
• rupura uterina – rar survine pe uter indemn, de obicei este un accident al uterului cicatriceal in travaliu
• sarcina ectopicǎ ruptǎ (diagnostic improbabil in d sarcina evolutivǎ)
B. Diagnostic
• tabloul clinic este caracterizat de durere abdominala cu sediul modificat cu cat volumul uterin este mai mare – durerea in apendicita este maxima in flancul abdominal drept, cranial de punctul Mac Burney; semnele de iritatie peritoneala sunt mai estompate in gestatie datorita relaxarii particulare a musculaturii abdominale; absenta tranzitului intestinal se suprapune tranzitului intestinal incetinit specific gravidei
• paraclinic: leucocitoza (dar numarul de leucocite este fiziologic 12-13000/l in sarcinA) ; VSH, fibrinogen crescute ; radiografia abdominala simpla poate fi efectuata doar in a doua jumatate a sarcinii – daca beneficiul mamei este mai mare radiografia este permisa in orice perioada a gestatiei; ecografia ramane de electie in vizualizarea epansamentului peritoneal

• diagnostic diferential:


- infectiile urinare – sumar de urina, urocultura

- ceto-acidoza diabetica


- siclemia

- hepatita acuta


- gastroenterita

- DPPNI


- amenintarea de avort

- corioamniotita


- avortul complicat infectios – stadiile tardive se insotesc de peritonita generalizata

CONDUITA


Dupa stabilirea diagnosticului pozitiv de abdomen acut sanctiunea se impune chirurgicala.

PATOLOGIA TRAUMATICA


Traumatismele gravidei au drept cauze majore violenta domestica (5-20% din gravide recunosc agresiunea in familiE) si accidentele rutiere. Traumatismul determina morbiditate / mortalitate maternǎ (mai mult decat fetalǎ), cu efecte nedorite asupra sarcinii:

• Avort


• Nastere prematura


• DPPNI


• Ruptura uterina


• Perforatie uterina (mai ales in agresiunile prin impuscare si injunghiere in regiunea abdominalA)
• Rupturi vaginale in cazul violurilor

CONDUITA


• Gravida traumatizata este obligatoriu spitalizata pentru a supraveghea atat starea mamei cat si starea fatului, multe din leziuni avand expresie clinica decalata temporal fata de momentul agresiunii (ruptura de splina in doi timpi, declansarea contractiilor uterine, etC).
• Abordarea gravidei trebuie sa fie multidisciplinara : obstetrician, chirurg, reanimator, ortoped, legist si alte specialitati in functie de bilantul lezional al gravidei.
VI. BOLILE ENDOCRINE
Gestatia se insoteste de o hiperactivitate in tot sistemul endocrin. Fenomenul, de altfel necesar pentru realizarea adaptarii femei la statusul de gestatie, poate decompensa functia unor glande endocrine. Endocrinopatiile pot creste morbiditatea materna si pot amprenta evolutia produsului de conceptie. Tratamentul bolilor endocrine preexistente sarcinii poate necesita corectii ale schemelor de medicatie, tocmai datorita necesitatilor crescute din sarcina. Gravida endocrinopata este o gravida cu risc crescut si urmarirea sa va fi realizata in stransa colaborare cu specialistul endocrinolog.
A. Afectiunile tiroidiene
Hormonii tiroidieni traverseaza placenta inca din primele saptamani si par a juca un rol important in embriogeneza.
Hipo sau hipertiroidiile sunt recunoscute drept cauze de infertilitate, avort sau chiar oprirea sarcinii in evolutie.

1. INFLUENTA SARCINII ASUPRA GLADEI TIROIDE


Sarcina nu schimba, in general statusul tiroidian. In ciuda unei hiperfunctii fiziologice de sarcina a tiroidei, nivelul T3 si T4 in sange nu creste (chiar exprima o usoara scaderE), datorita sumatiei mai multor fenomene:
• Deficienta relativa de iod (transfer catre fat si cresterea eliminarii renalE);
• Cresterea T3 si T4 (stimulare de catre placenta, inclusiv hCG);
• Cresterea nivelului proteinei transportoare – TBG (stimularea estrogenica a sintezei hepatice si reducerea degradarii perifericA).
2. HIPOTIROIDIA
• Este mai frecvent intalnita decat hipertiroidia in sarcina.
• Cu o corectie hormonala bine condusa, sarcina evolueaza favorabil.

3. HIPERTIROIDIA


• Este mai rar intalnita in sarcina: 1/2 500.
• Favorizeaza avorturile spontane, nasterea prematura si induce hipotrofie fetala.
• Datorita modificarilor adaptative de sarcina, este dificil de diagnosticat, in absenta dozarilor hormonale.
• Tratamentul este greu de condus deoarece majoritatea medicamentelor sunt fie teratogene, fie induc gusa la nou-nascut. Sunt permise doar antitiroidienele de sinteza sub controlul riguros al T4.
B. Afectiunile corticosuprarenalelor

1. INFLUENTA SARCINII


Desi fara modificari morfologice semnificative, exista variatii importante ale hormonilor tuturor celor 3 zone glandulare – glomerulara (aldosteroN), fasciculara (cortizoL) si reticulara (androgenI):
• Cresterea cortizolului, mai ales prin fractia sa legata (dublarea nivelului CBG), datorita diminuarii eliminarii si cresterii ACTH;
• Cresterea aldosteronului, datorita cresterii angiotensinei II si a ACTH – protejeaza mama impotriva efectului natriuretic al progesteronului si al hormonului natriuretic atrial (ambele crescutE);
• Cresterea deoxicorticosteronului (contributie materna si fetalA);
• Cresterea dehidroepiandrosteronului;
• Scaderea dehidroepiandrosteron-sulfat (cresterea metabolizarii placentare si transformarii in strogenI);
• Cresterea androstendionei (scaderea eliminariI);
• Cresterea testosteronului (reducerea eliminariI) - mai ales secretat insa de ovar.
2. PARTICULARITATI CLINICE
Toate formele de disfunctii hormonale suprarenaliene sunt responsabile de infertilitate sau avort precoce.
In conditiile unui tratament endocrinologic bine condus, sarcina este posibila si cu evolutie favorabila.

C. Diabetul zaharat


1. METABOLISMUL GLUCIDIC IN SARCINA
Sarcina este potential diabetogena. Modificarile fiziologice au scopul asigurarii aprovizionarii fetale suficiente / continui cu glucoza:
• Usoara hipoglicemie a jeun;
• Hiperglicemie postprandiala – cresterea raspunsului pancreatic la glucoza (x 4) dar rezistenta periferica la insulina;
• Hiperinsulinemie - hipertrofie / hiperplazie / hipersecretia a celulelor  (datorita estrogenilor, progesteronului si hPL);
• Rezistenta periferica la insulina (stimulata de progesteron, hPL).

2. PARTICULARITATI


• Valorile glicemiei trebuie ajustate, in aprecierea metabolismului glucidic in sarcina.
• Sarcina poate agrava un DZ preexistent sau induce DZ gestational.
• Gestatia este permisa in cazul gravidelor cu diabet bine compensat, fiind necesara o supraveghere intensiva.
• DZ creste riscul de macrosomie fetala, polihidramnios.

3. CONDUITA


• Diabetul zaharat insulino-dependent este agravat de sarcina de prim trimestru, fiind dificila stabilirea schemei de terapie.
• In ultimile 2 trimestre de sarcina, echilibrul glucidic este mai usor controlabil.

4. PROGNOSTIC


O mica proportie din gravidele cu DZ de sarcina vor ramane diabetice dupa nastere.
VII. OBEZITATEA

A. Cresterea ponderala in sarcina


Este un parametru important in urmarirea sarcinii si este legat de bunastarea fetala / neonatala.
• Valorile normale ale cresterii ponderale pe toata durata sarcinii sunt, in medie, 11-13 kg (variaza mult dupa diversi autori: 10-16 kG).
• Dinamica variatiei ponderale este de asemenea importanta:

- Neglijabila in primul trimestru;


- 0,41-0,45 kg/saptamana in T2, T3, cand fatul are nevoie dre maximum de energie si mama isi creste depozitele.

B. Obezitatea


Este asociata frecvent cu sarcina datorita proastei tendinte a gravidei (practica incurajata si de anturaJ) de a manca mult, “in vederea dezvoltarii optime” a sarcinii.

VIII. AFECTIUNILE MALIGNE


Toate afectiunile maligne sunt cu o evolutie cert nefavorabila in cursul gestatiei. Imunosupresia de sarcina creaza conditiile propice cresterii agresivitatii neoplaziilor maligne. Tratamentul proceselor maligne prezinta prioritate, mai ales daca sarcina este in primele doua trimestre.

A. Cancerul de san


1. INCIDENTA


Aparitia unui cancer de san in sarcina este exceptionala, incidenta fiind de 1-3/10 000 sarcini. In schimb, aparitia unei sarcini la o femeie cu cancer de san are o incidenta de 3%. Incidenta maxima a asocierii cancer de san si sarcina se intalneste la varsta de 35 ani.

2. PARTICULARITATI


• Asocierea cancer de san-sarcina pune o serie de probleme, mai putin diagnostice cat terapeutice.
• Forme anatomo-clinice de cancer de san nu difera la femeia gravida fata de femeia in afara gestatiei, cu exceptia mastitei carcinomatoase, forma rara de cancer de san (0,5-4%) - specifica alaptarii. Mastita carcinomatoasa are un prognostic extrem de nefavorabil, cu o evolutie scurta spre deces.

3. TRATAMENT


Nu prezinta particularitati ca principii - este utilizata asocierea tratamentului chirurgical, radioterapic si chimioterapic. Problema principala este evolutia sarcinii, care este decisa in functie de momentul diagnosticului:
• in primele doua trimestre de gestatie - evacuarea sarcinii urmata de tratamentul specific stadiului neoplaziei;
• in trimestrul III - amanarea tratamentului oncologic pana la atingerea maturitatii fetale si nastere prin operatie cezariana.

4. PROGNOSTIC


• Este mai prost, comparativ cu starea de negraviditate. Supravietuirea la 5 ani este de doua ori mai mica: 30-40%.
• Frecvent se constata bilateralizarea cancerului, mai ales in mastita carcinomatoasa (cu prognosticul deja descriS).
B. Cancerul de col uterin

1. INCIDENTA


Este mai frecvent constatat aparitia unei sarcini la o femeie cu cancer de col decat aparitia unui cancer de col in cursul gestatiei. Incidenta globala a asocierii este de 0,8-1/1 000 sarcini. Incidenta maxima a asocierii se situeaza la varsta de 30 ani.

2. FACTORI DE RISC


• Conceptie si nastere la varsta mica: < 16 ani

• Debut precoce al activitatii sexuale


• Parteneri sexuali multipli

• Mediu socio-economic defavorizat


• Infectii genitale joase cu papiloma virus uman tip 2 (HPV 2)

3. DIAGNOSTIC


Cancerul de col poate fi depistat precoce daca examenul citologic Babes-Papanicolau este practicat de maniera sistematica la examenul de luare in evidenta a gravidei.
• Frecvent cancerul de col in sarcina este asimptomatic
• Sangerarea este cea mai frecventa manifestare clinica, impunand diagnosticul diferential cu complicatile hemoragice specifice sarcinii: avortul, sarcina ectopica, placenta praevia.
• De obicei, sangerarea este capricioasa, mai mult sau mai putin abundenta, cu aparitie dupa contactul sexual
• aspectul macroscopic preteaza la confuzii datorita modificarilor de culoare si consistenta a colului in timpul gestatiei
• colposcopia poate ghida biopsia, metoda suverana in stabilirea diagnosticului
CONDUITA
• Carcinomul cervical in situ permite continuarea sarcinii si tratament oncologic dupa 3 luni de la nastere. Nasterea poate fi pe cale joasa sau inalta, deoarece calea de nastere nu influenteaza prognosticul bolii. Singurul argument plauzibil pentru sectiunea cezariana ar fi evitarea contaminarii fatului cu HPV 2 in cursul nasterii vaginale.
• Carcinomul cervical invaziv se supune tratamentului oncologic specific: radiobrahiterapie, radioteleterapie, chirurgie conform stadializarii. Principii particulare:
• Intarziere minima in aplicarea tratamentului oncologic
• trimestrele I si II - evacuarea sarcinii (avort terapeutic prin aspiratie sau indus medicamentoS)
- Radioteleterapia (Betatron, cobalT) poate fi initiata pe uterul gravid, fiind urmata de oprirea in evolutie a sarcinii si avort.
• trimestrul III - nastere prin operatie cezariana, imediat dupa constatarea maturitatii pulmonare fetale.
• Gravidele nulipare, cu varsta de gestatie > 20 SA, in baza consimtamantului informat, pot opta pentru continuarea sarcinii pana la maturitatea pulmonara fetala.
PROGNOSTIC
• Sarcina nu are influenta agravanta asupra cancerului cervical
• Prognosticul depinde doar de stadiul clinic

• Rata supravietuirii la 5 ani este de 40-50%


C. Cancerul ovarian

1. INCIDENTA


• 1/30 000 sarcini

2. PARTICULARITATI


• Se pot complica mai frecvent in sarcina prin torsiune sau eclatare

3. DIAGNOSTIC


• adesea fortuit, cu ocazia examenului vaginal sau, mai ales, ecografic

• ingreunat in sarcina avansata


4. TRATAMENT
• Tumorile ovariene organice, mai ales cele cu suspiciune de malignitate impun sanctiune chirurgicala, indiferent de varsta de gestatie
• Tumorile maligne sunt sanctionate chirurgical conform protocolului oncologic

5. PROGNOSTIC


Este dictat de stadializarea si evolutia cancerului ovarian, sarcina neinfluentand evolutia.

D. Leucemii / Limfoame


Varful de incidenta a boli Hodgkin se intalneste intre 20-40 ani, perioada a vietii unei femei cand ea prezinta maxim de fertilitate. Boala Hodgkin afecteaza 1/6000 gravide. Terapia moderna realizeaza vindecari de pana la 75%. Daca afectiunea este diagnosticata in prima jumatate a sarcinii, gravida este sfatuita sa renunte la sarcina, frecvent necesitand radioterapie. Boala Hodgkin remisa permite evolutia sarcinii pana la termen.
Atat boala Hodgkin cat si alte limfoame, reticulosarcoame influenteaza foarte putin evolutia sarcinii. Nici gestatia nu pare sa influenteze semnificativ evolutia bolii. Tratamentul cu agenti antimitotici si radioterapia sunt contraindicate in prima jumatate a sarcinii.
Prognosticul fetal si matern este bun.

E. Melanom


Incidenta melanomului malign in sarcina este 0,14–2,8 / 1000 nasteri. Prognosticul melanomului este rezervat in conditiile femeii gravide. Melanomul este printre putinele cancere in care se descriu metastaze la nivelul placentei sau chiar la produsul de conceptie. Conduita este determinata de boala maligna (excizie, evidare ganglionarA).

F. Cancer gastric


Asocierea cancer gastric – sarcina este foarte rara, fiind descrisa mai ales la japoneze. Simptomatologia (greturi, varsaturi, apetit capricios, dureri epigastricE) poate fi confundata cu acuzele digestive prezente fiziologic in sarcina. Este important de retinut ca persistenta acestor acuze este un motiv pentru a recomanda gravidei un examen gastro-fibroscopic. Daca este confirmat diagnosticul, conduita este dictata de stadializarea cancerului gastric.

G. Cancer tiroidian


Cancerul tiroidian are o incidenta extrem de scazuta in sarcina. Nu s-a constatat nici o diferenta ca durata de supravietuire intre gravidele cu cancer tiroidian si femeile negravide cu cancer tiroidian de aceiasi varsta.

H. Tumori ale sistemului nervos


Tumorile intracraniene sunt diagnosticate la aproximativ 90 gravide in fiecare an in USA. Tumorile cele mai frecvente sunt glioamele, meningioamele si neurinoamele acustice. Tumorile cu evolutie lenta sunt de regula operate dupa nastere. Tumorile intracraniene cu simptomatologie zgomotoasa necesita tratament chirurgical in perioada de gestatie. Daca in momentul diagnosticului tumorii intracraniene sarcina este de varsta mica, este oportuna si intreruperea sarcinii inainte de tratamentul de specialitate neurochirurgical.

IX. PATOLOGIA GINECOLOGICA


Gestatia survine adesea pe un fond de patologie ginecologicǎ, fapt care poate complica evolutia afectiunii genitale sau din contra, o poate ameliora (ex.: efectul favorabil al sarcinii asupra endometriozeI). Afectiunile genitale complica frecvent evolutia gestatiei, predispunand la avort, nastere prematura, insertii / aderente anormale ale placentei, travalii prelungite si prezentatii distocice.
In primul rand insǎ, afectiunile ginecologice sunt cauza de infertilitate.
A. Colpita
Relativ frecventa, este prezentata mai sus, in cadrul patologiei infectioase.
B. Patologia ovariana

1. INCIDENTA


• Tumori benigne: 0.5-1,2%

2. PARTICULARITATI


• Ca si cele maligne, mai ales tumorile benigne ovariene se pot complica in sarcina prin torsiune sau eclatare
• Se pot constitui in cazul sarcinii la termen in tumori praevia, determinand nasterea prin operatie cezariana

3. DIAGNOSTIC


• adesea fortuit, cu ocazia examenului vaginal sau, mai ales, ecografic

• ingreunat in sarcina avansata


• In primul trimestru majoritatea tumorilor ovariene sunt chisturi functionale foliculare sau, cel mai frecvent, luteinice
4. TRATAMENT
• Tumorile ovariene organice, mai ales cele cu suspiciune de malignitate impun sanctiune chirurgicala, indiferent de varsta de gestatie
• In cazul tumorilor organice benigne, interventia chirurgicala se practica, in general dupa 13 SA
• Interventia chirurgicala trebuie sa fie minim agresiva: in ordinea crescatoare a radicalitatii - chistectomie, rezectie partiala de ovar, ovariectomie, anexectomie
• Tumorile ovariene benigne sunt in principal sanctionate chirurgical prin laparoscopie

B. Anomaliile genitale


1. ANOMALII DE POZITIE

• retroversia uterina


• prolapsul pevigenital.
Daca gestatia s-a instalat, aceste anomalii nu prezinta riscuri pentru sarcina. In general, dupa trimestrul I, aceste anomalii se corecteaza spontan, prin ascensionarea uterului gravid - datorita cresterii lui in volum.
2. ANOMALII CONGENITALE
• uter didelf, bicorn, septat, unicorn, hipoplazic;
• septurile incomplete vaginale transversale sau sagitale;

• incompetenta cervicala primitiva.


Toate aceste anomalii au influente nefavorabile asupra sarcinii:

• Avort precoce / tardiv


• Nastere prematura


• Prezentatii distocice


• Travalii distocice

• Distocii mecanice


• Obstacole praevia

• Ruptura uterina


• Insertie joasa a placentei
• Solutii de continuitate vulvo-vaginale la nastere
• Indice crescut de nastere prin operatie cezariana

• Atonie in postpartum


C. Fibromul uterin

1. INCIDENTA


• 0,6-5% in sarcina

2. FACTORI DE RISC


• varsta > 30 ani

• infertilitatea


• nuliparitatea

3. PARTICULARITATI


• ingreuneaza diagnosticul clinic de sarcina si de varsta gestationala
• degenerescenta edematoasa este regula in sarcina
• necrobioza aseptica si septica sunt mai frecvente in sarcina
• creste riscul de avort, nastere prematura, prezentatii distocice, travalii distocice
• localizarea praevia este urmata de nastere prin sectiune cezariana

4. CONDUITA


• monitorizare riguroasa a sarcinii, gravida fiind incadrata in grupa de risc crescut
• complicatiile acute ale fibromului impun sanctiune chirurgicala de urgenta
D. Incompetenta cervico-istmica

1. DEFINITIE


Situatie patologica cu manifestare clinica in cursul gestatiei caracterizata prin lipsa de inchidere a uterului in cursul sarcinii prin functia deficitara a zonei cervico-istmice.

2. INCIDENTA


• aproximativ 1/3 din avorturile spontane recurente se datoreaza insuficientei cervico-istmice

3. ETIOLOGIE


• Traumatismul cervical postavort sau postpartum – 40%

• Anomalii congenitale ale cervixului – 40%


• Idiopatic – 20%

4. CLASIFICARE


• Anatomica:
- Congenitala, asociata sau nu unei malformatii uterine
- Dobandita prin traumatism asupra cervixului la nastere sau in cursul dilatatiei pentru avort
• Functionala, la femei fara trecut semnificativ ginecologic





Figura 5.1. Polifibromatoza uterina si sarcina.


5. DIAGNOSTIC
• Anamneza sugestiva: avorturi spontane silentioase in trimestrul II de sarcina, dilatatia colului in absenta contractiilor uterine, ruptura prematura a membranelor, expulzia produsului de conceptie aproape nedureroasa
• Examenul clinic
- in afara gestatiei: canalul cervical este traversat fara dificultate si fara durere de dilatatorul Hegar 8
- in sarcina: permeabilitate exagerata a canalului cervical, care permite introducerea unui deget fara sa se intampine rezistenta si fara durere

6. EVOLUTIE/COMPLICATII


• evolutia fara tratament de specialitate este de regula spre avort sau nastere prematura

7. CONDUITA


• profilaxie
- diagnostic precoce al insuficientei cervico-istmice
- evitarea manevrelor asupra cervixului
- asistenta corecta la nastere cu sutura solutiilor de continuitate cervicale
• masuri generale:

- repaus la pat


- evitarea efortului fizic si a contactelor sexuale

• tratament medical


- antispastice anticolinergice si musculotrope

- progestative


- beta-simpaticomimetice

• tratament chirurgical


- cerclajul colului la o varsta de gestatie optima – 12-15 SA

8. PROGNOSTIC


• cerclajul cervical efectuat in timp util creste sansa de prelungire a sarcinii pana la termen
• firul de cerclaj se suprima la 37-38 saptamani sau la debutul travaliului, contractiile uterine putand determina amputatia colului la nivelul firului de cerclaj
• distocia de col poate complica travaliul la gravidele care au fost cerclate, dictand terminarea nasterii pe cale inalta

E. Patologie tubara


Patologia tubara de origine infectioasa este rar intalnita in cursul gestatiei. In sarcina precoce exista riscul de a confunda o sarcina intrauterina cu o sarcina ectopica tubara. Rar, dar existenta simultana a unei sarcini intrauterine cu o sarcina tubara – sarcina heterotipica – nu poate fi exclusa. Sarcina tubara necesita in astfel de cazuri sanctiune chirurgicala. Sarcina intrauterina de cele mai multe ori evolueaza spre avort spontan.

F. Patologie mamara


1. TUMORI BENIGNE
Marirea de volum a glandei mamare in sarcina si alaptarea in postpartum altereaza acuzele mamare in cazul tumorilor benigne ale sanului. Mastoza fibrochistica este in general ameliorata de evolutia sarcinii. Fibroadenoamele mamare pot sa-si mareasca dimensiunile in sarcina.
Conduita vizavi de tumorile diagnosticate in sarcina nu difera de cea in afara gestatiei. Palparea sanului este ingreunata in gestatie datorita modificarilor sanului in sarcina. Explorarea paraclinica de electie a formatiunilor mamare in sarcina ramane ecografia si punctia-aspiratie.

2. INFECTII / ABCES


Infectiile sanului (inclusiv abcesul mamaR) sunt rarisime pe durata gestatiei, fiind majoritar apanajul perioadei de alaptare. Simptomatologia este caracteristica: cresterea de volum a sanului, eritem tegumentar, cresterea temperaturii locale / generale; abcesului mamar este semnalizat de aparitia formatiunii mamare prost delimitata la palpare, fluctuenta. Evacuarea abcesului si tratamentul antibiotic este conduita adoptata.

VII. PATOLOGIA DERMATOLOGICA


Incidenta bolilor dermatologice in populatia generala este mare, astfel incat asocierea lor la femeile gravide este frecventa. In cursul gestatiei au loc modificari tegumentare specifice, cum ar fi:
• Hiperpigmentarea de sarcina la nivelul fetei (cloasma gravidicA), liniei albe, perineului, labiilor mari si mici, areolei mamare, mamelonului si cicatricilor recente. Hiperpigmentarea cutanata este mai intensa la brunete, dispare lent dupa nastere si este considerata a fi expresia nivelului crescut a MSH (hormonul melanocitostimulatoR) din gestatie.
• Pilozitatea se accentueaza in sarcina, in special la gravidele cu un oarecare grad de hirsutism inainte de gestatie. In primele 4-5 luni postpartum frecvent femeile acuza piederea accentuata a parului. Regenerarea survine dupa aproximativ 6-12 luni.
• Unghiile devin mai casante si fragile in sarcina desi prezinta un ritm accelerat de crestere.
• Glandele sebacee si sudoripare cresc numeric in sarcina si prezinta activitate crescuta. In ultimul trimestru de sarcina gravidele prezinta seboree crescuta.
• Tesutul subcutanat sufera modificari semnificative in sarcina. Vergeturile, expresia unui colagen tip III de slaba calitate, apar la aproximativ 80% din gravide la nivelul abdomenului, coapselor, feselor si sanului.
Dermatozele din sarcina
1. Pruritul de sarcina este cea mai frecventa dermatoza din gestatie, cu o incidenta de 20% din totalul de sarcini. Debutul este in cea mai mare parte in ultimul trimestru de sarcina, dar se descriu manifestari pruriginoase la o parte din sarcini inca din luna a III-a. Boala poate fi insotita si de un grad variabil de colestaza (icter sclero-tegumentar mai mult sau mai putin manifest, hepatomegalie uneori, cresterea valorilor bilirubinelor si fosfatazelor alcaline sericE). Tratamentul este in general local, prin aplicatii de solutii slab alcoolice mentolate, corticoizi locali. In cazurile severe se asociaza tratamentului local antihistaminic pe cale orala.
2. Herpesul gestativ se manifesta ca o eruptie buloasa cu continut hemoragic sau purulent, polimorfa si extrem de pruriginoasa. Frecventa este de aproximativ 10 / 1000 sarcini. Debutul bolii este dramatic prin prurit extrem de sacaitor, de obicei dupa 16-18 SA. Boala se vindeca spontan dupa nastere dar apare si la urmatoarele gestatii. Raspunde favorabil doar la corticoizi administrati sistemic.
3. Pruritul urticarian, foliculita pruriginoasa se asociaza foarte rar cu sarcina.
Dermatoze peexistente gestatiei :
1. Psoriazisul este influentat favorabil de prezenta sarcinii, datorita imunodepresiei.
2. Sarcoidoza este ameliorata de sarcina dar evolutia se agraveaza dupa nastere.
3. Eczema atopica poate fi in unele cazuri ameliorata iar in altele agravata de sarcina.
4. Condiloamele veneriene manifesta tendinta de evolutie rapida in sarcina.
5. Micozele indiferent de localizare a se agraveaza in sarcina.
6. Neurofibromatoza este o boala dermatologica genetica agravata de sarcina. Este indicata intreruperea sarcinii.
7. Bolile autoimune cu manifestari cutanate pot fi ameliorate sau agravate de sarcina. Lupusul sistemic si dermatomiozita par a fi influentate favorabil de sarcina. Sarcina actioneaza sigur nefavorabil asupra periarteritei nodoase si sclerodermiei. Sarcinile gravidelor cu astfel de boli sunt mai frecvent complicate cu avort, nastere prematura, moartea produsului de conceptie sau hiporofie fetala.
BOLILE RESPIRATORII
Aparatul respirator sufera modificari importante adaptative pe parcursul sarcinii, cu scopul de a realiza o buna oxigenare a mamei si produsului de conceptie. Afectiunile pulmonare acute complica cel mai frecvent sarcina si pot fi tratate cu succes atat pentru gravida cat si pentru fat.
Sarcina este bine tolerata de gravidele cu boli respiratorii preexistente, chiar cu insuficienta respiratorie dar de grad minor. In functie de VEMS, atitudinea fata de gravida poate fi sistematizata astfel:
• VEMS < 1000 ml – repaus al gravidei la pat in ultimul trimestru de sarcina si urmarirea atenta a hematozei in travaliu (pulsoximetriE). Nasterea va fi terminata de preferinta prin aplicatie de forceps.
• VEMS < 600 ml – risc letal matern si fetal, mai ales daca se asociaza si hipoxemie si cord pulmonar cronic - contraindica absolut sarcina.

1. PNEUMOPATIILE ACUTE


Pneumoniile au o incidenta de aproximativ 1‰ sarcini. Debutul este caracterizat prin durere toracica, febra inalta si tuse productiva. Etiologia poate fi virala sau bacteriana, fiind greu de stabilit cu claritate agentul incriminat. Din nefericire, pneumoniile inca determina mortalitate materna (3%), in pofida tratamentului corect aplicat, mai ales in infectia combinata pulmonara - virala si bacteriana (1/4 gravide decedeazA). Gravidele cu pneumopatie acuta necesita spitalizare cu monitorizare corecta a bolii / sarcinii si tratament adecvat.

2. ASTMUL BRONSIC


Nu are o influenta semnificativa asupra sarcinii sau prognosticului produsului de conceptie, din contra, se descrie chiar o ameliorare a simptomatologiei pulmonare si a parametrilor ventilatori. Tratamentul crizei de astm bronsic nu prezinta particularitati la gravida – teofilina 6 mg/kg/corp in 250 ml ser fiziologic in perfuzie rapida, urmat de doza de intretinere de 0,9 mg/kg/corp/ora. Tratamentul dintre crize este cu bronhodilatator oral si prednison.
Travaliul la o gravida cu astm bronsic nu va fi declansat cu prostaglandina de orice tip deoarece induce criza de astm.
3. TUBERCULOZA PULMONARA
Asocierea sarcina-tuberculoza pulmonara este tot mai rara in tarile cu nivel economic crescut, ramanand o patologie a tarilor subdezvoltate. In tara noastra, dupa o scadere semnificativa a incidentei tuberculozei, se remarca in ultimii ani o incidenta in crestere. Infectia fatului se produce rar, in special pe cale hematogena. Sarcina evolueaza de obicei fara particularitǎti.
Tuberculoza pulmonara activa diagnosticata in sarcina impune tratament de specialitate, dezavantajul fiind efectele toxice ale majoritatii tuberculostaticelor asupra produsului de conceptie, cu exceptia hidrazidei - poate fi administrata la gravida in conditiile suplimentarii aportului de vitamina B6 cu cel putin 50 mg/zi.
Nou-nascutul trebuie izolat de mama dupa nastere in cazul culturii bacilare din sputa pozitive. In aceste conditii, dupa nastere este obligatorie ablactarea mamei.
X. AFECTIUNILE STOMATOLOGICE

A. Sangerarea gingivala


Este poate cea mai frecventa acuza stomatologica a gravidelor. Sangerarea gingivala poate fi spontana sau asociata unor mici traumatisme de tipul periajului dentar si nelinisteste frecvent gravida. In conditii de sangerare gingivala, gravida poate renunta chiar la spalatul pe dinti, fiind astfel expusa la infectii periodontale severe. Gravida va fi incurajata sa consulte un specialist stomatolog.

B. Durerea


Este o alta acuza pentru care gravida trebuie indrumata spre un serviciu de stomatologie. La originea durerii este de obicei caria dentara care prezinta o evolutie mai rapida pe parcursul gestatiei, datorita noii constelatii hormonale.
Cresterea vascularizatiei gingivale poate duce la aparitia gingivitei de sarcina (numita si „epulis gravidarum”), care poate deveni severǎ pe masura ce sarcina avanseaza. Este de obicei controlatǎ prin evitarea traumatismelor si o igiena bucala adecvata. Epulisul nu trebuie de confundat cu granulomul piogenic.
Pe durata sarcinii gravida trebuie sfatuita sa efectueze controale stomatologice aproximativ la 3 luni, mai ales daca prezinta antecedente de gingivita sau periodontita.





Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai