mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Igiena mintala a copilului
Index » Sanatatea familiei » Enciclopedie a sanatatii » Sanatatea copiilor » Igiena mintala a copilului
» Doua extreme de nedorit: vata si nuiaua

Doua extreme de nedorit: vata si nuiaua






Grija pentru sanatatea mintala a copilului aliat inca la rsta marii plasticitati a prescolaritatii pretinde, intre altele, evitarea alunecarii catre doua devieri de sens opus, dar cu efecte sensibil asemanatoare in ceea ce priveste viitoarea lui integrare sociala.
Una dintre aceste extreme este reprezentata de exagerarea denumita hipcrprolcjare a copilului. In special in familiile cu copil unic. mutl dorit si asteptai, eventual nascut mai debil si care si-a alarmat parintii din primele luni de viata prin numeroase episoade de boala, se creeaza atmosfera propice acestei hiperproiectii. Ne gasim astfel in fata acelui rczuliat desemnat in vorbirea de toate zilele prin expresia de ..copil crescut in ta\".
Supravegheat la fiecare pas, infofolit nciasat .sa intrc-ptinda nimic singur, copilul se formeaza pe nesimtite ca o fiinta slaba, lipsita de vointa si initiati. Mai tarziu, cand se intalni cu primele greutati la intatura. in relatiile cu*cci din afara familiei, el se descurca mult mai greu. fiindca a fusl obisnuit sa depinda mereu de altii. La cea mai mica dificultate, simti nevoia de un sprijin, de cine care sa-l apere, sari sfatuiasca, sa-l a€˛duca de mana\", asa cum a ibsl obisnuit de mic. Acel cine se prea po;tie sa nu fie totdeauna un bun mentor, iar influen[a lui noci gasi un teren fragil si deosebit de receptiv. De aceea nu-i de mirare ca din aceasta categoric de copii ies mai tarziu tineri incovoiati sub pora esecului, cu moralul ,ia pamant\", inadapiati, greu recuperabili, candidati la starile nevrotice alimentate de o situatie contiictiiala cronica si iara iesire, de natura sa allercze profund o sanatate mintala deja precara din anii copilariei. De unde se vede ca crcscuiul .in ta\" este impropriu nu numai calini fizice.

Copilul are nevoie si de o calire psihica, pentru a creste viguros din punct de vedere mintal, intelectual, pentru a fi ' dupa o expresie veche si atat de fericita a poporului nostru ' .intreg la minte\".In aceeasi zona a deficientelor educative, si tot cu precadere la familiile cu copil unic, se plaseaza rasfatul. Crescut in ideea ca i se cuvine totul, ca ajunge sa vrea orice lucru ca sa-l capete imediat, ca la nevoie e destul sa bata din picior si sa a€˛sufere\" cand nu i se face pe plac, copilul rasfatat evolueaza sigur catre un mic egoist, capricios si tiranic, catre o copie a Domnului Goe care considera ca lumea din jurul sau exista in mod special pentru a-i satisface lui toate poftele. Mai tarziu, cand pasi intr-o societate care nu tolereaza indisciplina si egocentrismul, micul tiran al familiei se gasi in faja riscului extrem de grav al inadaptarii, al unor tulburari de comportament cum sunt lenea, aversiunea fata de munca si inclinatia spre un trai parazitar, daca nu chiar huliganismul si hotia.
La polul opus se situeaza severitatea excesi, intemeiata pe formule simple si mai ales simplist intelese, astfel ca in jurul lor a€˛nu mai incape nici o discutie\":
' Ce mai una-alta? Copilul trebuie sa asculte! Perfect. Dar daca nu asculta? Nu-i nimic, avem si


pentru aceasta formula gata pregatita:

' Copilul trebuie sa stie de frica!
Este aderat, copilul are mare nevoie sa stie, de mic, ca pe lumea asta nu poti sa faci tot ce-ai vrea. Dar severitatea inteleasa abuziv duce cateodata la bizarerii de-a dreptul paradoxale. Bunaoara, sa ne oprim la acel tata care la locul unde isi desfasoara activitatea profesionala manifesta o blanda toleranta fata de lipsurile altora si indeosebi fata de lipsurile proprii. El dispune si in aceasta directie de o formula de uz curent: a€˛Greseala-i omeneasca\". Si iata-l pe adeptul acestei filozofii sania-ritene cum se intoarce acasa la el si se manifesta intr-un mod diametral opus fata de o fiinta de numai cati anisori cu deprinderile motorii insuficient formate, lipsita\' de indemanare, care sparge paharul sau isi pateaza sortuletul .curat si calcat, abia scos din dulap, nu pentru ca a vrut s-o faca, ci fiindca asa e normal sa se mai intample la o rsta atat de frageda. De asemenea, la 4-5 ani este firesc sa se manifeste din partea copilului unele tendinte de afirmare, de independenta. La rsta gradinitei, prea multe le hotarasc numai cei mari: cand sa te scoli, cand sa te culci, ce si cat sa mananci, cum sa te imbraci, cum si cand sa te joci Frecventele a€˛asta nu e voie\" pot sa declanseze spontan un fel de reactii de descatusare care nu ies din cadrul firescului, dar se manifesta sub forme de natura sa-i deruteze pe parintii nu indeajuns de formati si ramasi la doua - trei formule pscudopedagogice rigide si simpliste. in felul acesta se poate intampla ca un copil sanatos si normal dezvoltat sa fie etichetat, fara vina lui, drept a€˛rau\" si a€˛neascultator\". Si atunci parintii, plini de zel educativ si animati de cele mai bune intentii, cauta solutia. Nici n-au mult de cautat, pentru ca le sta gala la dispozitie formula abia amintita: a€˛copilul trebuie sa stie de frica\".
Aplicarea in practica a formulei a fost abordata inca de la modulul precedent, cand ne-am referit la neajunsurile amenintarii. Exista, intr-ader, un arsenal intreg. De exemplu, este chemat in ajutor a€˛bau-bau\". Sau mosul cu sacul Sa ne imaginam pentru o clipa, noi. cei mari, ce ar deveni viata noastra daca am sti ca realmente ar urma sa fim rati intr-un sac si dusi in cine stie ce locuri infricosatoare pentru vreo nevinota greseala de care nici unul din noi nu suntem scutiti. Pentru psihicul copilului care mai are de parcurs un drum pana la gandirea logica, mosui rau si vindicativ risca sa aiba cu aderai un efect terorizam, sa inspaimante, deci sa declanseze o trauma psihica, cu lot ceea ce deri din aceasta. Noroc ca de foarte multe ori, spre binele copilului, mai degraba riscam sa ne facem ridicoEi cu nascocirile in care micul neascultator a si ajuns sa nu creada, mai repede de cat ne-am fi inchipuit noi. Atunci ce facem? Nu-i nimic, avem in rezer formula saltoare; a€˛bataia e rupla din rai\". Si puneai mana pe nuia Poale c nevoie de o precizare. Nu dorim sa aducem in discutie uncie spete, cum ar fi perechea de palme prin care un taia grijuliu mai laie din inclinatia feciorului sau, ajuns la rsta primei tigari, de a imita pe cate un derbedeu oarecare. Aici ne gasim inca la copilul prescolar si tinem sa ne spunem parerea cu privire la balaia conceputa ca sistem, ca mijloc educativ, ca rupla din paradis.
Va rugam mult: nu suparati, dar bataia esic inainte de orice, o salbaticie. Ea sileste, intre cel care o da si cel care o primeste, relatii greu de acceptat ca omenesti. Sa admitem ca ne-ar fi permis sa-i repezim un picior catelusului care ne-a murdarit covorul, ca sa-l intam sa n-o mai faca si altadata. Dar sa-l lovim pe un alt om. mai rau: pe un omulet de cati anisori, care mai este si copilul nostru si n-are alta vina decat ca nu ne-am priceput destul sa-l facem noi, parintii lui. asa cum ne-am dori sa fie, este mai mult decat o greseala, este un act de neomenie. Repetam, nu avem in vedere bataia survenita intamplator, ca efect al unei ener-de moment, cat nuiaua folosita constient si sistematic, in chip de a€˛Sfantul Nicolae\'\", dintr-o intelegere deformata a severitatii in educarea copilului. Trebuie sa intelegem bine ca aici nu usturimea sau urmele rosii-vinele ramase pe pielea delicata a copilului conteaza cel mai mult. Ceea ce primeaza suni urmarile imediate sau tarzii, usoare sau foarte grave, ale traumatismului psihic puternic suferit do cel care a fost brutalizat si nici macar nu are posibilitatea sa raspunda cu aceeasi monodii. Traumatismul psihic rcpciat poate sa duca la instalarea unei nevroze timpurii, care sa-si puna amprenta pe intreaga dezvoltare a copilului. Uneori1 se formeaza, in mod tragic, un aderat cerc vicios, cand copilul e ,.prea nervos\" si isi nemultumeste parintii prin comportarea lui si cand bataia, administrata ca leac, din dorinta de a-l corecta, nu face decat sa adanceasca tulburarile aflaie la baza, pendinte de sfera neuropsihica. intr-un cunt, psihicul copilului, aflat intr-o perioada de dezvoltare si inca departe de a se desarsi, cand tocmai se formeaza caracterul si aptitudinile viitorului adult, are nevoie sa fie menajat si fortificai, nicidecum brutalizat, traumatizat, Maltraiarea, intre altele, este una din caile cele mai sigure de a-l face pe copii ascuns, mincinos, rau si razbunator, de a-i sadi iulburari de comportament si ale afectivitatii cu repercusiuni greu de eluat.

Tipareste Trimite prin email

Pe aceeasi tema:
Igiena mintala si sarcina
Igiena mintala a copilului
Simptomele copilariei
Ghid de medicamente pentru copii

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai