Casul-popii cu frunze mici (M. vulgariS) - numit si banuti, cas, colacel, covrigel, nalba-salbatica, nalba-rotunda, turtele - creste pe langa garduri, margini de drum, ziduri vechi si grohotisuri de panta, insa numai in imediata apropiere a unei regiuni populate. Daca este gasit vreodata departe de orice asezare omeneasca, este sigur ca acolo au fost odata o curte, o ferma sau o casa. Casul-popii cu frunze mari (Malva grandifolia - M. silvestriS) este general cunoscut sub numele de nalba, eventual nalba-alba, nalba-de-camp, nalba-mica. Aceste plante, ca si alte varietati de Malva, sunt raspandite prin gradinile de flori si zarzavat. Ele contin in frunze, flori si tulpini substante mucilaginoase si tanante. Casul-popii cu frunzele mici este o planta taratoare, putin lemnoasa la baza rizomului. Ea are frunze cu lujer lung, zimtate rotund si flori mici, de la violet la roz pal. Fructul rotunjor arata ca o roata de cas, de aceea numele de "casul-popii". Nu exista probabil decat putini copii crescuti la tara care n-au mancat aceste

"rotite de cas" sau nu s-au jucat cu ele. Florile, frunzele si tulpinile se culeg din iunie pana in septembrie, intrucat la uscat se pierd din mucilaginoase, planta ar trebui utilizata cat se poate de proaspata. Dar si planta uscata mai are suficiente puteri tamaduitoare.
Nalba se dovedeste benefica mai ales sub forma de ceai in inflamatiile mucoaselor din in¬teriorul organismului, in gastrite, in inflamatiile mucoaselor vezicale (ale vezicii urinarE), gastro-intestinale si ale cavitatii bucale, ca si in ulcerele gastrice (stomacalE) si intestinale. In acest scop se poate prepara o supa din frunze amestecate cu orz. intai se lasa orzul sa fiarba, iar cand s-a racit, se adauga frunzele de nalba.
Nalba este indicata si in caz de secretie pulmonara abundenta, bronsita, tuse siraguseala puternica (deci in laringitA), amigdalita si gura uscata. Ca sa nu se distruga substantele mucilaginoase, planta se lasa peste noapte in apa rece, pentru a se forma asa-numitul extract rece. Ratia pentru o zi este de 2-3 cesti caldute, baute in inghitituri mici. Chiar si in cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea in¬curabil, care provoaca grele insuficiente respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minimum 3 cesti pe zi, dupa cum am mentionat mai sus, iar frunzele si florile, zdrobite, strecurate si bine incalzite, se pun peste noapte sub forma de comprese in zona bronhiilor si pe piept.
Excelente se dovedesc baile de ochi si compresele la ochi facute cu ceai de nalba caldut, pentru cazurile rare cand apare o secare a secretiei lacrimale, care creeaza bolnavului o oarecare indispozitie si senzatia de neajutorare.
Spalaturile cu nalba calduta sunt benefice in alergiile tenului, care provoaca mancarii si usturimi faciale. Naiba este folosita, extern, pentru rani, abcese, picioare sau maini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. In aceste cazuri se prescriu bai de picioare sau de maini (a se vedea "Moduri de folosire").
Aceste bai au dat in practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sunt foarte indicate tocmai dupa o fractura la picior, cand acesta este tot mereu suprasolicitat si se umfla. In vecinatatea noastra locuia o femeie care-si rupsese cu niste ani in urma glezna. Avea permanent probleme cu piciorul si intr-o zi a trebuit sa se interneze iarasi in spital. Am intalnit-o dupa ce a fost externata, schiopatand tare, iar piciorul era umflat pana peste genunchi. Desi mergea cu baston, inainta intr-un ritm de melc. Am luat impreuna nalbe proaspete. A doua zi si-a inceput baile. Nu exagerez cand povestesc ca dupa o saptamana n-a mai avut nevoie de baston si piciorul arata din nou normal. La fel a fost si cu o alta femeie care-si fracturase incheietura mainii drepte si aceasta o jena tot mereu. Ce gospodina si mama isi poate menaja mana dreapta? In fiecare noapte, mana ii zvacnea si mult timp i s-a umflat zilnic, intalnind-o, am sfatuit-o sa faca bai de nalba. Si acest caz s-a ameliorat grabnic.
Un picior umflat cu ulcer varicos nu trebuie neglijat, nici chiar la batranete. Si aici ajuta baile de nalba combinata cu frunze proaspete de patlagina. Acestea din urma se spala bine si se aplica umede pe rana deschisa. Rana se inchide peste noapte si nu se mai deschide, chiar daca era veche de 10-15 ani sau si mai mult. Daca va chinuiti cumva cu o astfel de rana deschisa, urmati-mi sfatul in legatura cu frunzele proaspete de patlagina. Veti fi surprinsi cat de repede se va inchide leziunea. Si nu veti mai gandi, citind aceste ronduri: "Aici doamna Treben exagereaza rau de tot!" Daca afirm toate acestea, este in urma experientei adunate in ultimul timp.

Acum vreau sa relatez o istorioara care, desi pare miraculoasa, corespunde totusi realitatii: Este realmente uimitor ce performante poate avea aceasta micuta planta medicinala care se taraste pe pamant. Sedeam intr-o zi in Linz, singura la d masa a cazinoului teatrului, pentru a manca de pranz. O doamna s-a asezat la masa mea si, intrand in vorba, am aflat ca-si face griji in legatura cu sotul ei care trebuie sa se in¬terneze periodic in spital, iar de curand si-a pierdut si vocea. Medicii tot evitau sa raspunda la intrebarile ei si ii era teama sa nu fie vorba despre un cancer laringian. "Nu fiti descurajata", i-am spus. "incercati cu plante medicinale. Doar exista minunata nalba care ajuta in laringite. Se face cu ea gargara de mai multe ori pe zi, iar resturile plantelor din care s-a preparat ceaiul - amestecate cu faina de orz - se aplica peste noapte sub forma de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intamplat intr-o joi. La masa ne-am imprietenit si am facut schimb de adrese. Saptamana urmatoare, miercuri, respectiva doamna mi-a telefonat: "Un inger pazitor v-a scos in calea mea si m-a trimis la masa dumneavoastra. Sotul meu este mai bine. Am facut exact asa cum ati spus. Fiica noastra este medic la Viena. I-am comunicat intentia mea de a-l scoate pe tatal ei din spital, ca sa incerc sa-l tratez cu plante medicinale. «Daca asta te linisteste, mama, incearca!» mi-a spus. Apoi am vorbit cu doctorul nostru care a zis si el ca n-are in principiu nimic impotriva plantelor medicinale. Deci mi-am luat sotul acasa; el facea gargara, iar eu ii puneam compresele calde la gat. De cateva zile si-a recapatat chiar si glasul." Dupa o saptamana a venit un al doilea telefon: "Sotul meu e bine si spera sa-si poata relua curand orele si sa-si tina cursurile. As vrea doar sa va mai comunic ce a zis medicul primar care-l consulta pe barbatul meu, cand i-am povestit totul: «Femeia aceasta merita o medalie de aur!»"
Buna noastra nalba nu este deci eficace doar in laringite, ci si in cancer laringian. in astfel de cazuri se prepara un extract rece, lasand peste noapte cantitatea de plante necesara dozei pe o zi sa stea la macerat in 21/2 litri de apa (1 lingurita cu varf de plante la 1/4 litru de apA). Dimineata, maceratul se incalzeste usor si se tine intr-un termos clatit in prealabil cu apa fierbinte. Se beau 4 cesti pe parcursul zilei, incetul cu incetul, iar cu restul se face gargara, in cazul unei uscaciuni a gurii, gatlejului si nasului, care starneste deseori o puternica nervozitate a bolnavului, se face tot gar¬gara si se clateste gura de mai multe ori pe zi cu ceai de nalba. Si contra uscaciunii ochilor se folosesc cu succes bai si comprese cu acelasi ceai.
Nalba, care creste mai ales pe linga gospodariile taranesti, este alungata tot mai mult in zilele noastre din aceste locuri, in stradania de a indeparta umezeala si murdaria si de a da casei un aspect placut si in exterior, se toarna deseori o fasie de beton in jurul casei sau un pavaj pentru scurgerea apei de ploaie. Atunci i se ia insa nalbei locul ei mostenit de generatii. Asa dispare tot mai mult acest mare ajutor al omenirii, pentru care n-avem cuvinte destule sa-i multumim Domnului!

MODURI DE FOLOSIRE

Prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune 1 lingurita (cu varF) de plante la 1/4 litru de apa, se lasa sa stea peste noapte la macerat, di¬mineata se incalzeste usor.
Bai de picioare si maini: 2 maini pline de nalba se lasa peste noapte in apa re¬ce, intr-un recipient de 5 litri. A doua zi se incalzeste totul atat cit suporta mainile si picioarele. Durata baii - 20 minute. Apa, reincalzita, poate fi folosita inca de 2 ori.

Comprese: Resturile de plante de dupa prepararea ceaiului se incalzesc usor in putina apa si se face un terci, amestecandu-le cu faina de orz; terciul se intinde pe o bucata de panza si se aplica local, cat e cald.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor