mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Organizarea functionala a sistemului nervos vegetativ
Index » Fiziologia si farmacologia sistemului nervos vegetativ » Organizarea functionala a sistemului nervos vegetativ
» Receptorii adrenergici

Receptorii adrenergici





Catecolaminele influenteaza celulele efectorii prin interactiune cu receptori specifici de pe suprafata celulelor. Cand sunt stimulati de catecolamine, receptorii adrenergici initiaza o serie de modificari membranare, urmate de o cascada de evenimente intracelulare, care culmineaza cu un raspuns masurabil. Doua mari categorii de raspunsuri la catecolamine reflecta actirea a doua populatii de receptori adrenergici, numiti alfa si beta. Atat receptorii alfa, cat si cei beta au fost impartiti suplimentar in subtipuri, care indeplinesc diferite functii si sunt susceptibili la stimulare si blocare diferentiata.

RECEPTORII ALFA-ADRENERGICI Receptorii alfa-adrenergici mediaza sconstrictia, relaxarea intestinala si dilatarea pupilei. E si NE sunt aproximativ echipotente ca agonisti ai receptorilor alfa. Sunt recunoscute subtipuri distincte de receptori alfaj si alfa2. Initial, receptorii alfa-adrenergici postsinaptici sau postjonctionali de la nivelul celulelor efectorii au fost desemnati alfa^ in timp ce receptorii alfa-adrenergici prejonctionali de la nivelul terminatiilor nervoase simpatice au fost desemnati drept alfa2. in prezent, este recunoscut faptul ca procesele non-neurale (postsinaptice) sunt mediate, de asemenea, de receptorii alfa2. Receptorii alfaj mediaza efectele alfa clasice, inclusiv soconstrictia; fenilefrina si metoxamina sunt agonisti alfaj selectivi, iar prazosinul este un antagonist alfaj selectiv. Receptorul alfa2 mediaza inhibarea presinaptica a eliberarii NE din terminatiile nervoase adrenergice, precum si alte raspunsuri, inclusiv inhibarea eliberarii AC din terminatiile nervoase colinergice, inhibarea lipolizei in adipocite, inhibarea secretiei insulinice, stimularea agregarii plachetare si sconstrictia in anumite paturi sculare. Agonistii specifici alfa2 includ clonidina si alfa-metilnorepinefrina; acesti agenti, ultimul fiind derit al alfa-metildopa in vivo, exercita un efect anti-hipertensiv, prin interactiunea cu receptorii alfa2 de la nivelul centrilor simpatici din trunchiul cerebral, care regleaza presiunea sanguina. Yohimbina este un antagonist specific alfa2.
RECEPTORII BETA-ADRENERGICI Evenimentele fiziologice asociate cu raspunsurile receptorului beta-adrenergic includ: stimularea contractilitatii si a frecventei cardiace, sodilatatia, bronhodilatatia si lipoliza. Raspunsurile receptorilor beta pot fi impartite, de asemenea, in doua tipuri. Receptorii betaj raspund in mod egal la E si NE si mediaza stimularea cardiaca si lipoliza. Receptorul beta2 este mai sensibil la E decat la NE si mediaza raspunsuri de tipul sodilatatiei si bronhodilatatiei. Isoproterenolul stimuleaza, iar propranololul blocheaza receptorii betaj si beta2. Alti agonisti si antagonisti, cu selectivitate partiala pentru receptorii betaj sau beta2 au fost folositi in scop terapeutic, atunci cand raspunsul care se dorea implica predominant unul din cele doua subtipuri.
Atat studiile farmacologice, cat si cele de genetica moleculara au demonstrat existenta unui receptor beta3-adrenergic distinct, care promoveaza lipoliza in tesutul adipos alb si brun, precum si producerea de energie calorica in tesutul adipos brun. Receptorul beta3-adrenergic uman a fost clonat si s-a obsert un polimorfism distinct, care poate fi asociat cu cresterea ponderala, rezistenta la insulina si diabetul zaharat tip 2. Receptorul beta3-adrenergic are o afinitate mai mare pentru NE decat pentru E si, spre deosebire de receptorii betaj si beta2, nu prezinta desensibilizare. Agonistii sintetici pentru receptorul beta3, in prezent in studiu, au un rol potential in tratamentul obezitatii, prin cresterea ratei meolismului.



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Fiziologia si farmacologia sistemului nervos vegetativ:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai