Lipsa unei terminologii precise a condus la confuzii in ceea ce priste denumirea de "carcinoid\", termen care a fost aplicat fara discernamant la o mare varietate de neoplasme neuro-endocrine pulmonare primare de tipuri histologice diferite. Denumirea de carcinoid bronho-pulmonar a fost acceptat doar la neoplasmele neuro-endocrine cu un grad redus de diferentiere, cu caractere invazi locale, care pot recidiva local si pot dezvolta metastaze foarte rar. Prin analize imunohistochimice si microscopie electronica, efectuate pentru unele substante hormonale (ACTH, bombesina, calcitonina, glacagon, insulina, gastrina, encefalina, serotonina, somatosta-tina, substanta P, vasopresina, VIP etc.) s-a acceptat o clasificare a neoplasmelor neuro-endocrine primare ale plamanului (Gouid si colaboratorii) propusa pe baza datelor obtinute dintr-un studiu retrospectiv al tumorilor neuro-endocrine pulmonare rezecate si anume:
Carcinoideie bronho-pulmonare: s-au descris celule relativ uniforme, mitozele si necrozele sunt rar observate; prin metodele imunohistochimice substantele hormonale cel mai frecnt identificate au fost serotonina, bombesina, VIP, encefalina, somatosta-tina; la microscopie electronica (ME) granulele neuro-secretoare au fost abundente, heterogene din punct de dere ai marimii si iormei.
Metastazarea ganglionilor limfatici mediastinali a fost foarte rara si nu s-a observat metastazarea la distanta.
Carcinoame neuro-endocrine bine diferentiate: s-a observat o activitate mitotica relativ crescuta, celule
fusiforme, pleomorfism celular si nuclear ca si arii de necroza. Aceste trasaturi au ajutat pentru a se face distinctia acestor
tumori de carcinoideie bronho-pulmonare. Alti autori au denumit aceste tumori ca fiind carcinoide "atipice\", "periferice\", "anaplazice\", "carcinoide maligne\". Studiul imunohistochimic al acestor tumori a demonstrat prezenta unei mari varietati de substante hormonale; cel mai frecnt intalnite au fost ACTH, bombesina, encefalina, serotonina si VIP.
Studiul prin intermediul ME a demonstrat un numar mai mic de granule celulare neurosecretoare fata de cele observate in carcinoideie bronho-pulmonare. A fost observata metastazarea ganglionara intratoracica si rar cea extratoracica, adesea dupa un interval mare de timp de la rezectia formatiunii primare. Este evident ca metastazele sunt mult mai frecnt observate printre carcinoamele neuro-endocrine decat printre carcinoideie bronho-pulmonare.
Carcinoame neuro-endocrine cu celule intermediare au fost considerate initial variante de "celule mari\" a carcinoamelor neuro-endocrine cu celule mici. Celulele sunt poligonale sau fusiforme cu citoplasma abundenta; nucleul este mare, moderat hipercrom, nucleolii pot fi observati dar nu sunt proeminenti. Prezinta un grad marit de mitoza celulara si petele de necroza sunt vizibile. Imunoactivitatea pentru multiplele substante hormonale este mai putin frecnta decat la carcinoideie bronho-pulmonare si carcinoamele neuro-endocrine bine diferentiate. Substantele hormonale cel mai frecnt identificate au fost VIP, bombesina, ACTH, encefalina, leucina si serotonina. Metastazarea ganglionilor mediastinali a fost frecnt prezenta.
Carcinoame neuro-endocrine cu celule mici (alte denumiri: carcinom cu celule mici nediferentiate, cu celule mici anaplazice, carcinom bronhogenic cu celule mici). Prezinta celule cu diametrul de 12-l8 um, cu mitoze abundente; nucleul este dens hipercro-matic si nucleolii nu au fost evidentiati. Necrozele au fost descoperite frecnt. Substantele hormonale cel mai frecnt observate au fost: bombesina, ACTH, serotonina. La ME aceste celule sunt adesea aranjate in ciorchine. Media de supravietuire este de aproximativ 9 luni.
Gouid si colaboratorii utilizeaza termenul de carcinoid bronho-pulmonar doar pentru neoplasmele neuro-endocrine cu grad redus de diferentiere.In ceea ce priste clasificarea tumorilor carcinoide, au existat mai multe incercari, cea mai acceptata fiind cea propusa de Shields:
- carcinoid tip I (KLT I) tipic;
- carcinoid tip II (KLT II) atipic.In ceea ce priste stadializarea unii autori au folosit criteriile de stadializare ale cancerului bronho-pulmonar si in cazul tumorilor carcinoide, sustinand ca pana in prezent nu a fost gasita o corelare pentru diferitele subtipuri TNM, prognosticul fiind in functie de examenul histopatologic, interesarea ganglionara si prezenta sau absenta metastazelor la distanta.
