mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Arsuri termice
Index » Arsuri » Arsuri termice
» Raspunsul sistemic la agresiunea termica

Raspunsul sistemic la agresiunea termica


Share





Organismul arsului, direct proportional cu amploarea leziunii locale, declanseaza reactii de adaptare, care, la randul lor, pot stimula sau intretine noi mecanisme patogenice. Prevenirea acestora este un lucru posibil si sta la baza terapeuticii moderne a arsului. Subestimarea lor, fie si numai partiala, avea intotdeauna repercusiuni grave.
Imediat dupa agresiunea termica prin mecanisme neuroendocrine, catre toate sistemele si organele sunt transmise informatii si sunt declansate mecanisme de aparare si adaptare postagresi. Raspunsurile functionale biochimice, enzimatice etc. au ca scop sa asigure homeostazia.
Cand fenomenele compensatoare se epuizeaza, sau sunt exagerate, echilibrul organo-functional se deregleaza. Evolutia reactiei postagresive la arsi este stadiala, ondulanta in fiecare stadiu evolutiv predominand unul sau mai multe sindroame, care sunt determinate de predominanta unui anumit tip de reactii compensatorii, ca si de masurile terapeutice ce se impun in momentul respectiv.



Reactia generala a organismului la agresiunea termica este denumita boala arsilor (41, 42). Ea se declanseaza in momentul accidentului si se manifesta la un pacient cu leziuni in suprafata de aproximativ 20% si de profunzime medie.
Evolutia bolii este de lunga durata, continuandu-se mult timp dupa vindecarea plagilor. Vindecarea locala inseamna, de fapt, inceputul unei lungi perioade de conlescenta, perioada in care pacientul este fragil, si se poate decompensa la agresiuni aparent mici. Vindecarea chirurgicala, epitelizarea, nu se confunda cu vindecarea biologica, referitoare la recuperarea functiilor tuturor organelor afectate de arsura (41-44).
Boala arsului are o evolutie dinamica, stadiala, ce poate fi influentata. Prevenirea este garantia unei bune evolutii. Un tratament necorespunzator sau neaplicat in timp util poate determina o evolutie gra si poate impiedica chiar si aparitia intregii etape a desfasurarii bolii.
Fiecare stadiu de boala poate fi caracterizat prin:


- prezenta mai multor sindroame;

- conduita terapeutica specifica;


- anumita evolutie;

- complicatii specifice.
Silizarea la care ne vom referi in randurile urmatoare este pentru un "Caz tip\" de bolnav cu
arsuri grave si care, teoretic, trece prin toate etapele evolutive; desigur cu un tratament corect condus, medicatia corespunzatoare face ca bolnavul sa nu mai urmeze aceeasi traiectorie evoluti (41-44, 20).
Stadiul I - primele trei zile, perioada socului post-combustitional.
Se caracterizeaza prin grave pierderi si dislocari lichidiene.
Sanctiunea corecta, la timp si eficienta acestei perioade este conditia esentiala a supravetuirii.
Marile dislocari hidro-electrolitice ce se produc in aria lezionala, dar si in spatiile interstitiale din alte zone determina: edem, hipovolemie gra, anemie, hipoxie intensa, oligoanurie.
Daca sanctiunea este corecta, la timp si eficienta, la finele acestei perioade, bolnavul trebuie sa prezinte:
- parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normal;


- constienta prezenta, absenta agitatiei neuro-psihice;

- diureza resilita (50 ml/h);


- tranzitul intestinal reluat.

La bolnavul ars, socul, spre deosebire de alte forme de soc, nu se instaleaza imediat dupa accident; instalarea modificarilor se face in timp.
Compensarea circulatorie se face relativ lent, iar cea meolica - chiar la cate luni de la terminarea epitelizarii.
Stadiul II - zilele 4-21, perioada metaagresio-nala, dismeolica. Se numeste dismeolica, deoarece este caracterizata printr-un caolism profund ce se desfasoara in conditii de hipoxie, organe suprasolicitate si in prezenta unor reziduuri toxice provenite direct din leziunea locala sau din meolismul si epurarea deficitara.
Performantele imunitare ale bolnavului sunt grav diminuate: deseurile rezultate din plaga care se desigileaza (eliberarea de toxine, germeni patogeni, substante organice alterate) si produsi intermediari de meolism duc la blocarea sistemului citomacro-fagic. Consecinta este scaderea catre limita inferioara a rezistentei la infectii; apare febra, semne locale de infectie perilezionala; se poate declansa starea septica. Socul septic poate apare din zilele 5-7 la bolnavii cu arsuri grave si catre zilele 13-l5 la cei cu arsuri medii.
Aceasta perioada este caracterizata printr-o serie de etape deosebite (termenele calendaristice):
- zilele 4-6 - remiterea edemelor, daca bolnavul a fost corect ingrijit si a reusit, in oarecare masura, ameliorarea dezastrului hidro-electrolitic, edemele se remit din intersectii si determina criza poliurica (atentie la sustinerea cordului si a functiei renale);
- ziua a-9-a - este ziua in care se poate face un diagnostic precis al profunzimii leziunilor locale. Pentru leziunile de gradul IV incepe o perioada de tratament local intensiv si "agresiv\" care permite ca in perioada zilelor 16-21 sa duca la eliminarea escarelor;
- ziua a-l2-a - poate caracteriza (dupa perioada socului cu IRA functionala) debutul decompensarii renale, grave, consecinta a suprasolicitarilor ce au precedat aceasta perioada;


- complicatiile digestive, HDS, pot caracteriza oricare moment al acestei perioade pentru bolnavul cu arsuri grave; momentul poate fi foarte precoce, respectiv la cate ore de la accident;
- CID, complicatiile tromboembolice pot aparea imediat dupa accident si se intind si dupa perioada celor 21 de zile.
La finele acestei perioade, bolnavul ars trebuie sa se prezinte astfel:
-Arsurile de gradul III vindecate (arsurile superficiale s-au vindecat deja in primele 2 saptamani);
- Escarele de gradul IV detersate complet si inceperea constituirii unui pat granular apt de a primi in zilele urmatoare grefa de piele.
Stadiul III - zilele 22-60 - perioada chirurgicala.In conditiile in care bolnavul a fost corect ingrijit atat local, cat si general, intra intr-o perioada de "echilibru\" meolic foarte fragil.
Grefarea intre zilele 21-28 asigura o buna evolutie a bolnavului si este un test care confirma ca tratamentul a fost corect condus.
Nerezolrea bolnavului in aceasta perioada poate echila cu epuizarea rezervelor biologice si diminuarea sanselor de supravietuire; bolnavul intra in continuare in perioada socului cronic.Ingrijirile medicale in aceasta perioada se refera la:
- intretinerea conditiei biologice in asa fel ca sa permita etapele de grefare (alimentatie orala si perenterala sustinuta, completarea masei sangvine pierdute la fiecare etapa operatorie, corectarea altor dezechilibre potentiale sau aparute accidental);


- intretinerea leziunilor locale grefate;

- intensificarea manoperelor kinetoterapice.In conditiile tratamentului local modern al arsurii (excizia) grefare precoce (35, 39, 48, 49), stadiul III se suprapune din ce in ce mai mult peste stadiul II, formarea plagii granulare fiind considerata de multi
autori (10, 35, 49, 57, 59, 63, 74) ca o complicatie locala.
Stadiul IV - socul cronic (41-44, 21).
Socul cronic este o modalitate de evolutie a arsului cauzata de pierderea momentului operator, de o ingrijire necorespunzatoare sau de o arsura extrem de gra. Se considera, teoretic, ca un bolnav a intrat in perioada socului cronic daca la 60 zile de la accident prezinta inca plagi granulare pe regiuni intinse.
Consecutiv existentei acestor plagi, se instaleaza grave stari de denutritie, prabusire imunitara si dezechilibre meolice.In cazul arsurilor foarte grave, la copii mici, la copii malnutriti, la rstnici sau la alte persoane tarate, bolnavul pleaca la "drum\" cu un capital biologic deficitar care in conditiile arsurii este insuficient; este deci, posibil sa constatam aspecte de soc cronic inainte de trecerea perioadei de 60 zile de la accident.
Din punct de vedere biologic, la arsul in soc cronic, se constata anemie (nr. eritrocite 2 mii, uneori chiar 1 mii), hipoproteinemie cu disproteinemie (proteine 3 g/l, raport A/G = 0,5): transaminazele, in conditia unui alt bolnav, ar putea sugera o hepatita fulminanta.
Starea generala se caracterizeaza prin casexie, areactivitate, adinamie, prostratie, anorexie, subfe-brilitate. Plagile sunt hipersecretande, fetide, fara tendinta de reparare. Psihicul este complet deprimat, bolnavul fiind "satul de viata\".
Singura sansa pentru acest bolnav sa supravietuiasca este grefarea, ce trebuie efectuata in cel mai scurt timp; ea poate inchide poarta prin care se pierd proteinele. Pentru ca bolnavul sa poata face fata momentului operator, trebuie intens reechilibrat (hidro-electrolitic, proteine, lipide, vitamine etc). Acoperirea defectelor se efectueaza temporar cu substituenti sintetici de piele sau in lipsa acestora cu homogrefe. Solutia definiti este tot acoperirea cu autogrefe.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Arsuri:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai