mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Tulburari de absorbtie
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Tulburari de absorbtie
» Defecte ale functiei mucoasei

Defecte ale functiei mucoasei


Share





BOLI INFLAMATORII SAU TNFILTRATIVE Enterita regionala Manifestarile clinice ale enteritei regionale sunt descrise in modulul 286. Malabsorbtia din enterita regionala poate fi secundara unor factori diversi: (1) intreruperea circulatiei enterohepatice a sarurilor biliare consecuti afectarii sau rezectiei ileale, (2) deconjugarea sarurilor biliare consecuti supracolonizarii bacteriene, la randul ei corelata cu dezvoltarea fistulelor si/sau stenozelor, (3) boala inflamatorie intestinala acti and ca rezultat afectarea functiei celulelor mucoasei, (4) o suprafata de absorbtie diminuata rezultata in urma rezectiei sau fistulelor si (5) o depletie severa de proteine care determina deteriorarea functiei pancreatice exocrine. Boala ileala acti si/sau rezectia ileala, and ca rezultat intreruperea circulatiei enterohepatice a sarurilor biliare conjugate si deficitul acestora, pare a fi factorul major responsabil de steatoree, ca si de absorbtia deficitara a vitaminei B12. Functia absorbti a intestinului subtire este corelata cu extensia afectarii sau rezectiei ileale. Virtual, in cazul in care segmentul in care apare disfunctia ileala masoara peste 90-l00 cm, toti pacientii prezinta steatoree si malabsorbtie de vitamina B12. Dupa rezectia intestinala, capacitatea functionala a intestinului subtire restant depinde de sediul si extinderea rezectiei, ca si de prezenta bolii intestinale reziduale. Rezectia intestinala masi determina, de regula, o absorbtie deficitara a tuturor principiilor alimentare. Atunci cand malabsorbtia este secundara stenozelor sau anselor oarbe rezultate in urma interventiilor chirurgicale anterioare, antibio-terapia poate fi utila, insa pentru o ameliorare de durata este, de regula, necesara rezectia chirurgicala a ariilor afectate, in boala inflamatorie difuza, poate aparea un sindrom de malabsorbtie florid, cu steatoree, hipocalcemie, malabsorbtie de vitamina B12 si hipoalbuminemie secundara pierderilor intestinale crescute de proteine. Tratamentul cu sulfasalazina, glucocorticoizi si alte imunosupresoare se poate dovedi util (vezi modulul 286).



Dupa rezectia ileala, pacientii pot prezenta frecvent o diaree suparatoare. Aceasta este determinata de intreruperea circulatiei enterohepatice, in urma careia o cantitate crescuta de saruri biliare ajung la nivelul colonului, unde interfera cu absorbtia de apa si electroliti, and astfel un efect purgativ. Diareea indusa de sarurile biliare in urma rezectiei poate raspunde la tratamentul cu colestiramina, o rasina de schimb care leaga sarurile biliare si determina pierderea de catre acestea a efectelor lor biologice asupra intestinului. Pacientii cu rezectie ileala sub 100 cm si o excretie fecala de grasimi sub 20 g/zi prezinta cel mai bun raspuns simptomatic la colestiramina, de obicei la o doza de 4 g de 3 ori/zi.
Jejunoileita cronica ulcerati negranulomatoasa Aceasta afectiune este caracterizata prin durere abdominala, scadere ponderala, febra, diaree, steatoree, hipoalbuminemie si ente-ropatie cu pierdere de proteine. Manifestarile clinice mimeaza loul clinic intalnit atat in enterita regionala, cat si in sprue celiac. intr-ader, leziunile pot fi nediferentiabile fata de cele din sprue celiac. Totusi, excluderea glutenului din dieta nu aduce nici un beneficiu. Tratamentul cortizonic produce o ameliorare clinica tranzitorie, dar efectele pe termen lung sunt neprecizabile.


Amiloidoza modulul 309.

Leziuni de iradiere ale intestinului subtire Iradierea abdominala normala sau excesi este deseori urmata de leziuni morfologice extinse ale intestinului subtire. Aceste modificari cuprind o reducere a mitozelor la nivelul criptelor, scurtarea marcata a vilozitatilor, megalocitoza celulelor epiteliale si infiltrare cu celule inflamatorii la nivelul laminei propria. Acestea pot fi asociate cu diaree tranzitorie si o absorbtie intestinala deficitara. Totusi, in decursul celor 2 saptamani ce urmeaza opririi radioterapiei, apare restaurarea arhitecturii normale a intestinului subtire. O diaree si o malabsorbtie persistente pot aparea la scurt timp dupa radioterapie, dar poate exista si o perioada de latenta de cati ani pana la aparitia diareei. Steatoreea de 10-40 g/zi, a fost constatata frecvent, dar absorbtia deficitara a fierului, calciului, D-xilozei sau a vitaminei B12 este mai putin frecventa. La unii dintre pacienti, se pot dezvolta stenoze determinate de sculopatia si ischemia secundare radioterapiei, putand genera consecutiv staza continutului intestinal si proliferare bacteriana anormala. La alti pacienti au fost evidentiate limfangiectazii intestinale, probabil secundare obstructiei limfatice. Diareea si malabsorbtia pot fi refractare la toate metodele terapeutice. Tratamentul cu antibiotice, enzime pancreatice, regimul fara gluten, glucocorticoizi suprarenalieni si opiacee s-a dovedit a avea un succes limitat.
Enterita eozinofilica Gastroenterita eozinofilica este o afectiune de etiologie necunoscuta a stomacului, intestinului subtire si a colonului, caracterizata prin eozinofilie sanguina periferica si infiltrare eozinofilica a peretelui tubului digestiv, dar fara modificari de tip sculitic. Manifestarile clinice, de regula recurente, sunt riate si corelate cu situsul afectarii tractului digestiv. Au fost identificate trei tipuri principale de boala: (1) Boala care afecteaza predominant mucoasa,
manifestata prin anemie feripri, hipoalbuminemie secundara enteropatiei cu pierdere de proteine si steatoree usoara. Pacientii din aceasta categorie se prezinta deseori cu sindrom de malabsorbtie si un istoric de intoleranta la anumite alimente. (2) Boala care afecteaza predominant tunica musculara, caracterizata printr-o marcata ingrosare si rigiditate a stomacului si intestinului subtire proximal, cu simptomatologie de tip obstructiv si imagini radiologice de ingustare si obstructie pilorica. Din acest motiv, enterita eozinofilica trebuie luata in consideratie in diagnosticul diferential al obstructiei pilorice, al bolilor difuze ale intestinului subtire si al ileocolitei. intr-ader, enterita eozinofilica mimeaza deseori enterita regionala. (3) Boala cu afectare predominant subseroasa, in care manifestarile principale sunt ascita cu eozinofilie marcata in lichidul de ascita. Cu toate ca aceasta clasificare, bazata pe tunica afectata predominant este utila pentru intelegerea manifestarilor principale, trebuie subliniat faptul ca boala se manifesta de asemenea in forme clinice mixte, de exemplu cu ascita (afectare seroasa) si obstructie (afectare musculara). Diareea survine la 30-60% din pacienti, indiferent daca eozinofilele infiltreaza mucoasa, musculara sau seroasa intestinala. Ancyclostoma caninum, viermele prezent la animalele de casa in Australia de NE si posibil in intreaga lume, a fost identificat ca o posibila cauza de durere abdominala neelucidata, cu enterita eozinofilica dovedita bioptic. Diagnosticul poate fi confirmat prin teste serologice.


Rapoartele anterioare au subliniat rolul alergiei alimentare si manifestarile la nivelul mucoasei ale acestei afectiuni. Totusi, alergia alimentara a fost corelata cu simptomatologia la mai putin de 20% din cazuri. La acesti pacienti, nivelul seric al IgE determinat pe nemancate este frecvent crescut, iar provocarea cu alimente alergizante determina deseori dureri abdominale, diaree si cresterea marcata a IgE serice. Totusi, la majoritatea pacientilor cu enterita eozinofilica studiile imunologice, incluzand determinarea imunoglobulinelor serice, a complementului seric, a numarului de limfocite si a raspunsului limfocitelor la mitogeni nespecifici, nu evidentiaza anomalii. Astfel, atat mecanismele mediate de IgE, cat si cele dependente de IgE pot fi operative la pacientii cu gastroenterita eozinofilica. Este clar faptul ca evidentierea alergiei sau a sensibilitatii la alimente este deseori absenta si nu este necesara pentru diagnosticul de enterita eozinofilica. In plus, chiar si la pacientii cu alergie alimentara, restrictiile de dieta sunt frecvent ineficiente, iar acesti pacienti pot necesita o terapie cortizonica de lunga durata. Ketotifenul si cromolinul sunt deasemenea folositori. Tratamentele de electie pentru ameliorarea simptomatologiei sunt interventia chirurgicala si glucocorticoizii.
Dermatita si malabsorbtia Un sindrom de malabsorbtie, de regula usor, a fost descris la pacienti cu o rietate de boli dermatologice, incluzand psoriazisul, dermatita eczemati-forma si dermatita herpetiforma. Modificari ale mucoasei intestinului subtire proximal sunt identificate aproape intotdeuna la majoritatea pacientilor cu dermatita herpetiforma. intr-un studiu, 21 din 22 de pacienti au prezentat leziuni, care riaza in severitate de la o mucoasa complet aplatizata, la un aspect aproape normal. Leziunile mucoase au frecvent o distributie focala. Evidentierea clinica si paraclinica a malabsorbtiei semnificative a fost putin frecventa in acest studiu, fapt datorat probabil lungimii limitate a intestinului subtire in aceasta afectiune dermatologica. in timp ce leziunile cutanate ale dermatitei herpetiforme raspund la sulfone, nu acelasi lucru se intampla cu leziunile digestive. Dimpotri, la unii pacienti cu leziuni de aplatizare si tocire a mucoasi si steatoree, se poate obtine o ameliorare noila a arhitecturii vilozitare si o regresie a steatoreei dupa eliminarea glutenului din dieta, fara ameliorarea concomitenta a leziunilor cutanate. Mai mult, la pacientii cu dermatita herpetiforma si aspect normal al mucoasei intestinului subtire, administrarea unei diete alimentare cu un continut crescut de gluten poate determina leziuni de aplatizare si tocire a mucoasei, nediferentiabile fata de cele din sprueceliac. Ca si in sprue celiac, se obser o incidenta mai mare a HLA Al si HLA B8. Aceste obsertii ridica intrebarea, interesanta, daca anumiti pacienti cu dermatita herpetiforma si sindrom de malabsorbtie au un sprue celiac latent.


Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Afectiuni ale aparatului digestiv:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai