Cadenta extrem de e a etii moderne, transformarile in domeniul muncii care fac sa fie solicitati tot mai putin muschii si tot mai mult mintea, bombardamentul informational la care suntem supusi ca efect al extraordinarei dezvoltari a cunostintelor omenirii si a mijloacelor de comunicare in masa, sedentarismul si decalirca organismului, comportamentul gresit in
alimentatie si inca alti factori, cum ar ft poluarea atmosferei, apei si solului, zgomotul in continua crestere ' toate acestea afecteaza sanaiatea fizica si sanatatea mintala. aducand modificari esentiale in .loul imbolnarilor. Pe primul apar astazi bolile cronice, cu o predominatie marcata a bolilor cardiovasculare, dar si cu o frecventa defel neglijabila a bolilor nervoase si psihice.
Se apreciaza, in lumea medicala, ca astazi omul se imbolnaveste mai des ca inainte de boli despre care se poate spune ca si le provoaca singur. Aceasta apreciere se bazeaza pe constatarea atitudinii prea edent pasive pe care o adopta multi oameni in fata dezordinii, in felul de a trai la care fi antreneaza ritmurile precipitate ale etii.
Or ' si aici este miezul problemei ' nimeni nu arc voie sa lase totul in scama facultatii naturale a organismului de a se adapta la variatele influente si nocitati ale mediului inconjurator. Adaptarea trebuie ajutata constient, iar principala cerinta in acest sens o constituie respectarea unui
regim echilibrat de ata. Ce e necesar pentru aceasta? inainte de toate, trebuie ca oricine sa fie in masura sa dea un raspuns corect la o intrebare cruciala: cum folositi timpul liber? Pentru ca, trebuie sa o spunem, este de-a dreptul surprinzator cum oameni cu o vasta eruditie si o bogata actitate creatoare se poticnesc la aceasta intrebare, dupa cum alti oameni, si cu o mare pricepere de organizatori, se dovedesc practic incapabili sa-si rezolve problema infinit mai simpla a organizarii propriei lor eti.
Mai intai, sa precizam ce trebuie inteles prin timp liber.
Sociologii considera ca, in linii mari, cele 24 de ore ale zilei pot fi impartite in trei perioade. O prima perioada este ocupata de actitatea profesionala, incluzand si timpul cheltuit cu deplasarea pana la locul de munca si inapoi. Cea de a doua perioada este reprezentata de timpul necesar pentru somn, alimentatie si satisfacerea cerintelor de
igiena personala\". Ceea ce ramane, adica a treia perioada, constituie timpul liber, desigur de intindere variabila, potrit cu particularitatile modului de ata al fiecarei persoane.
Cum poate fi folosit in cat mai bune conditii acest timp liber, pe care oricine, cat ar fi de ocupat, are datoria sa si-t creeze?
Se intelege ca in aceasta directie nu se pot emite sabloane. Dar exista cateva principii generale, dupa care oricine se poate orienta pentru a pune de acord preferintele indiduale cu necesitatile mentinerii si consolidarii sanatatii. In orice caz, utilizarea timpului liber nu trebuie lasata la voia intamplarii, ci pretinde o decizie in cunosfinta de cauza, concretizata intr-un anumit program, intr-o anumita ificare.
Un prim principiu este ca indeletnicirile din timpul liber sa insemne altceva in raport cu felul ocupatiilor profesionale. Profesia solicita o anumita sfera de preocupari, anumiti centri nervosi, eventual unele grupe de muschi. Timpul liber, antrenand alti centri nervosi, alte resurse neutilizate ale organismului, realizeaza ceea ce este larg cunoscut sub numele de odihna activa. Asadar. timpul liber cel mai bine utilizat nu este cel in care nu facem nimic, ci presupune o noua actitate, care sa prilejuiasca o alternanta, o schimbare.
Un alt principiu de baza este ca noua actitate sa fie recreativa, placuta. Aici e nevoie de cantarit bine, fiindca, precum se stie, nu totdeauna ceea ce face placere este si sanatos in acelasi timp. Anumite distractii, sustrase de la bugetul orelor de
somn si in care abunda intoxicatiile de placere\" se platesc deseori, daca nu altfel, printr-o stare de oboseala cronica pe nedrept botezata de unii astenie sau nevroza astenica si pusa pe socoteala actitatii profesionale. Distractia este, desigur, o necesitate pentru organism, dar discernamantul, arta de a selectiona intre variatele posibilitati de distractie reprezinta unul din marile secrete ale folosirii timpului liber cu maximum de profit pentru sanatate.
O modalitate pretioasa de
fertilizare a timpului liber este sa se caute frumosul, in toate directiile ' in Literatura, in muzica, in artele plastice, in spectacolul de calitate, frumosul la locul in care ne ducem traiul sau in afara acestui loc, in cadrul pe care ni-I ofera natura. Frumosul recreeaza, tonifici aduce buna dispozitie si sete de ata; prezenta lui sub toate formele aduce nebanuite sercii consolidarii si infloririi sanatatii mintale.
Odihna activa nu presupune o rupere totala de profesie. Completarea in orele libere a pregatirii generale si profesionale se incadreaza in principiile odihnei active, penlru ca procura o satisfactie legata de interesul mereu treaz pentru cultura, stiinta si tehnica, pentru desavarsirea personalitatii, pentru dezvoltarea propriei capacitati de creatie. Inventatorii si inovatorii, printre altii, ne ofera o stralucita ilustrare e a adevarului potrit caruia timpul liber este si activ, productiv.In alegerea modului de folosire a timpului iiber trebuie urmarita si o adaptare la specificul profesiei si la varsta.
In munca preponderent fizica este recomandabila recrearea printr-o actitate care sa solicite in mod placui intelectul, adica o lectura interesanta, zionarea unei expozitii, urmarirea unei piese de teatru sau audierea unui concert s.a.m.d. Aceasta. insa, numai pentru o parte a orelor libere. Fiindca cealalta parte trebuie oricum consacrata miscarii si respirarii aerului curat. S-ar putea crede ca in timpul muncii s-a facut destula miscare si n-ar mai fi nevoie de alta, suplimcnlara. Dar nu e chiar asa. Mai intai pentm ca, asa cum s-a vazut mai inainte, o serie de munci au ramas fizice mai mult cu numele. In al doilea rand. pcniru ca si in multe dintre muncile care presupun un efort fizic muschii sunt solicitati in mod inegal. Or, de miscare au nevoie toti muschii si nu numai anumite grupe musculare.
Bineinteles ca dupa munca preponderent intelectuala solicitarea muschilor dene lege. iar alegerea modului de umplere a timpului liber se afla sub imperativul preocuparii de a combate efectele sedentarismului. Prin urmare, pentru toti cei cu o munca sedentara, practicarea miscarii sub variatele ci forme, inclusiv a Educatiei \"fizice, reprezinta o regula de ata strici obligatorie.
Plimbarile, sportul, munca fizica gospodareasca, gradinaritul si alte indeletniciri de acest fel, alese dupa gustul fiecaruia, sunt nu numai placute si recreative, ci izvoare de neinlocuit ale sanatatii fizice si mintale. La fel drumetia, fireste pe jos si nu pe cele patru roti ale masinii, imbunatateste schimburile meolice din organism, dezvolta rezistenta la imbolnari, capacitatea de munca si de performanta. O ancheta efectuata (imp indelungat pe sule de mii de persoane a dezvaluit ca cei care n-au lasat sa treaca o zi fara plimbare de 3-5 kilometri si-au prelungit ata cu 5 pana la 10 ani.
O varsta la care folosirea timpului liber detine un loc extrem de important este varsta tanara. Cercetari intreprinse pe loturi de scolari din diferite clase au demonstrat ca intre felul intrebuintarii timpului liber si rezultatele la invatatura exista o corelatie directa. Aceasta se explica prin doua mecanisme. Pe de o parte, contribuind la fortificarea sanatatii, timpul liber bine folosit cladeste fundamentul unei capacitati crescute de a face fata indatoririlor scolare, indeosebi in perioadele de teze si examen. Apoi. printr-o dozare judicioasa a preocuparilor pentru stiinta. literatura, arta, dar si pentru sport si educatie fizica, timpul liber contribuie substantial la formarea unei culturi reale si temeinice.
lata\", asadar, ca la toate varstele si in toate profesiile folosirea timpului liber in mod inteligent si cu discernamant inseamna perspectiva unui important castig pentru sanatatea fizica si mintala, si mai mult decat atat. Se pare insa ca practica ridica o serie de obstacole, exprimate ' printre altele ' de acele persoane care se g ca n-au la dispozitie decat foarte putin timp liber sau deloc. N-ar fi insa de mirare ca o autoanaliza mai atenta sa descopere resurse ignorate si pe deplin valori-ficabile in programul zilei. Aceasta analiza trebuie sa fie facuta, pentru ca, pentru a rezolva orice problema, e nevoie ca mai intai sa ti-o pui. Voltaire spunea ca timpul este suficient pentru cine stie sa-l foloseasca\". E drept ca pe vremea ilustrului ganditor francez ritmul etii nu era cel de astazi. Totusi, sa lungim ziua peste cele 24 de ore ale ei oricum nu ne sta in puteri Asa ca nu ne ramane decat sa-i dam dreptate lui Voltaire si sa incercam sa introducem o mai buna randuiala in timpul nostru de fiecare zi, in asa fel incat sanatatea proprie sa primeasca si ea ceea ce i se cune.
