Plante

PAPADIA (Taraxacum officinale)

Păpădia se numeşte în limbaj popular şi buhă, cicoare, crestăţea, floarea-mălaiului, flori-galbene, lăptucă, lilicea, niparticli, papa-găinii, pui-de-gîscă. Această plantă, văzută pe pajişti şi toate întinderile de iarbă şi con¬siderată de mulţi o buruiană supărătoare, repre ...
[ continuare ]

OBLIGEANA (Acorus calamus)

Alte denumiri: buciumaş, calamar, calamuz, calmenă, crin de apă, paporotnec, papură-roşie, speribană, spetează, tar-tarachi, trestie-mirositoare. Această plantă acvatică este răspândită mai ales pe lângă bălţi, lacuri, mocirle şi pe malul apelor liniştite. Din mâlul de pe mal se ridică vertical rizomul, ...
[ continuare ]

NUCUL (Juglans regia)

Nucul, numit în popor şi nucar sau nuc-costeliv, înfloreşte în luna mai încă înaintea formării şi apariţiei frunzelor. Frunzele proaspete se adună în iunie, nucile verzi la mijlocul lui iunie, atâta timp cât mai pot fi înţepate uşor, cojile verzi de nucă puţin înainte de a se coace şi de a deveni maro, iar fructele coapte în septembr ...
[ continuare ]

MUSETELUL (Matricaria chamomilla)

Alte denumiri: mamoriţă, mărariul-câinelui, matricea, morună, muşeţel-de-câmp, roman, românită, romaşcă. Creşte pe ogoare, soluri argiloase, câmpii, luminişuri, costişe, pe lanuri de cereale, câmpuri de porumb, trifoi, cartofi şi sfeclă. Valorosul nostru muşeţel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ...
[ continuare ]

MACRISUL-IEPURELUI (Oxalis acetosella)

Este denumit în limbajul popular şi macriş-de-pădure, măcrişul-caprei, măcriş-păsăresc, măcrişor-trifoios, măcrişul-cucului, pita-cucului, trifoiu-acru. Măcrişul-iepurelui acoperă solul pretutindeni în pădurile noastre de foioase şi conifere cu un covor de frunze de un verde deschis, presărat cu flori a ...
[ continuare ]

LEURDA (Allium ursinum)

Fiecare primăvară aduce speranţe în soare şi căldură. Ne simţim iarăşi veseli şi plini de avânt, ne bucurăm de prima înverzire a naturii şi de voioşia lumii păsărilor cu întreaga fiinţă, ca de un autentic dar de la Creator. În faţa acestei noi splendori verzi, ar trebui să păşim spre o nouă ...
[ continuare ]

FILIMICA (Calendula officinalis)

Filimica ocupă un loc de seamă printre plantele indigene. Ea are numeroase denumiri populare, cum ar fi: boance, calce, căldăruşă, coconite, fetişcă, floare-galbenă, gălbenioare, năcoţele, ochi-galbeni, roşioară, rujinică, salomie, stâncuţă, tătăişi, vâzdoage. Filimica este dintre acele plante care ...
[ continuare ]

DRAGAICA, SANZIENELE (Galium)

Există mai multe soiuri de Galium: lipicioasa (Galium aparine), numită şi asprişoară, cornăţel, iarbă-lipitoare, turiţă, este răspândită pe ogoare, câmpii şi de-a lungul gardurilor, fiind de aceea combătută de ţărani cu erbicide. Atinge o înălţime de 60-160 centimetri, are rădăcina frunzelor ...
[ continuare ]

CRETISOARA (Alchemilla vulgaris)

Cunoscută în limbajul popular şi ca brumărie, creţărel, făină-de-in, pălaşcă, pleaşcă, rătunjir, umbra-muntelui, umbrarul-doamnei, creţişoara creşte mai ales la margini de păduri şi drumuri, povârnişuri şi câmpii umede din zone mai înalte şi muntoase. Planta are frunze semicirculare, cu 7-9 lob ...
[ continuare ]

COADA-SORICELULUI (Achillea millefolium)

Alte denumiri: alunele, brădăţel, ciureşică, crestăţea, crâvalnic, garva, iarba-oilor, iarba-strănutătoare, prishel, rotăţele-albe, sorocină. Coada-şoricelului este o plantă medicinală căreia nu putem să nu-i rezervăm un loc în viaţa noastră. Deşi ea constituie sprijinul nostru de bază în ...
[ continuare ]

COADA-CALULUI (Equisetum arvense)

Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului, brădişor, coada-iepei, coada-mânzului, nodăţică, opin-tici, părul-porcului, siruşliţă. Primăvara timpurie, din rizomul care creşte adânc ies mai întâi tulpinile fructului, colorate maroniu, rodi¬toare şi purtătoare de spori. Abia mai târziu apar frun¬zele verzi şi înalte de pân ...
[ continuare ]

CIUBOTICA-CUCULUI

(Primula dfficinalis - P. veris) Florile galben-aurii ale acestei specii de ciuboţica-cucului răspândesc o mireasmă plăcută, asemănătoare mierii şi formează o umbelă dispusă pe o tulpină înaltă de 10-20 centimetri, care se ridică din centrul unei rozete. Această varietate se mai numeşte şi aglică, angheli ...
[ continuare ]

CIMBRUL (Thymus serpyllum)

Numit şi buruiană-de-balsam, cimbrişor, cimbru-de-câmp, cimbru-sălbatic, iarba-cucului, lămâiţă, sărpun, tămâiţă, timian, cimbrul creşte pe păşuni însorite, pe povârnişuri şi pe liziere înguste şi preferă muşuroiul mic de furnici de pe câmpii. Are nevoie de multă căldură şi mult so ...
[ continuare ]

CASUL-POPII, NALBA (Malva vulgaris - M. neglecta)

Caşul-popii cu frunze mici (M. vulgaris) - numit şi bănuţi, caş, colăcel, covrigel, nalbă-sălbatică, nalbă-rotundă, turtele - creşte pe lângă garduri, margini de drum, ziduri vechi şi grohotişuri de pantă, însă numai în imediata apropiere a unei regiuni populate. Dacă este găsit vreodată departe de ...
[ continuare ]

BRUSTURELE (Petasites officinalis)

Brusturele creşte pe maluri de râuri şi pâraie, în şanţuri şi liziere. Se mai numeşte şi broscălan, brustur, buedea-ciumei, captalan, clocbcean, gulă-de-baltă, lipan, podval-mare, smântânică. Este sensibil mai mare decât podbalul galben, din a cărui familie face parte. Frunzele sale devin mari cât pălăria, sunt uşor din# ...
[ continuare ]

Moduri de preparare - plante medicinale

PREPARAREA CEAIULUI Opărire sau infuzie: Se taie plantele proaspete şi se pun într-un vas de sticlă sau alt recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foc şi se toarnă peste plan¬tele pregătite. Plantele proaspete nu se lasă să stea în vas - pentru ca ceaiul să "tragă\" - decât foarte scurt timp (ajunge 1/2 minut)! Ceaiul trebuie să f ...
[ continuare ]

Despre culegerea, pastrarea si prepararea corecta a plantelor medicinale

CULEGEREA Premisa culegerii este cunoaşterea plantelor medicinale. Dacă ea este îndeplinită, atunci se pune problema culegerii plantelor la timpul potrivit, la locul potrivit şi în modul potrivit. Cele mai bune efecte lecuitoare au, conform experienţei, ierburile proaspăt culese; ele sânt neapărat necesare pentru o reuşită în cazurile de îmbolnă ...
[ continuare ]

CHAMOMILLAE FLOS

CHAMOMILLAE FLOS, specia se numeşte MATRICARIA CHAMOMILLA din familia ASTERACEAE cu denumirea populară de muşeţel sau romaniţă. Caractere macroscopice: Florile centrale sunt numeroase de culoare galbenă si tubuloase. Mai are 10 - 12 flori marginale, tridinţate la vârf si având 3 nervuri. Gustul este aromat, uşor amărui, iar mirosul este aromat c ...
[ continuare ]

VALERIANAE RADIX RHIZOMA

VALERIANAE RADIX RHIZOMA din specia VALERIANA OFFICINALIS, din familia VALERIANACEAE cu denumirea populară de valeriană, odelean, iarba pisicii sau năvalnic. Caractere macroscopice: Rizomii sunt rotunzi sau alungiţi, sunt despicaţi în lungime, având la partea superioară restul tulpinii aeriene. Rizomii sunt fistuloşi si înconjuraţi de numeroase răd& ...
[ continuare ]

HYPERICI HERBA

HYPERICI HERBA cu denumirea populară de sunătoare sau pojarniţă. Produsul este constituit din vârfurile înflorite ale speciei HYPERICUM PERFORATUM. Se recoltează exemplarele cu cât mai multe flori. Se usucă pe cale naturală în strat subţire. Florile sunt de tip 5 si de culoare galbenă. Frunzele sunt opuse, mici, eliptice si privite în transparenţ ...
[ continuare ]

Pagina: [ 1 ] [ 2 ] [ 3 ]

Copyright © 2008 - 2025 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

Alte articole medicale Plante:

Fa-te cunoscut!

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi. Creaza cont si exprima-te

Cauta in site:
Termeni de cautare
Taguri:
maini reci picioare reci tuberculoza
Sambata
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024