mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Medicamente explicate
Index » Dictionar Medical » Medicamente explicate
» Ulceratiile

Ulceratiile






Ulceratiile la nivelul mucoasei bucale pot sa apare dupa o serie de medicamente, cum ar fi: acidul tricloracetic (o substanta iritantA), acidul acetilsalicilic in doze mari, clorura de potasiu, sulfatul de izoprenalina - in cazul folosirii pe cale sublinguala sau perlinguala, in tratamentul astmului bronsic. Ulceratii ale cavitatii bucale pot sa apara dupa citostatice si Ia cei cu dependenta de cocaina care isi administreaza drogul local, la acest nivel. Alte substante folosite in practica stomatologica, si care pot sa produca ulceratii ale mucoasei bucale, sunt: fenolul, camforul, mentolul, uleiul de cuisoare. Unele medicamente cum ar fi sulfamidele cu durata lunga de actiune, penicilina, fenilbutazona, salicilatii, sulincfacul, rifampicina, etambutolul, barbituricele, meprobamatul, clindamicina si minoxidilul pot produce eritemul multiform sau sindromul Stevens-Johnson, st care consta in stomatita, rinita si ba Iun iul sau vulvo-vaginita. Eritemul bucal precede eruptia cutanata; in cazurile grave se manifesta prin vezicule sau bule Ia nivelul mucoaselor si care ulterior se sparg si Iasa niste leziuni sangerande. Manifestari la nivelul cavitatii bucale pot sa apara si in lupusul eritematos sistemic, care apare dupa doze mari de hidralazina (mai ales, la acetilatorii lentI).


Reactiile alergice cu menifestari la nivelul cavitatii bucale pot sa fie de tip imediat (anafilactiC) sau de tip intarziat.
Reactiile alergice de tip anafilactic se manifesta prin eruptii la nivelul mocoasei bucale si linguale, edeme ale buzelor si limbii; ele pot fi provocate de penicilina, procaina, lidocaina (mai raR), mepivacaina si prilocaina. Manifestari extreme, sub forma socului anafilactic, pot sa produca penicilina, procaina, iodurile si acidul acetilsalicilic.
Reactiile alergice de tip intarziat se manifesta sub forma unor stomatite. Medicamentele care produc astfel de manifestari sunt: fenacetina, fenazona, salicilatii, sulfamide, tetracicline, captopril, saruri de aur, meprobamat. Au fost semnalate stomatite de "contact'', dupa antibiotice, anestezice locale aplicate topic, ape de gura, paste de dinti, preparate cosmetice, guma de mestecat. Unele medicamente care contin argint, bismut, aur, plumb, mercur, zinc sau cupru, administrate pe cale sistemica pot sa determine colorarea mucoasei bucale, mai ales a celei gingivale. Aceste modificari de culoare prezinta un interes deosebit in cadrul unor intoxicatii profesionale. Clorpromazina poate produce o coloratie albastra-cenusie a mucoasei bucale. Clorhexidina poate colora in galben-brun, partea dorsala a limbii. Pastele de dinti care contin fluorura stanoasa produc colorarea in negru a dintilor, datorita interactiunii staniului cu sulfurile care rezulta din activitatea bacteriana. Colorarea dintilor apare mai ales in cazul folosirii tetraciclinelor in perioada de crestere la copii sau in ultima perioada a graviditatii. Tetraciclinele se depun in dentina si la nivelul smaltului dentar. Dintii apar colorati in brun-cenusiu dupa clortetraciclina, in galben-patat dupa tetraciclina, oxitetraciclina si dimetilclortetraciclina sau in brun-galbui dupa oricare din compusii amintiti. Dintii colorati pot prezenta hipomineralizare, hipoplazia smaltului si o predispozitie la aparitia cariilor. Nitrofurantoina produce colorarea in brun a dintilor. Alte medicamente produc hiperplazia si hipertrofia gingiei Fenitoina, un anticonvulsivant, produce in 40% din cazuri hiperplazie gingivala. Apare la inceput pe fata labiala a maxilarului superior, gingia poate fi dura, de culoare roza, sau umeda si rosie si cutendinta la sangerare. Hiperplazia gingivala poate intarzia eruptia dintilor temporari.


Mecanismul de producere al acestei hiperplazii gingivale este unul alergic si/sau o tulburare a metabolismului acidului ascorbic si a colagenului. Alte medicamente care produc hiperplazie gingivala suni nifedipina, diltiazemul si ciclosporina. Antagonistii de calciu produc hiperplazia gingivala in partea labiala si anterioara a maxilarului si in dreptul dintilor din arcada inferioara. Hipertrofie gingivala pot sa produca si contraceptivele orale care contin progestative (mestrenoL).






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor