mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Tratamente
Index » Boli Si Tratamente » Tratamente
» ESOFAGOLOGIE SI TRAHEO-BRONHOLOGIE O.R.L.

ESOFAGOLOGIE SI TRAHEO-BRONHOLOGIE O.R.L.


Share






A. SEMIOLOGIA ESOFAGULUI
I. Repere anatomice. Esofagul aste un organ tubular, situat intre faringe si stomac. Lungimea lui este de 25-28 cm la adult, iar la copil intre 18-20 cm; calibrul intre 19-22 mm. Pe traiectul sau exista 3 stramtori fiziologice:
1) Stramtoarea superioara, crico-faringiana sau gura esofa¬gului, situata aproximativ la nivelul C6 si la 14-16 cm de arca¬da dentara.
2) Stramtoarea mijlocie sau bronhoaortica, la 25-27 cm de arcada dentara.
3) Stramtoarea inferioara, diafragmatica, la 36 cm de arca¬da dentara.

Peretele esofagian este putin rezistent:


1. mucoasa este de tip digestiv, pavimentos-stratificata;
2. musculatura cu fibre striate in jumatatea superioara si netede in cea inferi¬oara;
3. adventicea.


Raporturile esofagului sunt deosebit de importante: segmentul cervical vine in raport cu traheea, lobii glandei tiroide, nervii recurenti, pachetul vasculo-nervos al gatului. Segmentul toracic vine in raport cu aorta, traheea, bronhiile, nervii recurenti si pneumogastrici, pleura mediasti¬nala, cordul, canalul toracic, ansa venei azigos, ganglioni lim¬fatici. Segmentul subdiafragmatic este acoperit partial de pe¬ritoneu.
Functia esofagului este de transport activ al alimentelor, prin miscari peristaltice. Bolul alimentar sufera mici intarzi¬eri in tranzit la nivelul stramtorilor.

II. Anamneza


Bolnavul ne consulta de obicei pentu disfagie, care dife¬ra dupa cum apartine unui sindrom esofagian organic sau functio¬nal. In primul caz, disfagia se instaleaza lent, progresiv, te¬nace, perturband la inceput tranzitul solidelor si la urma si al lichidelor (stenoza totalA). In cazul sindromului functional, disfagia se instaleaza brusc, este intermitenta, este selectiva pentru anumite alimente, uneori pentru lichide.
Regurgitarea consta in reintoarcerea in cavitatea bucala a alimentelor nedigerate, fara prezenta de suc gastric. Este cu atat mai precoce cu cat obstacolul este situat mai sus.
Sialoreea sau hipersalivatia apare reflex in cazul lo¬calizarii unui corp strain in jumatatea superioara a esofagului. Hematemeza poate sa apara in varicele esofagiene, tumori, plagi, ulcer esofagian.
Fetiditatea halenei si accesele de sufocare apar mai rar. Tulburarile senzitive constau in senzatii de arsuri, piro¬zis, intepaturi, de constrictie cervicala. Durerea localizata epigastric, retrosternal, cu iradieri cervicale, denota un apasm sau agresiunea tesuturiler vecine, pentru ca esofagul nu are sensibilitate. In caz de corp strain, durerea interscapu¬lara este de rau augur, sugerand perforatia peretelui.
Semne generale - slabirea in greutate, astenia, sindromul infectios.

III. Exaenul obiectiv


Examenul direct: palparea poate explora in oarecare masura numai esofagul cervical.

Examenul radiologic.


Radioscopia, sub ecran sau la monitorul amplificatorului de stralucire, se utilizeaza substanta de contrast, mai frec¬vent sulfat de bariu, lichid, pastos, uneori scame de vata im¬bibate in bariu sau biscuit baritat. Cind se banuieste o perforatie, bariul este contraindicat, este indicat lipiodolul, care se poate rezorbi din tesuturi.
Radiografia: se fac radiografii cu si fara substanta de contrast, AP, oblice, laterale, in pozitie Trendelemburg. Radiocinematografia poate explora bine functia esofagului
Tomodensitometria computerizata poate aduce precizari utile privitoare la mediastin.
Manometria esofagiana este indicata in tulburarile functio¬nale.
Citologia exfoliativa - se examineaza citologic lichidul extras prin spalatura leziunii sau prin abraziunea cu diverse instrumente.


Explorarea izotopica se utilizeaza rar.


Esofagoscopia este o metoda directa de explorare, folosind tuburi metalice rigide, cu sistem de iluminare diferit dupa mo¬del (proximala, distala, fibra de sticla cu lumina recE). Esofagoscopia se poate face si cu instrumente flexibile - fibrosco¬pul. Tuburile rigide ofera posibilitatea de extragere a cor¬pilor straini, de biopsii mai profunde si de tratament dilata¬tor in stenozele postcaustice.Fibroscopul se manueste mai u¬sor, este mai usor suportat de bolnav si expune mai bine leziuni¬le parietale.
Tehnica esofagosco¬piei cu tub rigid se a¬seamana cu laringosco¬pia directa: bolnavul este asezat in decubit dorsal, cu capul in hi¬perextensie, tubul pa¬trunde in faringe si a¬poi apasa baza limbii, intrand pe dinapoia la¬ringelui, in lumenul e¬sofagului. Directia tu¬bului este variabila in functie de regiunea la care se gaseste varful acestuia, dar are o orientare usor spre stanga. Manevra prezinta riscuri dat fi¬ind peretele fragil si vecinatatea mediastinului si a cavitatii peritoneale. Din acest motiv, esofagoscopia se practica dupa e¬xamenul radiologic, cu preanestezie de suprafata dar si mai comod cu anestezie generala si relaxare musculara, mai ales atunci cand se face pentru extragerea unor corpi straini vulneranti (ace, proteze etc.).


B. EXPLORAREA TRAHEOBRONSICA


Semiologia traheo-bronsica este bogata.
Sindromul respirator. Obstructia traheei determina un sindrom dispneic cu caracter mixt, atat inspirator cat si expirator, de obicei fara tulbu¬rari de fonatie.
Sindromul secretor se manifesta prin modificari cantitative si calitative ale secretiei traheobronsice: hiper¬secretie si hiposecretie.
Sindromul excretor se manifesta prin tulburari de excretie, datorita vascozitatii secretiilor, tul¬burari in miscarea ciliara si a fortei curentului expirator.
Treheobronhoscopia a fost practicata initial de catre spe¬cialistii ORL, apoi a fost invatata si de catre pneumologi. In¬trucat pneumologia, ftiziologia si chirurgia toracica se ocupa de afectiunile pleuro-pulmonare, ramane ca specialistul ORL sa practice traheobronhoscopia si sa puna datele culese la dispozi¬tia celorlalti specialisti. Totusi, au ramas specialitatii noas¬tre unele aspecte de urgenta maxima si de gravitate, si anume corpii straini din arborele traheo-bronsic, patologia traheei cervicale, extirparea endoscopica a unor tumori, cauterizarea electrica, cu laser sau criocauterizarea unor leziuni etc.
Intrucat traheea si bronsiile au un schelet cartilaginos, manevra de bronhoscopie este mai putin riscanta decat esofago¬scopia. Tuburile rigide permit biopsii largi, extragerea corpi¬lor straini, aspirarea eficace a secretiilor vascoase. Fibrosco¬pul flexibil permite insa explorarea unor bronsii de calibru in¬ferior celor vizibile prin metoda precedenta.
Celelalte metode de investigare: radioscopia, radiografia, tomografia, bronhografia, sunt efectuate de alte specialitati.















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai