mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Osteoporoza
Index » Boli si tratamente » Osteoporoza
» De cat calciu avem nevoie?

De cat calciu avem nevoie?







Silirea necesarului de calciu pentru om pare sa produca mai multe controrse decat orice alt nutrient. in timp ce concentratiile plasmatice ale altor nutrienti (sodiu, potasiu, fosfor si magneziu) pot fi scazute relativ usor si repede, calciul plas-matic (ionizat) e atat de bine protejat, incat nu poate fi folosit ca un reper al aportului de calciu.
Cantitatile suficiente de calciu protejeaza scheletul, scad tensiunea arteriala, reduc riscul cancerului de intestin gros, amelioreaza simptomele sindromului premenstrual si diminueaza riscul litiazei renale.
Ionii de calciu joaca un rol esential ca mesageri intracelulari, care mediaza contractia musculara, transmiterea semnalelor interneuronale, secretia glandulara si coagularea sanguina.
Aceste functii biochimice ale calciului sunt foarte bine protejate, in primul rand, de catre depozitele intracelulare de calciu si de rezerva ce se gaseste in schelet, si in al doilea rand, printr-un sistem de control endocrin (axa: hormonul paratiroidian -vitamina D - calcitonina). Aportul alimentar insuficient de calciu nu va primejdui functiile lui biochimice, ci va diminua rezerva de calciu si va creste absorbtia intestinala.



Calciul alimentar neabsorbit formeaza complexe, nu numai cu acizii grasi si sarurile biliare (protejand impotriva cancerului de intestin gros), ci si cu oxalatul din alimente, impiedicand absorbtia lui.
Desi oxalatul de origine alimentara nu reprezinta decat un sfert din impovararea renala cu oxalat, orice scadere a oxalatului urinar va diminua riscul formarii de calculi. Si, deoarece oxalatul urinar constituie un factor de risc mai puternic decat calciul din urina, scaderea excretiei urinare de oxalat reduce riscul litiazei.
La intrebarea: De cat calciu are nevoie organismul uman1?-, raspunsurile sunt foarte diferite. In Statele Unite, recomandarile sunt intre 800 si 1500 mg/zi. in schimb, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda numai 500 mg/zi, deoarece nicaieri pe glob nu s-a documentat o lipsa de calciu, chiar la un consum zilnic de 300 mg/zi. In majoritatea tarilor in curs de dezvoltare, ingestia medie de calciu este de 344 mg/zi. Cu toate ca in aceste regiuni alimentatia e bogata in substante considerate ca ar impiedica absorbtia calciului (oxalat, fitati si fibre), osteoporoza este rar intalnita {AmJClinNutr 2004; 79:155-l65). in America de Nord, i osteoporoza este epidemica, cu toate ca acolo consumul de produse lactate si suplimentarile cu calciu sunt cele mai mari de pe glob.

Paradoxul ca, acolo unde aportul de calciu este redus, rata fracturilor prin osteoporoza e mica, si unde aportul este mare, frecnta fracturilor e deosebit de ridicata ne-a facut sa intelegem ca balanta calciului se poate asemana cu un cont de banca: oricate intrari as aa, daca cheltuiesc mai mult decat intrarile, atunci voi fi mereu in minus. Pe vremuri, nu se stia ca economia calciului din organism tine de felul alimentatiei, ca exista niste hoti" de
calciu si, atata timp cat acestia au acces la seif, voni aa mereu pierderi.
Principalul hot" este reprezentat de proteinele animale din hrana noastra. Fiecare gram de proteina animala consumat -indiferent ca provine din lapte, branzeturi, oua sau carne - creste excretia urinara de calciu cu aproximativ 1,5 mg.
S-a facut un studiu pe un grup de tineri sanatosi. Timp de patru luni, au avut un regim in care primeau zilnic 1400 mg de calciu, deci cu mult peste doza recomandata pentru femei de Societatea Americana de Dietetica. in decursul studiului, tinerii au primit, pentru o perioada, un regim avand 48 g de proteine pe zi, apoi 141 g de proteine/zi. Rezultatele au aratat ca, in timp ce consumau dieta cu putine proteine, tinerii adaugau zilnic depozitului lor cate 10 mg de calciu. Aceiasi tineri, consumand regimul bogat in proteine, pierdeau zilnic, in medie, 84 mg de calciu.

O astfel de pierdere, pe timp indelungat, ar duce la o scadere considerabila a rezerlor de calciu. Studii asemanatoare au fost facute in mai multe centre medicale, toate confirmand faptul ca un regim bogat in proteine duce la o pierdere renala mare de calciu. Si de unde provine calciul pierduta Din rezerle osoase! Chiar daca alimentatia continea zilnic 1400 mg de calciu, proteinele multe furau calciul din oase.


Eschimosii din Alaska consuma zilnic 2500 mg de calciu, dar si un regim foarte bogat in proteine, si anume 200-400 g/zi. in ciuda alimentatiei atat de bogate in calciu si a faptului ca sunt activi fizic, eschimosii prezinta osteoporoza la varsta cea mai tanara si cu frecnta cea mai mare din lume.
Numeroase cercetari au gasit o puternica asociere intre consumul de proteine animale si frecnta fracturilor de sold. Un studiu
efectuat asupra femeilor cu varsta cuprinsa intre 35 si 59 de ani, a aratat ca cele care consumau mai mult de 95 g de proteine pe zi prezentau mai multe fracturi de antebrat decat cele care consumau zilnic sub 65 g de proteine.Intr-o alta cercetare, s-a constatat ca femeile care mancau carne de 5 sau de mai multe ori pe saptamana au avut mai multe fracturi de sold decat cele care consumau came mai rar decat o
data pe saptamana.

Este un fapt cunoscut ca cei care folosesc multa carne au o masa osoasa mai redusa decat getarienii. Barbatii getarieni in varsta de 70 de ani, au o masa osoasa egala cu aceea a barbatilor negetarieni, mai tineri cu 11 pana la 20 de ani.
Populatia Bantu, din Africa, consuma in medie 47 g de proteine si mai putin de 400 mg de calciu pe zi, predominant din surse getale. Si, cu toate ca femeile Bantu nasc in medie 10 copii, ceea ce inseamna o cerinta considerabila de calciu, in mod practic, osteoporoza nu este intalnita. In schimb, rudele lor, tot din tribul Bantu, emigrate in Statele Unite, adoptand alimentatia americana, au aceeasi rata de osteoporoza ca si restul populatiei
americane.Intr-un studiu efectuat asupra a 10.000 de femei trecute de varsta de 65 de ani, s-a gasit ca un aport redus de calciu - chiar sub 400 mg/zi - n-a dus la fracturi de sold.
Cercetatorii de la Unirsitatea Harvard, Boston, SUA, au efectuat un studiu asupra a 72.337 de femei in menopauza, care au fost urmarite timp de 18 ani, incepand din anul 1980. Concluzia studiului este ca nici laptele si nici dieta bogata in calciu nu scad riscul fracturilor osteoporotice de sold (AmJClinNutr 2003; 77:504-511).

Nici alte cercetari anterioare nu ofera do ca un consum mai mare de lapte in viata de adult ar scadea pierderea osoasa si riscul fracturilor cauzate de osteoporoza. {Am J Clin Nutr 2000; 72:681-689)
Contrar parerii populare, osteoporoza NU se datoreaza lipsei de_calciu din alimentatie, ci excesului de_proteine, Daca dieta e bogata in proteine animale, atunci putem consuma tot calciul oferit de industria laptelui si totusi, scheletul va slabi, cu perspectiva de a suferi o fractura de sold, de antebrat sau de rtebra.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor