mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Fiziologie
Index » Boli Si Tratamente » Fiziologie
» EXAMENUL CLINIC AL OCLUZIEI

EXAMENUL CLINIC AL OCLUZIEI





Exista 2 conceptii cu privire la ocluzie:


- conceptul ortodontic Angle;
- conceptul ocluziei functionale ale lui Posselt, Dowson, Pan Key, Schuyler.
- trebuie tinut cont de ambele concepte, a.i. sa aplicam un diagnostic de ocluzie functionala sau ocluzie disfunctionala sau mai grav disfunctie mandibulo-craniana daca aspectele clinice devin ingrijoratoare.


Examenul ocluziei:

- exista 2 etape: examen static si dinamic;


A. Examen static:
- urmatoarele caracteristicile ocluzale dupa Angle si urmarim si contactele dentare cand condilii sunt dirijati in RC.


Examenul ocluziei dupa Angle in ortodontie



- Angle imparte ocluzia in 3 clase:


CLASA I Angle: ocluzie neutrala
- pentru ocluzia normala, Angle ia ca punct de reper M1, C si ocluzia din zona frontala.
. molarul 1:
-sagital: cuspidul M-V al M1 sup va trebui sa intre in primul sant intercuspidian al M1 inf
- in sens transversal M1circumscrie pe cel inferior si

- vertical - contact


. caninul sup :
-sagital:trebuie sa angreneze intre caninul inf si primul PM . Acest raport este foarte important in ocluzologie.
- in sens transversal caninul trebuie sa vina in contact cu inferiorii.
-in plan vertical grad de acoperire pana la maxim jumatate,
. Incisivul:
-in sens sagital: I inferior trebuie sa atinga fata palatinala a sup
-transversal: linia mediana sa fie linie dreapta . Angle se referea la linia mediana intermaxilara ce marcheaza linia frenurilor sup si inf pe aceeasi linie. Daca frenul este deviat la dr, atunci linia mediana este deviata la dr. Se poate ca linia interincisiva sa fie deviata, fara ca linia intermaxilara sa fie afectata.( in traumatisme pot aparea deviatii al liniei intermaxilarE)
-vertical: gradul de acoperire ( over-bitE ) trebuie sa fie de 1/3, maxim 1/2
CLASA a II a Angle: ocluzie distala ( de la doI ) ocluzie atipica, anormala, generatoare de disfunctii ocluzale;
- prezinta 2 subclase:a. compresia de maxilar cu protruzie, cu treme;b. ocluzia adanca acoperita.
. molarii:
-sagital - cuspidul M-V al M1 sup angreneaza cu cuspidul M-V al M1 inf
( antagonism singulaR ) .Poate aparea contact cu PM2, sau si mai grav cu PM1
! Trebuie sa ne dam sema daca sunt false sau adevarate
-transversal: - cuspid-cuspid si mai mult angrenare inversa.

-angrenaj invers


-poate fi si ocluzie lingualizata datorita migrarii unui dinte ( cand M1 este complet lingualizaT )
-vertical : contacte ocluzale functionale sau nefunctionale
. caninii:
-sagital: C sup are antagonist singular, se afla in dreptul celui inf, mai mult, are antagonist un I lat + C inf
-transversal: daca nu avem contacte→ inocluzie, distantare C inf de sup , cap la cap ( f .rar, apare in abraziE) , angrenare inversa

-vertical : supraacoperire mare sau inocluzie


. incisivii
-sagital : over-jet = treapta sagitala pozitiva → spatiu intre fata O a sup si fata V a inf ( psalidodontA )
-! Ocluzia cap la cap este considerata normala
-transversal: linia mediana deviata la stg sau la dr
- vertical:
- supraacoperire mare → over-bite aproape total → atinge gingia cu marginea. Inferiorii ating marginea gingivala la nivelul palatului.
- Reversul: inocluzie la copii si ocluzie deschisa la adult.


CLASA a III a Angle ocluzia meziala (prodentiE):

- ocluzie meziala, unde intra progenia.


. molari:
-sagital: cuspidul M-V al M1 sup angreneaza in al 2 lea sant al M1 inf sau articuleaza cu cuspidul D-V al M1 inf si mai intra intre M1 si M2 inf sau in progenii f grave, intra in contact cu M2 inf
- transversal: ocluzie neutrala sau angregare inversa
- vertical: stopuri ocluzale functionale sau nefunctionale
. canini:
-sagital C sup angreneazaintre C inf si PM1 sau chiar cu PM1
-transversal: angrenare inversa cu contact dentar sau fara contact dentar cu inocluzie de X mm.
-vertical: supraacoperirea de obicei este mare ( cuspidul C inf se vede in afara si depaseste 1/2/ din gradul de acoperirE )
. incisivii:
-sagital: angrenare inversa cu contacte dentare sau cu treapta sagitala negativa ce trebuie precizata in mm.
-transversal: linia mediana deviata la stg sau dr sau linia interincisiva, sau poate fi normala

-vertical : precizam gradul de acoperire



Examenul ocluziei dupa Angle - PRACTIC



- pacientul inchide gura in IM;


- examinam rapoartele de ocluzie la nivelul M1, C si I.


Analizam M1 in toate 3 clasele:


Raportul la M1:

Clasa I


- cuspidul M-V al M1 sup articuleaza in primul sant intercuspidian al M1 inf;

Clasa II


- cuspidul M-V al M1 sup articuleaza cu cuspidul M-V al M1 inf;
- mandibula s-a distalizat cu raport cuspid - cuspid = distalizare cu ½ PM;
- cand distalizarea este mai puternica -> cuspidul M-V al M1 sup este intre PM2 si M1 inf.

Clasa III


- cuspidul M-V al M1 sup angreneaza cu al II-lea sant intercuspidian al M1 inf, cel intre cuspidul centro-V si D-V;
- cand mezializarea este mai mare, cuspidul M-V al M1 sup articuleaza cu spatiul dintre M1 si M2 inferior;
- punct de reper este cuspidu M-V al M1 sup. pentru ca dintii superiori sunt ficsi.


Raportul la C:

Clasa I


- C sup articuleaza intre C si PM inf.;

Clasa II


- C sup articuleaza cu Cinf = antagonist singular distalizat cu ½ cuspid;
- daca distalizarea este mai pronuntata C sup articuleaza cu spatiul dintre Ilat si Cinf = distalizare cu un PM = catastrofa pentru ghidajul canin.

Clasa III


- C sup. articuleaza la nivelul PM1 inf;


- de multe ori avem ocluzie inversa la nivelul C din cauza progeniei.


Deficiente ocluzale dupa Angle in zona laterala

- Angle le stabileste doar in sens sagital;


- examenul trebuie sa completeze lipsa -> examen raportat in sens transversal si vertical.
- in sens transversal -> raporturi normale -> cuspidul V max il circumscriu pe cei mandibulari;
- disfunctia ocluzala - cap la cap sau angrenare inversa.


Raportul in zona frontala

Clasa I


Sagital:


- trebuie apreciata treapta sagitala -> in mm, spatiul care exista in sens antero-posterior dintre Isup si Iinf, dintre marginea incizala a isup si fata V a I inf (se apreciaza in mM);

Transversal:


- linia mediana - sa fie dreapta;


- exista 2 lnii mediene: interincisiva si intermaxilara care coincid in ocluzia neutrala.

- Interincisiva deviata - incisivii deviati;


- Intermaxilara - mandibula deviata.

Vertical:


- gradul de acoperire overjet - norma 1/3 pana la jumatate. Daca este > - supraacoperire.


Clasa II - ocluzie distalaa. compresia de maxilar

Sagital:


- trapta sagitala > care poate ajunge pana la 10 mm.

Transversal:


- linie mediana nemodificata.

Vertical:


- supraacoperire;
- orice vestibularizare merge cu supraacoperireb. ocluzie adanca acoperita
- supraacoperire accentuata + retruzie;

Sagital:


- lipsa treptei sagitale (Isup sunt in retruziE).

Transversal:


- linia mediana poate fi dreapta.

Vertical:


- supraacoperire totala.


Clasa III


- progenie;


- prognatie.

Sagital:


- ocluzie cap la cap;

- ocluzie inversa Iinf circumscriu I sup;


- ocluzie inversa cu treapta sagitala negativa.

Transversal:


- linia modificata sau nemodificata in functie de abrazie asimetrica sau simetrica.

Dupa examinare:


- unde suspecta sindromul algo-disfunctional -> examinarea rapoartelor dentare in conditii in care ghidam mandibula in RC -> contacte premature responsabile de simptome;
- dupa examenul in ocluzie dupa Angle care - ex. Dinamic.


B. Examenul dinamic al ocluziei


1. Examenul de propulsie;

2. Examenul de lateralitate.



1. Examenul de propulsie.


- pacientul porneste de la IM, medicul va prinde mentonul cu mana dreapta si cu mana stanga departeaza buza superioara pentru a observa miscarile mandibulei reflectator la nivelul punctului interincisiv;
- se face prin dirijare pentru ca pacientul sa nu devieze;
- o miscare deviata -> obstacol si nu-l vom observa.
- pentru regiunea frontala vom observa daca ghidajul se face cel putin pe 2 incisivi;
- pacientul va face propulsie dirijata pana la pozitia cap la cap; asa vom observa cati dinti vin in contact. Daca sunt 2 -> ocluzie echilibrata.


2. Examenul de lateralitate - de pe partea nelucratoare AICI E CEVA CE NU E IN REGULA
- pornim de la IM -> ghidaj incisiv si vom observa daca dintii cuspidati realizeaza dezocluzie.
- examinarea se face pe dreapta, apoi pe stanga si miscarea de propulsie se face pana la cap la cap.
- daca exista obstacole -> interferente pe partea nelucratoare.
Disfunctii ocluzale prin interferente
- dupa examenul de propulsie -> miscarile de lateralitate;
- pacientul sta in IM si se incepe miscarea de lateralitate stanga si dreapta;
- prindem mentonul pacientului si aluneca spre dreapta dirijat de medic - pur la dreapta si nu antero-alateral.
- vom urmari alunecarea C - ghidaj canin.
- cand raportul la C nu este cel normal (clasa I AnglE), ci este un raport distalizat sau mezializat-> ghidajul canin este perturbat.
Vom observa:
- C inf cu ce dinte articuleaza in timpul acestei miscari;
- vom urmari ce tip de ghidaj este (C, antero-lateral, de gruP);
- ghidaj C sau antero-lateral, restul dintilor de pe partea lucratoare trebuie sa realizeze dezocluzia;
- daca este de grup -> se face pe dintii laterali;
- vom urmari si aspectele patologice - > interferente in zona laterala pe partea activa sau contact prematur in zona laterala pe partea lucratoare. Aceasta impiedica ghidajul lateral si un dinte cu antagonistul lui vin in contact.Vom nota dintele care interfereaza.
Examinarea pe partea nelucratoare:
- de la IM, pacientul va ghida mandibula tot spre dreapta si urmarim partea de balans (partea nelucratoarE);
- la acest nivel trebuie sa fie dezocluzie imediata;
- miscarea - dreapta de aluneacre se face pana cand C ajung cap la cap si se vede partea de balans unde nu trebuie sa atinga.
- aceeasi examinare si pe partea stanga; ghdaj - stanga.

Concluzie


- daca se inscriu in clasa I - normalitate cu stopuri ocluzale normale;
- diagnosticul ocluziei functionale: ocluzie habituala compensata (acceptabila functionaL) cu abrazii asimetrice, fara interferente, fara acuze, aspecte morfologice normale;
- simptome la structuri parodontale - decompensat.
- interferente, contacte premature - ocluzie disfunctionale.


CLASIFICAREA MISCARILOR MANDIBULEI


- exista diferente de miscari:


1. Miscari mandibulare de baza:a. inchidere - deschidere;b. protruzie - propulsie;c. retruzie - revenire;d. lateralitate - revenire.


Muschi ridicatori care realizeaza inchiderea:

- temporal;


- maseter;

- pterigoidian intern.


Muschi coboratori:

- geniohioidian;


- milohioidian;

- digastric - pantec anterior.


Muschi propulsori:
- pterigoidian lateral (exterN) are 2 fascicole - superior - propulsie orizontala, derecta - inferior.
Muschi auxiliari propulsori:

- pterigoidian intern;


- maseter cu fascicolul superficial.

Muschi retropulsori:


- fascicolul posterior al muschiului temporal;

- fascicolul profund al muschiului maseter.


Lateralitatea mandibulei este asigurata de controlul unilateral a muschiului pterigoidian lateral cu cele 2 fascicole.
Contractia pe o singura parte a muschilor deviaza mandibula pe partea opusa.


2. Miscari limita


- miscari maxime ce le face mandibula dar nefortate - sunt limitate de musculatura si ligamente.
- reprezentate in diagrama lui Posselt, miscarile limita trec prin:
- IM - RC

- IM - CCP - PM


- miscarile superioare limitate de contactele dento-dentare; de la acest punct exista miscari limita ce merg in jos pe verticala: PM - DM; deschidere limitata posterior - axa balama terminala - DM; miscare laterala - deplasare dreapta sau stanga.


3. Miscari functionale
- miscari facute in timpul ce mandibula exercita diferite functii;
- se inscriu in interiorul miscarilor limita.


4. Miscari fortate
- depasesc teritoriul miscarilor limita - deplasarea spre distal cu condilul in spatele pozitiei de RC;
- aceasta poate sa se faca printr-o forta exagerata exercitata de mana operatorului dorind sa conduca condilii in RC prin tehnica de ridicare si impingere inapoi a mandibulei -> condilul este impins mai mult.


5. Miscari fara contacte dentare

- fonatia.



6. Miscari cu contact dentar


- masticatia la finalul actului masticator;

- deglutitie si parafunctii.



7. Miscari de masticatie


- cu dintii naturali;

- cu dintii artificiali.


8. Miscari parafunctionale


9. Miscari care se fac in plus fata de miscarile functionale

- anumite tipuri.



10. Miscari fundamentale


- sunt miscari la nivelul ATM;

- siunt miscari de rotatie si translatie;


- se pot face cu miscarea pura: - miscare de rotatie exercitata in jurul axei balama terminala;
- cand condilii ocupa pozitia RC; deschiderea mandibulei este limtata 20mm
- miscarea de propulsie exercitata pe o intindere limitata de fascicolul superiora muschiului pterigoidian latera.
Restul miscarilor fundamentale sunt miscari combinate:
- rotatie + translatie;
- propulsie + lateralitate - fascicolul inferior pterigoidian.



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai