mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Fiziologie
Index » Boli Si Tratamente » Fiziologie
» INREGISTRAREA RC

INREGISTRAREA RC






Inregistrarea RC se poate face in 2 scopuri:
- examinarea clinica de depistare a contactelor premature;
- scopul transferarii sale in laborator pentru realizarea lucrarilor protetice.


1. In scop clinic:

- ne stau la dispozitie urmatoarele materiale:



1. Hartia de articulare, va marca punctele de contact dentare in RC cand dirijam mandibula in RC.
- prin aceasta metoda fie ca depistam contactele multiple si stabile, fie ca depistam contactul prematur din RC.
- hartia de articulare poate fi cea mai simpla: indigo dar exista si hartie speciala, albastra sau rosie (RC -rosu, IM - albastrU), de diferite grosimi (dimensiuni < 1 mm = 0,10; 0,20; 0,30 mM).
Tehnica:

- dintii foarte bine uscati;


- partea activa a hartiei se pune pe arcada pe care dorim sa o marcam; exista hartie cu parte activa pe ambele fete.
- dirijam mandibula in RC dupa tehnica cunoscuta;
- pacientul nu are voie sa faca miscari, ci medicul face marcare prin "ciocaniri";
- se verifica punctele de contact dupa inlaturarea hartiei;
- se face slefuirea selectiva - pe versantele din apropierea fosetelor, nu pe cei de sprijin.


2.Ceara de ocluzie:
- exista sub forma unor benzi foarte subtiri, late de 1 cm si lungi de 3-4 cm (pentru o arcadA),
- exista benzi sub forma de potcoava;

- grosimea de 0,3 mm;


- ceara este plastica, nu se topeste in CB;

- are o suprafata lipicioasa si una neteda;


- partea lipicioasa se pune la maxilar pentru ca mandibula sa poata produce miscarile.

Tehnica: este cunoscuta:


- aplicam ceara intre arcade si dirijam mandibula in RC.

- marcarea se face in ceara;


- unde este perforata se noteaza cu creion chimic;
- la dintii naturali nu prea este indicata inregistrarea RC, la punti este indicata;
- obligatoriu la proba puntii - cand puntea inalta.
- Trebuiesc depistate contactele premature si punctele de contact ( Sanda JosE ): cauciuc cu un colorant.
- Se pot depista pe articulator, nu numai in CB, cand individul are contractura musculara.
- Se determina relatiile intermaxilare spre RC ( ne oprim cu 2 mm inainte de contactul dentaR ).
- Modelele sunt trimise la laborator, pt montarea in articulator semiadaptabil.


2. In scopul transferarii in laborator
- obligatoriu trebuie sa existe modelele functionale turnate in ghips exradur;
- se face cu diferite materiale. Se poate utiliza ceara de ocluzie - sa nu fie mai putinde 2-3 mm atunci cand montarea se face in articulator seadaptabil sau adaptabil;
- aparatul care are axa balama terminala identica cu axa balama terminala a pacientului;
- daca montarea se face in ocluzor, ceara poate fi subtire, contactele dento-dentare sa fie facute fara inaltare;


Tehnica:

- acceasi;


- important este ca latimea cerii sa nu depaseasca cuspizii V de la nivelul mandibulei pentru a nu bloca vederea in timpul dirijarii;
Materiale: - siliconii (formulele lor kitoasE), acrilatele;





Tehnica - deprogramatorul Lucia:
- Lucia porneste de la ideea ca este greu sa inregistrezi din primul timp a RC la laterali;
- inregistrarea RC o face in al II-lea timp, primul fiind un timp premergator si consta in confectionarea din acrilat a unui plan inclinat la nivelul Isup. Acest plan inclinat in final va prezenta marginea incizala a I inf pe fata P a planului.
- aceste indentatii sunt realizate prin conducerea mandibulei in RC;
- dupa priza acrilatului, pacientul va putea musca in aceste indentatii si va ajunge in RC;
- al II-lea timp - ceara pentru inregistrarea RC ingust, care se aplica lateral pe hemiarcadele stanga si dreapta;
- pacientul inchide gura fara sa fie ajutat in acele indentatii - RC laterala.

- se scot, se pun pe model, si gata.



3. Inregistrarea cu sabloane de ocluzie


- sunt strict necesare in edentatii intinse cand nu mai putem folosi ceara de ocluzie;


Transferul RC
- se transporta modelele fixate intre ele fie cu ceara, fie cu sabloane;
- modelele se monteaza in ocluzor sau articulator;
- initial inainte de determinarea RC se va monta in aparat modelul maxilar, pe baza determinarii, inregistrarii si transferului axei balama terminale.


Principii ocluzale functionale



- sistematizate de 3 autori sub forma a 5 puncte ce pot fi considerate postulate.


1. Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane cand mandibula este plasata in RC sau IM;
2. Ghidaj anterior armonizat cu miscari functionale ale mandibulei si cu posibilitatile ATM;
3. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscari de propulsie;
4. Dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscari de lateralitate;
5. Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate indiferent de tipul ghidajului.
Examen: - Explicati notiunea numarul 3 de exemplu dar ea nu o sa ne spuna care este.


1. Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane, cand mandibula este plasata in RC sau IM
- apar 3 notiuni: stabile, multiple si simultane;a. Stabile
- prin stopuri ocluzale stabile intelegem ca este necesar ca, cuspizii de sprijin sa gaseasca intotdeauna un locas confortabil pentru realizarea contactelor dento-dentare. Aceste contacte sa se faca dintr-o data, musculatura relaxata, fara a fi concentrata pe directiile pe care le parcurge mandibula dintii sa se intalneasca intotdeauna in aceeasi pozitie, contactele sa se faca cu siguranta fara sa devieze mandibula stanga, dreapta;
- aceasta poate fi realizata cand exista stopuri ocluzale functionale - cuspid-foseta; tripodic;
- daca exista acest tip de contacte -> ocluzia va avea un prognostic bun, sigur si de lunga durata pentru ca fortele masticatorii se transmit in axul lung al dintilor;

- ATM nu este socata sau deplasta;


- daca nu exista contacte functionale, atunci prognosticul este rezervat.b. Multiple
- sa existe cat mai multe contacte dento-dentare, pe toti dintii;
- cu cat sunt mai multi dinti in contact, cu atat presiunea ce o va suporta fiecare dinte este mai mica, abrazia va fi uniforma, iar dezvoltarea musculara va fi armonioasa;c. Simultane
- sa se faca deodata (contactele dento-dentarE), pe toti dintii;
- daca exista un anumit grup care se face mai repede -> contacte premature.
2. Ghidaj anterior armonizat cu miscari functionale ale mandibulei si cu posibilitatile ATM
- ghidajul anterior, musculatura, ATM sa fie in corelatie;
- in faza incipienta a dentatiei permanente se face o stransa corelatie intre aceste 3 elemente;
- astfel, daca se stabileste o ocluzie in zona frontala - musculatura din copilarie se va adapta cu miscari pe verticala la nivelul articulatiei;

- panta nivelului articular isi pastraza .


- mult timp nu apare atrofia care sa distruga aceste structuri.


3. Dezocluzia tuturor dintilor cuspidati cand mandibula efectueaza miscari de propulsie;
- aceasta exista in conditiile unei ocluzii functionale;
- in restaurarile protetice se respecta acest principiu si orice lucrare protetica sa refaca aceasta functie, sa existe dezocluzia dintilor cuspidati dupa restaurare;
- ghidajul anterior sa fie in corelatie obligatorie intre gradul de cuspidare si adancimea curbei sagitale (SpeE), directia si nivelul planului de ocluzie;
- fiecare restaurare protetica tine seama de aceste corelatii.


4. Dezocluzia dintilor cuspidati de pe partea nelucratoare cand mandibula face miscari de lateralitate;
- fara exceptie la nivelul dintilor laterali trebuie sa existe dezocluzie pe partea nelucratoare;
- obligatoriu ocluzia pe partea nelucratoare pentru ca nu este pe partea lucratoare.
- fortele musculare sunt contractate pe partea activa si nu pe cea inactiva;
- condilul pe partea nelucratoare este orbitant (iesit din cavitatea glenoida, fiind pe partea tuberculului articulaR); aceast aeste o pozitie labila pentru condil si orice soc care apare datorita unor contacte dentare ce il traumatizeaza;
- ocluzia trebuie examinata pentru a vedea daca este realizata;
- in miscarile de lateralitate curbura implicata in mod hotarator este curbura transversala care are o conformatie cunoscuta. La maxilar cu concavitatea in jos si la mandibula invers.
- cunoscand caracteristicile curburilor, mandibula in miscarea de lateralitate realizeaza aceeasi traiectorie a curburii;
- dintii O si V trebuie sa fie inscrisi pe aceeasi curbura;
- daca se realizeaza dinti cuspidati exagerati, aceasta miscare va produce obstacole (vezi misc. lat.);
- cuspizii de sprijin maxilari si mandibibulari sunt modelati exagerat (contact prematur in zona laterala - pe partea nelucratoarE);
- acest aspect negativ se poate realiza si in cazul in care se monteaza dintii (fie se ridica prea mult cuspizii V, etC).


5. Absenta interferentelor pe partea lucratoare in miscarea de lateralitate indiferent de tipul ghidajului.
Argumente:
- pe partea lucratoare se exercita forte puternice in timpul masticatiei;
- daca acestea se exercita numai pe 1 dinte care prezinta interferenta -> dintele va fi traumatizat la nivelul parodontal. Trebuie sa evitam prezenta unei interferente.



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai