mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» SCHIZOFRENIA PARANOIDA

SCHIZOFRENIA PARANOIDA






Este tipul cel mai comun de schizofrenie pe plan mondial. Tabloul clinic este dominat de deliruri relativ stabile, de obicei paranoide, insotite de obicei de halucinatii, in special de tip auditiv, si de tulburari de perceptie. Tulburarile afectului, voinaei si vorbirii, si simptomele catatone nu sunt proeminente.


Exemple de simptome paranoide din cele mai obisnuite sunt:


(A). Deliruri de persecutie, referinas, nastere ilustra, misiune speciala, schimbare corporala sau gelozie;


(B). Voci haluncinatorii, care ameninta pacientul sau ii dau comenzi, sau sau halucinatii auditive fara forma verbala, cum ar fi fluieraturi, bazait sau rasete.



(C). Halucinatii ale mirosului sau gustului, sau ale senzatiilor sexuale sau alte senzatii corporale. Halucinatiile vizuale pot apare, dar sunt rareori predominante.


Tulburarea de gandire poate fi evidenta in starile acute, dar in acest caz ea nu impiedica ca delirele si halucinatiile tipice sa fie descrise clar. Afectul e de obicei mai putin tocit decat in alte varietati de schizofrenie, dar un grad minor de incongruenas este obisnuit, asa cum sunt tulburarile de dispozitie ca iritabilitatea, furia brusca, groaza si suspiciunea. Simptomele "negative" cum ar fi tocirea afectului si afectarea voinaei sunt adesea prezente dar nu domina tabloul clinic.


Evolutia schizofreniei paranoide poate fi episodica (cu remisiuni partiale sau completE), sau cronica. In ultima varianta, simptomele floride persista de-a lungul anilor si e dificil de identificat episoade distincte. Debutul tinde sa fie mai tardiv decat in formele hebefrenica si catatonica.


INDREPTAR DIAGNOSTIC:
Criteriile generale pentru un diagnostic de schizofrenie (vezi F20, mai suS) trebuie sa fie indeplinite. In plus, halucinatiile si/sau delirurile trebuie sa fie proeminente; tulburarile afectului, voinaei si vorbirii, si simptomele catatonice trebuie sa fie relativ discrete. De obicei, halucinatiile vor fi de tipul descris la (B) si (C), mai sus. Delirurile pot fi aproape de orice fel, dar delirele de control, influenas sau pasivitate si convingere de tip persecutoriu de variate tipuri sunte cele mai caracteristice.



Include: schizofrenia parafernica



Diagnostic diferentiat:


Este important sa se excluda psihozele induse de drog si cele epileptice, si sa se retina ca delirele de persecutie pot avea o pondere diagnostica redusa la populatia unor tari sau in anumite culturi.


Exclude: starea paranoida de involutie (F22.8), paranoia (F22.0).


7





Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor