Prolapsul rectal si invaginarea rectala reprezinta doua aspecte ale aceleiasi patologii: fixarea rec¬tala anormala. Prolapsul ano-rectal implica descinderea completa circum¬ferentiala a rectu¬lui prin anus; prolapsul rectal propriu-zis reprezinta cea mai joasa for¬ma de invaginare intes¬ti¬nala, de aceasta data fiind vorba de invaginarea rectului superior in rectul inferior sau canalul anal care ramane pe loc; cand invaginarea rectului superior prin cel inferior nu atinge anusul, deci nu se exteriorizeaza, vorbim de prolaps rectal in¬tern sau invaginare rectala propriu-zisa. Invaginarea incepe la nivelul peretelui anterior, pentru a deveni ulterior circulara; lungimea rectului invaginat este variabila, depasind rareori 15-20 cm.

Clasificare:

- prolaps rectal total, care, dupa locul in care se produce invaginarea, poate fi prolaps rectal pro¬priu-zis (canalul anal ramane pe loc si rectul supraiacent se angajeaza prin a¬cesta; la baza rec¬tului prolabat exista un sant circular care separa rectul exteriorizat de rectul ramas pe loc; prolapsul recunoaste in structura lui 3 cilindrI) si prolaps ano-rec¬tal (exteriorizarea incepe chiar la mar¬gi¬nile anusului, iar intestinul prolabat intereseaza atat rectul cat si canalul anal; santul circular des¬cris anterior nu exista, iar prolapsul are in structura sa numai 2 cilindrI);

- prolaps rectal mucos sau anal (se exteriorizeaza prin alunecare numai mucoasa analA); se in¬talneste cel mai adesea la copii sau adultii tineri, fiind asociat la ultimii cu boala hemoroidala (se numeste prolaps hemoroidaL).

Simptomatologie:

- in prolapsul mucos, bolnavul se prezinta pentru prurit si senzatie de arsura lo¬cala, deseori in¬sotite de o secretie seroasa sau muco-sanghinolenta care pateaza lenjeria; cand prolapsul mucos e urmarea unei boli hemoroidale apare si durerea locala dupa defecatie;

- in prolapsul total exista aceleasi acuze ale bolnavului, dar in plus apare o formatiune tumorala la nivelul orificiului anal (initial apare la defecatiile mai dificile iar apoi la fiecare defecatie, reducandu-se spontan sau prin presiune manuala; exista durere numai in caz de dificultati de reducere manuala sau cand se asociaza rectita; in timp devine ireductibilA); la peste 50% din bolnavi se asociaza incontinenta pentru lichide si gaze, iar la o mare parte din ei incontinenta totala invalidanta, adesea cu repercursiuni psihice; pot aparea complicatii minore (inflamatia mu¬coasei cu exulceratii sau chiar ulceratii; pot beneficia de tratament asociat cu igiena localA) sau majore, reprezentate de strangularea prolapsului (in prolapsurile recente cu sfincter relativ normoton: brusc bolnavul acuza dureri atroce si tenesme, mucoasa devine roz-violacee si apoi cianotica, in lipsa interventiei putand apare necroze si sfacelari ale mucoasei sau peretelui rec¬tal; in formele de prolaps cu hedrocel, cand in fundul de sac Douglas e angajata o ansa intes¬ti¬nala, pot apare semnele dramatice ale unei ocluzii prin strangularE) si ruptura prolapsului (in partea anterioara, produsa spontan in timpul unui efort fizic puternic sau defecari dificile, sau printr-o manevra mai brutala de reducerE).

Examen clinic: este bine sa fie examinat bolnavul in decubit lateral cu membrele inferioare in flexie si ge¬nunchii la menton; daca in aceasta pozitie prolapsul nu se exteriorizeaza rugam bol¬na¬vul sa fa¬ca un efort de defecatie deasupra unui vas potrivit; daca nici acum prolapsul nu se exte¬rio¬ri¬zeaza, tactul rectal va evidentia un prolaps incomplet, varful rectului invaginat fiind in aceasta situatie deasupra sau in interiorul canalului anal.

La inspectia perineului, distanta ano-vulvara (normal 3 cM) poate fi redusa sau dispa¬ru¬ta com¬plet in urma unor leziuni obstetricale nereparate; la normal marginea anala si pe¬rineul sunt situa¬te deasupra nivelului tuberozitatilor ischiadice (se vad si sunt bine percepute in decubit lateraL), in¬sa in cele mai multe cazuri de prolaps perineul e coborat si peretele anterior al rectului deter¬mi¬na modificari de evacuare ("descending perineum syndrom"). In cazul existentei unei incon¬ti¬nente, anusul poate fi aton sau transformat in anus beant prin tractiune laterala; solicitand bol¬na¬vu¬lui contractie sfincte¬riana, aceasta se poate dovedi total ineficace la nivelul sfincterului extern, antrenand doar o ascen¬siune a perineului.

Examenul clinic este completat de tuseul rectal, care permite aprecierea tonicitatii anusului, a for¬tei de contractie a sfincterului extern si a fortei de contractie a fasciculului puborectal; efortul de tuse determina angajarea distala a rectului invaginat si tendinta de exteriorizare a acestuia care loveste degetul explorator.

La femei examenul complet presupune si examenul ginecologic care poate evidentia un col¬po¬cel, un rectocel sau un elitrocel (un tip de hernie perinealA), sau aso¬cie¬rea acestora.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor