mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Terapii complementare
Index » Plante medicinale » Terapii complementare
» Tratamentul dietetic al dislipidemiilor

Tratamentul dietetic al dislipidemiilor


Share






In aceasta categorie intra bolile caracterizate prin cresterea concentratiei grasimilor din singe, fenomen care este insotit de ateroscleroza.

Principalele lipide care au importanta in definirea hiperlipidemiilor sint colesterolul si trigliceridele. Acestea pot sa creasca in singe izolat, (hipercolesterolemii, hipertrigliceridemii) sau asociat (hiperlipidemii mixte). Este util sa aratam ca de fapt cresterea concentratiei lipidelor se produce ca o consecinta a cresterii lipoproteinelor, care sint transportorii lipidelor. Acest fenomen patologic este cunoscut si sub numele de hiperlipoproteinemie, acestea sint:

Tipul I: se caracterizeaza prin cresterea chilomicronilor si a trigliceridelor.



Tipul II a): se caracterizeaza prin cresterea beta-lipoproteinelor si a colesterolului.

Tipul II b): se caracterizeaza prin cresterea beta- si pre-beta-lipoproteinelor, concomitent cu cresterea colesterolului si a trigliceridelor.

Tipul III: se caracterizeaza prin aparitia in singe a unei combinatii de lipoproteine (pre-beta si beta = brondbeta), fenomen insotit de cresterea colesterolului si a trigliceridelor.

Tipul IV: este caracterizat prin cresterea in singe a pre-beta-lipoproteinelor si a trigliceridelor.

Tipul V: se caracterizeaza prin cresterea chilomicronilor si a preta-lipoproteinelor alaturi de cresterea colesterolului si a trigliceridelor.

Hiperlipidemia de tip I este o boala extrem de rara, in marea majoritate a cazurilor, mostenita. Se caracterizeaza prin dureri abdominale de mare intensitate, declansate de alimentatia grasa, fiind insotite de marirea ficatului (hepatomegalie), a splinei (splenomegalie), alaturi de aparitia pe pielea din regiunea fesiera sau fata dorsala a antebratelor a unor noduli mici, galbeni, inconjurati de un inel rosu (xantoame eruptive); apar de regula in crize cu o durata de citeva zile. Se poate manifesta in primele zile de la nastere sau mai tirziu, oricum pina la virsta de 20 de ani.

Regimul dietetic in hiperlipidemia de tip I


Caracteristicile dietei:


normo- sau hipocalorica (in obezitate);


normoprotidica;


normoglucidica;


hipolipidica;


bogata in vitamina A.

Lapte si derivate: lapte degresat, iaurt degresat, brinza de vaci slaba.

Carne si peste: carne slaba de vaca, vitel, iepure, caprioara: peste slab - salau, stiuca, lin, lipan, lostrita, biban etc. (se pregatesc fierte in apa, inabusite, la gratar, rasol).

Se interzic: carnurile grase de orice fel, mezelurile, viscerele, afumaturile, conservele, pestele gras.

Oua: se permite albusul preparat sub diverse forme: fiert, spume, sufleuri, bezele, zdrente la supa. Se pot permite 1-2 galbenusuri pe saptamina, inlocuind carnea in cantitate echivalenta din punct de vedere al continutului in lipide.

Piine: se prefera cea intermediara sau integrala (200-250 g/zi), rece, veche de o zi, piine de secara, covrigi cu sare.

Fainoase: sint permise: gris, fulgi de ovaz, orez, faina pentru legarea sosurilor.

Sint interzise: porumb, mei, paste fainoase preparate cu ou.

Legume: sint permise: cartofi (fierti, copti, piureuri), morcovi, spanac, loboda, laptuci, castraveti, rosii, fasole verde, mazare verde, vinete, conopida, varza acra (se r prepara ca salate, piureuri, fierte la greque).

Sint interzise: fasole uscata, mazare uscata, linte, varza de Bruxelles, telina, ridichi, ciuperci, gulii (care produc meteorisme).

Fructe: sint permise exceptind pe cele interzise, ca sucuri proaspete, salate, coapte, piureuri, compoturi.

Sint interzise: smochine, curmale, migdale, nuci, alune, arahide.

Dulcuri: sint permise: budinci fara smintina, tarte cu fructe, bezele, spuma de albus, mereng, orez cu lapte degresat, gelatina cu brinza de vaci slaba sau cu fructe, spuma de gris, creme de amidon fara ou.

Sint interzise toate preparatele cu oua, cremele, inghetatele, foietajele, prajiturile cu nuci, migdale, alune, nuga, martipan, ciocolata, dulciuri concetrate, parjiturile preparate cu grasime.

Grasimi: sint permise maximum 1-2 lingurite de uleiuri vegetale, in completarea ratiei de lipide permisa la salate crude.

In cazul utilizarii trigliceridelor cu lant mediu, se poate consuma o cantitate mai mare, daca bolnavul le suporta.

Sint interzise toate grasimile animale si cele modificate prin incalzire.

Bauturile: sint permise: ape minerale, ceaiuri, sucuri de fructe si legume cele permise, must.

Sint interzise: bauturi alcoolice sub orice forma, ceai de menta.

Sodiul este permis in cantitate normala (daca nu sint alte contraindicatii).

Vitamine: din fructe si legume. Se va asigura aportul de vitamina A din morcovi, spanac, caise, zmeura, afine si, eventual, se va completa parenteral.

Condimente: sint permise aromatele: marar, patrunjel, tarhon, leustean, dafin, cimbru, nucsoara, piper, boia, mustar, otet, vanilie, scortisoara, chimen, ceapa etc.

Supe: sint permise: bulion degresat de carne sau de peste slab, la care se poate adauga putin orez fiert; supe sub forma de creme de legume, supe limpezi de legume, bors de perisoare.

Sint interzise: supe cu rintas, supe de carne grasa sau de peste gras, toate supele sau ciorbele care contin adaosuri prajite, conserve de supe.

Sosuri: sint permise numai preparate dietetice fara grasime (se pot lega cu putina faina).


Sint interzise toate sosurile preparate cu rintas, grasimi de orice fel, maioneze, sofran etc.

Orarul meselor: 5-6 pe zi (carnea si legumele r fi repartizate la cel putin 2 mese, iar piinea se va repartiza la toate mesele).

Indicatii speciale: in cazul regimului hipocaloric (obezitate), se va limita aportul de glucide.

Hiperlipidemia de tip II a) este o boala frecventa, fie mostenita, fie cistigata. Forma mostenita (familiala) apare fie in primele luni sau ani de viata (homozigoti), fie mai tirziu, la maturitate (heterozigoti). Se caracterizeaza prin aparitia pe piele a xantoamelor, noduli cu diametrul de 3-l0 mm, albi-galbui, localizati la nivelul tendonului lui Ahile, la coate, la tendoanele miinii. La pleoapele acestor bolnavi se observa pete galbui, cu diametrul de aproximativ 3-6 mm, numite xantelasme. Caracteristic pentru aceasta boala este aparitia precoce a manifestarilor clinice ale aterosclerozei coronariene (acrdiopatie ischemica, infarctul miocardic), periferice (arteriopatia periferica a membrelor inferioare, cu cangrenarea extremitatilor), hipertensiunea arteriala si, mai rar, ateroscleroza cerebrala.

Forma cistigata apare de regula in cadrul obezitatii, abuzurilor alimentare in special oua, grasimi animale, stresurilor psihice, sedentarismului si fumatului excesiv. Pot sa apara si aici xantoame, dar mai reduse. Bolile cardiovasculare nu apar asa devreme ca in formele familiale, dar sint totdeauna prezente, daca boala persista si nu este tratata corespunzator.

Regimul dietetic in hiperlipidemia de tip II a).


Caracteristicile dietei:


normo- sau hipocalorica (in obezitate);


normoprotidica;


normo- sau hipoglucidica;


hipolipidica;


hipocolesterolemianta.


Lapte si derivate: lapte fara smintina, iaurt degresat, brinza de vaci slaba.

Carne si peste: carne slaba de vaca, vitel, gaina slaba fara piele; peste slab: lin, salau, stiuca, biban, lostrita, lipan, pregatit fiert, fript, inabusit fara grasime.

Sint interzise: carnurile grase: viscerele de orice fel, mezelurile, pestele gras, conservele.

Oua: este permis numai albusul, in diferite preparate (zdrente la supe, fiert, spume, bezele, mereang s.a.).


Este interzis galbenusul sub orice forma.


Vitamine: din fructe si legume permise. Eventual se r suplimenta parenteral mai ales cele liposolubile.

Piinea: este permisa cea integrala, intermediara, veche de o zi, covrigii.

Fainoase: sint permise: gris, orez, fulgi de ovaz, faina pentru legat sosurile.

Sint interzise: porumb, paste fainoase cu oua, mei.

Legume: sint permise: spanac, loboda, laptuci, rosii, mazare verde, fasole verde, varza, cartofi, morcovi (fierte ca piureuri sau inabusite), la care se r folosi uleiuri bogate in acizi polinesaturati in cantitatile permise.

Sint interzise: leguminoasele uscate, telina, gulie, ridichi, ciuperci, varza de Bruxelles.

Fructe: sint permise cu exceptia smochinelor, curmalelor, migdalelelor, nucilor, alunelor, arahidelor. Se pot da proaspete, coapte, ca piureuri sau ca sucuri de fructe.

Dulciuri: sint permise cele preparate din albus spume, bezele, mereng, biscuiti de albus, tarte de fructe, gelatine cu fructe, orez cu lapte degresat, spuma de gris, chisel de fructe.

Sint interzise toate preparatele cu oua, inghetate, creme cu unt, frisca, foietaje, prajituri preparate cu fructe oleaginoase, ciocolata, dulciuri concentrate.

Grasimi: sint permise uleiuri bogate in acizi grasi polinesaturati sub forma cruda, in completarea ratiei lipidice, la salate.

Sint interzise: unt, margarina, seu, slanina, untura si in general toate grasimile bogate in acizi grasi saturati.

Bauturi: sint permise: apa minerala, ceaiuri, numai cel cu menta nu, sucuri de fructe si legume.

Sint interzise: bauturi alcoolice, sub orice forma, ceai de menta.


Sodiul: normal (daca nu sint alte contraindicatii).


Condimente: sint permise toate aromatele: marar, patrunjel tarhon, dafin, piper, boia, mustar, otet s.a.

Supe: sint permise: bulion degresat, din carne sau de peste slab, supe sub forma de creme de legume, supe limpezi de legume, bors de perisoare dietetice s.a.

Sint interzise: toate supele sau ciorbele cu carne grasa sau cu alte grasimi, rintasuri, supe conservate.

Sosuri: sint permise numai cele preparate dietetic, fara grasimi, se pot lega cu faina.

Sint interzise rintasurile de orice fel, maioneza s.a.

Indicatii speciale: - ratia lipidica variaza in functie de toleranta individuala si poate fi marita catre valorile normale in cazul utilizarii uleiurilor bogate in acizi polinesaturati;

-aportul de colesterol prin alimente se va reduce la circa 50-l50 mg/zi;

-in cazurile de bolnavi homozigoti, regimul va fi mai sever decit in cazul heterozigotilor.
Hiperlipidemia de tip II b) este una din cele mai frecvente tipuri de hiperlipidemie. Forma cistigata este mai des intilnita decit cea familiala. Dintre cauzele incriminate in producerea bolii citam abuzurile alimentare zahar, produse zaharoase, grasimi animale, care realizeaza totodata si un important aport caloric, stresul psihic, alcoolismul, sedentarismul, diabetul zaharat, obezitatea, fumatul.

Tabloul clicnic este asemanator aceluia din tipul II a). Dintre toate tipurile de hiperlipidemie, tipul II b) este cel care produce cel mai frecvent ateroscleroza.

Hiperlipidemia de tip III este o forma rara a hiperlipidemiilor, mai frecvent familiala decit cistigata. In aceasta ultima eventualitate, cauzele sint aceleasi cu cele enumerate in cazul tipului II b).


Semnele bolii sint:


xantoame de forma a, cu localizare mai ales in palme, care au din acest motiv o culoare galbena;



bolile cardiovasculare, din care mai frecvente sint: cardiopatiile ischemice, cu sau fara insuficienta cardiaca, angina pectorala, infarctul miocardic, hipertensiunea arteriala, arteriopatia periferica a membrelor inferioare.

Regimul dietetic in hiperlipidemia de tip II b) si tip III.


Caracteristicile dietei:


normo- sau hipocalorica (in cazurile cu obezitate asociata);


normoprotidica;


normo- sau hipoglucidica;


hipocolesterolemianta.


Lapte si derivate: lapte smintinit, iaurt degresat, brinza de vaci slaba.

Carne si peste: carne slaba de vaca, vitel, gaina slaba fara piele; peste slab: lin, salau, stiuca, biban, lostrita, preparate fierte, inabusite, fripte la gratar sau ca perisoare dietetice.

Sint interzise: carnurile grase: rata, gisca, viscere, mezelurile, pestele gras, conservele.

Oua: este permis numai albusul, in diferite preparate (spume, bezele, biscuiti, sufleuri s.a.).


Este interzis galbenusul sub orice forma.


Piinea: este permisa cea integrala, intermediara, veche de o zi, eventual limitarea ei in cadrul aportului caloric redus.

Fainoase: sint permise: gris, orez, fulgi de ovaz, faina pentru legarea sosurilor.


Sint interzise: porumb, paste fainoase cu oua.


Legume: sint permise: cartofi in limita hidratilor de carbon permisi, morcovi la fel, spanac, loboda, castraveti, rosii, vinete, conopida, dovlecei, ardei, mazare verde, fasole verde preparate ca salate, piureuri, fierte, inabusite.

Sint interzise: leguminoasele uscate, telina, gulie, ridichi, ciuperci, gulii care produc meteorisme.


Fructe: sint permise, cu exceptia celor interzise.


Sint interzise: alune, migdale, nuci, arahide, smochine, curmale, struguri.

Dulciuri: sint permise cele preparate cu albus sau in afara celor interzise, papanasi fierti, budinci, orez cu lapte, spuma de gris, chisel de fructe, gelatina.

Sint interzise: cele preparate cu unt, frisca, smintina, untura si oua, ciocolata, prajituri din nuci, alune, migdale.

Grasimi: sint permise uleiuri bogate in acizi grasi polinesaturati in cantitatea lipidelor admise in ratie.

Sint interzise: unt, smintina, margarina, slanina, untura, seu si in general toate grasimile bogate in acizi grasi saturati.

Bauturi: sint permise: apa minerala, ceaiuri, sucuri de fructe si legume, iaurturi, lapte ecremat.


Sint interzise: bauturile alcoolice.


Sodiul: normal (daca nu sint alte contraindicatii).


Vitamine: din alimentele permise eventual se r suplimenta parenteral cele aduse insuficient prin ratie.

Condimente: sint permise toate aromatele: marar, patrunjel tarhon, dafin, piper, boia, mustar, otet s.a.

Sosuri: sint permise numai cele preparate dietetic, fara grasimi se pot lega cu faina.


Orarul meselor: 5-6 pe zi.


Indicatii speciale: proportia de lipide poate fi marita, daca se folosesc uleiuri bogate in acizi polinesaturati;

-se r limita glucidele in cazurile care necesita un regim hipocaloric in limita caloriilor permise;

-se pot da 1-2 galbenusuri pe saptamina in preparate, inlocuind cantitatea de carne echivalenta in lipide;

-in HLP de tip II b), ineficienta acestui regim va fi urmata de introducerea dietei recomandate in HLP de tip a).
Hiperlipidemia de tip IV. Impreuna cu tipul II b), acest tip de hiperlipidemie este cel mai frecvent intilnit in tara noastra. Boala este fie familiala, fie cistigata, eventualitate in care cauzele sint: supraalimentatia in special pe seama glucidelor rafinate sau suprarafinate, obezitatea, diabetul zaharat, pancreatitele, guta, alcoolismul, alaturi de stres si sedentarism.


Semnele bolii sint:


xantoame asemanatoare ca aspect si localizare cu cele descrise in tipul I;

marirea de lum a ficatului si splinei;

boli cardiovasculare, in special cadiopatia ischemica cu sau fara insuficienta cardiaca, angina pectorala, arteriopatia periferica;

frecvent, acest tip de hiperlipidemie se insoteste de diabet zaharat sau de cresterea concentratiei acidului uric in singe, uneori chiar de guta;
In familia bolnavilor, se gasesc frecvent cazuri de diabet zaharat, obezitate, hiperlipidemie (tip I, II, IV, V) si boli cardiovasculare.

Datorita faptului ca, printr-o alimentatie bogata in glucide rafinate (zaharuri, produse zaharoase), chiar daca este normocalorica, se reuseste producerea hiperlipidemiei de tip IV, aceasta forma de boala se numeste hiperlipidemie indusa de glucide.


Regimul dietetic in hiperlipidemia de tip IV.


Caracteristicile dietei:


normo- sau hipocalorica (in cazurile asociate cu obezitate);


normoprotidica;


normoprotidica


hipolipidica;


hipoglucidica.


Lapte si derivate: sint permise: lapte sub diverse forme: iaurt - batut, brinzeturi - brinza de vaci, telemea, cas s.a.

Carne si peste: sint permise: carne de vaca, vitel, pasare, vinat; peste de diverse specii preparate fierte, fripte, inabusit, rasol etc.

Oua: sint permise proaspete, fierte sau preparate dietetic, in diverse preparate.

Piinea: se va da in cantitate limitata in functie de cantitatea de glucide permisa, intermediara, veche de o zi.

Fainoase: sint interzise eventual se r da in completarea ratiei de glucide permisa, dar limitat.

Legume: sint permise cele cu 5 la suta glucide: varza, conopida, sparanghel, laptuci, dovlecei, bame, castraveti, fasole verde, rosii.

Sint interzise cele cu continut glucidic ridicat: morcovi, cartofi, ceapa, praz, sfecla, telina, varza de Bruxelles; in completarea ratiei de glucide admisa, r fi permise numai in cantitate limitata leguminoase uscate, hrean etc.

Fructe: sint permise in cantitate limitata, in functie de cantitatea totala de glucide: pepene verde, coacaze, portocale, grepfrut, mandarine, lamii, afine, mere, cirese, timpurii.

Sint interzise: struguri, prune, banane, curmale, smochine, pere bergamote etc.

Dulciuri: sint permise cele preparate cu oua si fructe, admise spume, gelatine, bezele, inghetate s.a., preparate fara zahar cu zaharina.

Sint interzise toate dulciurile concentrate, sub orice forma: dulceturi, prajituri, torturi etc.

Grasimi: sint permise in limite normale, cu pastrarea unui raport normal intre grasimile bogate in acizi grasi saturati si cele bogate in acizi grasi polinesaturati, sub forma de unt, smintina, uleiuri vegetale de preferinta sub forma proaspata.

Sint interzise: grasimile modificate prin tratament termic.

Bauturi: sint permise: apa minerala, ceaiuri cu zaharina, sucuri de fructe si legume admise, lapte: este interzis alcoolul sub orice forma.


Sodiul: normal (daca nu sint alte contraindicatii).


Condimente: sint permise: marar, patrunjel, leustean, tarhon, dafin, piper, cimbru, chimen s.a.


Sint interzise: usturoi, ceapa, hrean, telina.


Vitamine: din alimente permise.


Supe: bulion de carne sau de peste, supe din legume permise, supe din legume permise, ciorbe de diferite legume permise, bors de perisoare preparate dietetic, ca in diabet etc.

Sosuri: sint permise numai cele preparate dietetic, fara faina si fara grasime sau ceapa prajita.


Orarul meselor: 5-6 pe zi.


Indicatii speciale: -cind este necesara reducerea aportului caloric al ratiei se va limita cantitatea de lipide;

-in general, se prefera glucidele cu molecula mare (amidon) celor din dulciurile concentrate, dar in limita tolerantei la HC.
Hiperlipidemia de tip V este forma mai rara de hiperlipidemie, atit familial, cit si cistigata, eventualitate in care cauzele sint diabetul zaharat, obezitate, alimentatia abuziva, alcoolul, pancreatitele. De regula, boala se caracterizeaza prin aparitia xantoamelor, care au aceleasi caractere si localizare ca in tipul I, dureri abdominale, marirea in lum a ficatului si splinei. Destul de frecvent se semnaleaza boli cardiovasculare. La membrii familiei bolnavului, se intilnesc frecvent obezitatea, diabetul zaharat, hiperlipidemia de tip IV, boli cardiovasculare.

O caracteristica foarte importanta a bolnavilor cu hiperlipidemii este faptul ca, in cele mai frecvente cazuri, hiperlipidemia elueaza multi ani fara ca bolnavul sa acuze nici un simptom.

Tulburarile care il supara pe bolnav sint ameteli, dureri de cap, dureri in regiunea inimii, oboseala la efort, insomnii noaptea si somnolenta dupa masa (mai ales daca este bogata in grasimi, tulburari de memorie.

Fiecare bolnav purtator al acestei boli trebuie sa stie ca: hiperlipidemia este unul din cei mai importanti factori de risc vascular cunoscuti in patologia umana. Perfidia sa este datorata tocmai faptului ca, spre deosebire de hipertensiune, obezitate, diabet, zaharat, elueaza multi ani fara simptome.

Regimul dietetic in hiperlipidemia de tip V.


Caracteristicile dietei:


hipocalorica (mai ales in caz de obezitate);


normoprotidica;


hipoglucidica;

hipolipidica.

Lapte si derivate: lapte degresat, iaurt degresat, brinza de vaci slaba.

Carne si peste: carne slaba de vaca, vitel, pasare (gaina fara piele), peste slab (lin, biban, salau, stiuca, lostrita), fierte, fripte, rasol, perisoare dietetice.

Oua: albusul fara restrictie, fiert sau in diverse preparate; galbenusul (2-3 pe saptamina), de obicei in preparate.

Piine: in cantitate limitata (in functie de toleranta la HC) intermediara, neagra, veche de o zi.

Fainoase: in cantitate limitata (dupa toleranta la hidrocarbonate).

Legume: sint permise cele cu 5 la suta glucide: conopida, sparanghel, laptuci, spanac, papadie, stevie, andive, adei grasi, vinete, bame, castraveti, fasole verde, rosii.

Sint interzise cele cu continut glucidic ridicat: morcov, sfecla, cartofi, telina, ceapa, praz, varza de Bruxelles, leguminoase, hrean etc. (r putea fi folosite numai in cantitate limitata, in functie de toleranta la hidrocarbonate).

Fructe: sint permise in functie de toleranta la glucide: pepene verde, coacaze, portocale, lamii, mandarine, grepfruturi, mere, cirese timpurii.

Sint interzise: struguri, prune, pere, curmale, smochine, nuci, alune, migdale, arahide.

Dulciuri: sint permise cele preparate din albus (spume, bezele, mereng etc., cu zaharina); gelatine din brinza de vaci sau fructe, inghetate din fructe s.a.

Sint interzise toate dulciurile concentrate, sub orice forma: prajituri preparate cu nuci, migdale, arahide: creme cu frisca, unt, ou: foietaje, ciocolata, zahar etc.

Grasimi: se r folosi numai pentru completarea ratiei de lipide admise (silita pentru fiecare individ), sub forma de uleiuri vegetale (adaugate la salate, crude).

Sint interzise: unt, smintina, frisca, untura, slanina, grasime de pasare s.a.

Bauturi: sint permise: ape minerale, ceaiuri, sucuri din fructele si legumele permise, lapte, smintina.

Sint interzise toate bauturile alcoolice, sub orice forma.

Sodiu: normal daca nu sint alte contraindicatii.

Vitamine: din alimentele permise. Eventual, suplimentarea parenterala a celor furnizate insuficient prin ratie mai ales cele liposolubile.

Condimente: sint permise aromatele marar, patrunjel, leustean, dafin, cimbru, tarhon, piper, otet, suc de lamiie.

Se r evita: ceapa, usturoi, hrean.

Supe: se r prepara din legume permise: supe-creme, supe limpezi, bulion degresat din carne permisa sau de peste slab, bors de perisoare, toate preparate dietetic.

Sosuri: sint permise numai cele preparate dietetic, fara ceapa prajita, fara grasimi si fara faina.

Orarul mesei: 5-6 pe zi.

Indicatii speciale: in acest tip de HLP, influenta dietetica este in general redusa.



Tipareste Trimite prin email











loading...





Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Plante medicinale:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai