Cateva denumiri ale Salviei officinalis: cilvie, jale, jales, jales-bun, jales-de-gradina, salvie, salvie-de-gradina, salet, salvir, serlai. Salvia, cunoscuta ca o planta din familia labiatelor, provine din Europa de sud si se cultiva la noi in gradini. Planta atinge o inaltime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci in cerc, in jurul unei axe comune; frunzele sale opozite, alb-lanoase sclipesc argintiu si emana un par¬fum usor amar, aromatic. Salvia-de-gradina trebuie sa aiba partea ei de gradina intr-un loc ferit, insorit. Pe parcursul iernii, eu o acopar usor cu crengi de molid, deoarece este deosebit de sensibila la ger.
O alta subspecie, Salvia pratensis, cunoscuta sub denumirile de buruiana-malcedului, coada-vacii, gavat, jale, jales, jales-salbatic, jales-de-camp, jales-de-padure, salvie, salvie-de-campufi, salvie-salbati-ca, se gaseste pe povarnisuri, pasuni si campii. De departe se vad stralucind florile-i albastrui-violete care raspandesc o mireasma plina de arome. De la aceasta specie se folosesc florile, de cele mai multe ori numai pentru
gargara sau pentru fabricarea otetului de
salvie - 1 pumn plin de flori este lasat la macerat in otet natural - si acesta se intrebuinteaza ca frectie binefacatoare in timpul unei boli mai lungi in care se sta la pat. Frunzele se colecteaza inaintea perioadei infloririi, in mai si iunie, intrucat plantele dezvolta in zilele insorite si uscate uleiuri eterice, frunzele sunt culese numai in soare, preferabil la ora amiezii si apoi sunt puse la umbra ca sa se usuce.
Mai curativa decat Salvia pratensis este insa Salvia officinalis, citata mai sus si de care ma voi ocupa in continuare pe larg. inca de pe vremea strabunilor nostri, salvia era o planta medicinala deosebit de laudata si pretuita. Un versulet din jurul anului 1300 spunea:
"De ce sa moara omul, Cand in gradina creste salvia?'
Chiar si numele oglindeste marea apreciere de care s-a bucurat aceasta planta de leac din partea oamenilor inca din timpuri indepartate. Denumirea de salvia deriva din cuvantul latinesc "salvare" (a vindeca, a insanatosI).
Dintr-o frumoasa carte veche despre plante medicinale reiese cat de mult era sti¬mata pe vremuri salvia: "Cand Maica Domnului a trebuit sa fuga cu copilul Isus in fata lui Irod, a rugat toate florile de camp s-o ajute; dar nici una nu i-a oferit adapost. Atunci s-a inclinat catre salvie si iata, aici a gasit refugiu. Sub frunzele sale dese, ocrotitoare, s-a ascuns pe sine insasi si a adapostit pruncul in fata aprozilor lui Irod. Acestia au trecut pe langa ei fara a-i vedea. Dupa ce pericolul a fost depasit, Maica Domnului a iesit din ascunzatoare si a vorbit afectuos salviei: «De azi inainte si pana in vecii vecilor vei fi o floare preferata a oamenilor, iti dau putere sa vindeci oamenii de orice boala; salveaza-i de la moarte, cum ai facut si cu mine»." De-atunci, salvia infloreste orisicand intru salvarea si ajutorarea oamenilor. - Cand ai facut ani de-a randul experiente cu plante medicinale si ai cerut adesea in clipe grele ocrotirea si ajutorul multiubitei Sfinte Fecioare, atunci simti din credinta adanca si incredere adevarata cum isi intinde mainile ocrotitoare peste plantele noastre medicinale.
Ceaiul de salvie, baut mai des, fortifica intregul organism, ne fereste de atacuri de apoplexie si are un efect foarte favorabil asupra paraliziilor, in combaterea
transpiratiei nocturne este singura planta medicinala, in afara levanticii, care vine oamenilor in ajutor; ea vindeca maladia care provoaca aceasta transpiratie in timpul noptii si indeparteaza prin puterile ei invioratoare marea slabiciune care insoteste boala. Multi doctori au recunoscut proprietatile remarcabile ale salviei: ei o adminis¬treaza in spasme, afectiuni ale maduvei spinarii, dereglari glandulare si tremurul membrelor (tremuraturile extremitatiloR) cu cele mai bune rezultate, in afectiunile mentionate mai sus, se beau 2 cesti pe parcursul zilei, inghititura cu inghititura. Ceaiul are un efect benefic si asupra ficatului bolnav, inlaturand balonarile si toate indis¬pozitiile legate de dereglarile functionarii ficatului. Are actiune depurativa, elimina mu-cozitatile prea abundente din aparatul respirator si stomac, stimuleaza pofta de mancare si combate tulburarile Intestinale si diareea. - Pe
intepaturile de insectese aplica frunze de salvie faramitate cat de marunt.
Ceaiul de salvie se recomanda extern in mod deosebit in amigdalite, boli de gat, abcese (focare de puroI) dentare, inflamatii ale faringelui si cavitatii bucale. Lamulti copii si adulti nu s-ar fi ajuns la operatie de amigdale daca s-ar fi intervenit la timp cu salvie. Daca lipsesc amigdalele, care in calitatea lor de politisti ai organismului opresc substantele otravitoare si le prelucreaza, acestea se indreapta direct catre rinichi. O infuzie de salvie ajuta si dintii care se misca, gingiile care sangereaza, desosarile (retragerea gingieI),
abcesele dentare. Se clateste gura, se face gargara sau se aplica tampoane de vata imbibate in infuzie.
Foarte important ar fi pentru oamenii slabi de nervi si femeile care sufera de afectiuni ale organelor pelviene sa faca din cand in cand cate o baie de sezut cu salvie (a se vedea "Moduri de folosire").
Pe langa folosirea cu rezultate bune a salviei ca planta medicinala, ea nu trebuie ui¬tata nici in calitatea sa de planta aromatica (mirodeniE) foarte gustoasa. Se intrebuinteaza in portii foarte mici, asemanator cimbrului, la mancaruri grase, cum ar fi friptura de porc, de gasca sau de curcan. Si vanatul devine mai gustos prin adaosul unei frunzulite de salvie. in prepararea branzeturilor amestecate cu verdeturi (cu miro¬deniI) si a sosurilor condimentate ar trebui sa ne gandim la salvie macar din motive de sanatate, in anumite zone se coc "prajituri si cozonaci de salvie". La coca se adauga frunze de salvie taiate foarte fin, asemenea anasonului.
MODURI DE FOLOSIRE
Infuzie: Se opareste 1 lingurita de plante cu 1/4 litru de apa si se lasa sa stea putin.
Otet de salvie: Se umple o sticla pana la gat (fara a o indesA) cu flori de salvie-de-campuri (jalE), se toarna deasupra otet natural in asa fel incat sa acopere florile si se lasa sticla sa stea 14 zile la soare sau la caldura.
Bai de sezut: Se pun de 2 ori 2 maini pline cu frunze peste noapte in apa rece la macerat. A doua zi, totul se incalzeste pana da in clocot, iar extractul incalzit se adauga la apa de baie (a se vedea si "Bai de sezut" la "Partea generala").
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
