Permit cuantificarea volumului de lichide sau solide retentionate, sunt simple si neinzive si pot fi utilizate ca screening pentru tulburarile de motili-tate. Se foloseste tehnetiu (\"Te) si o camera gamma.
Endoscopia digesti superioara este o explorare mai inofensi decat radiologia si este greta de un numar mic de accidente. Completeaza informatiile cu date despre culoarea mucoasei, eventuale teleangiectazii care anunta prezenta unor
tumori in grosimea peretelui esofagian, evidentiaza pozitia liniei Z care delimiteaza mucoasa esofa-giana roz-palida de epiteliul columnar gastric, de culoare rosie, existenta falselor membrane, eroziuni, ulceratii. Endoscopia permite prelerea sub controlul vederii a unor fragmente de tesut pentru examenul histopatologic.
Endoscopia poate deveni o metoda de screening pentru afectiunile precanceroase, cum ar fi: achala-zia, esofagita post-caustica, sindromul Plummer-Vinson, esofagul Barrett.In achalazia cardiei, studii recente arata ca 2 pana la 7% din bolnavi dezvolta cancer esofagian cu celule scuamoase in urmatorii 20 de ani.
La pacientii cu esofagita postcaustica in antecedente, riscul de cancer esofagian creste de 1000 de ori, iar posibilitatea transformarii neoplazice apare dupa aproximativ 30 ani de la ingestie.
Sindromul Plummer-Vinson asociaza diafragme esofagiene postcricoidiene si
anemie feripri; 12% din acesti pacienti dezvolta cancer esofagian proximal.
Esofagul Barrett apare prin inlocuirea epiteliului esofagian scuamos cu epiteliu columnar. Incidenta riaza intre 2 si 20% in populatia generala, predominand la cei cu reflux gastro-esofagian, scleroder-mie, disfagie. Riscul degenerarii maligne creste cu lungimea zonei de metaplazie (> 8 cm) si cu cresterea gradului de displazie, displazie severa reprezentand carcinomul in situ.
Varicele esofagiene reprezinta proeminarea in lumen a venelor din peretele esofagului esofagian datorita hipertensiunii portale sau a unui obstacol situat la rsarea venelor esofagiene in vena azygos.
Calibrul ricelor se masoara la 2-3 cm deasupra jonctiunii esogastrice si reprezinta un criteriu diagnostic. Clasificarea cea mai uzitata este cea a lui Dagradi.
- gradul I - rice de 1-2 mm largime, 1-2 mm deasupra ului mucoasei, care apar numai in timpul manevrei Valsal.
- gradul II - ricele care proemina 2-4 mm deasupra ului mucoasei si au 2-4 mm largime.
- gradul III - rice cu dimensiuni cuprinse intre 4-6 mm.
- gradul IV - rice cu dimensiuni cuprinse intre 6-8 mm.
- gradul V - ricele care oclud lumenul esofagian.
Endoscopia digesti este greta de un numar foarte mic de complicatii dintre care cea mai de temut este perforatia esofagiana (1).