mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Bolile ficatului
Index » Boli si tratamente » Bolile digestive » Bolile ficatului
» Ficatul si regimul alimentar in bolile ficatului si a cailor biliare

Ficatul si regimul alimentar in bolile ficatului si a cailor biliare


Share





Ficatul are o structura foarte complexa, participa la principalele meolisme, este rezervorul central de energie al organismului, are rol important iri asigurarea constantelor homeostazice si in meolizarea hormonilor.
Ficatul este echipat cu sisteme enzimatice specializate in degradarea, inactirea, actirea si conjugarea multor hormoni.

Cuprins:

Regimul alimentar

dioterapia hepatitei acute şi cronice

Dietoterapia în cirozele hepatice

Reţete dietetice pentru hepatita epidemică (convalescenţă)

Regimul alimentar în colecistită şi litiază biliară

Reţete şi meniuri pentru colecistita şi litiază



Regimul alimentar

sus sus
Participarea enzimelor hepatice la principalele metabolisme ce asigură organismului substanţele plastice şi energetice, fac ca ficatul să ocupe un loc important în economia organismului. El este unul din organele cheie în reglarea homeostaziei.



La nivelul ficatului se produc o serie de transformări ale diferitelor substanţe, de la moleculele cele mai simple până la cele mai complexe. Natura acestor procese metabolice se caracterizează printr-o multitudine de reacţii care sunt asigurate de o organizare enzimatică foarte fină.
în ficat metabolismele principale (glucidic, proteic şi lipidic) sunt interdependente. Produşii acestora de scin-dere şi de sinteză reprezintă materialul asupra căruia celulele hepatice işi exercită funcţiile. Aceşti produşi nu-\' miţi ..micii metaboliţi" constituie fondul metabolic. Diferitele reacţii de degradare şi sinteză folosesc aceste substanţe pentru care acetatul reprezintă factorul fundamental. Fondul metabolic hepatic nu serveşte numai nevoile ficatului ci este necesar întregului organism. Acetatul şi piruvatul servesc ca sursă comună pentru majoritatea compuşilor tisulari (acizi graşi, glicerol, ami-noacizi, colesterol, hormoni steroizi). Acetatul nu se află niciodată liber ci sub formă de acetiloenzima A (AcCoA).

Din acetat se poate forma glicină ce reprezintă baza pentru formarea substanţelor proteice, baze purinice, acizi nucleici şi pirolii ce servesc la sinteza hemoglobinei. Transformările produse în fondul metabolic necesită mari cantităţi de energie. Această energie provine din două surse: ATP-ul care eliberează energia când trece în ADP şi oxidarea aerobă a substanţelor in bioxid de carbon şi apă, pe calea ciclului Krebs.
Citocromenzimele, ATP, CoA, ionii de Mg++ şi piri-dinnueleotizii sunt cofactori importanţi în ciclul Krebs. Reacţiile producătoare de energie se petrec în mitocon-drii - ele sunt termocentralele celulelor. Energia rezultată din procesele metabolice reprezintă rezervele potenţiale pentru celulele hepatice şi pentru alte procese esenţiale ale organismului.
Ficatul formează glicogen nu numai din metaboliţii proprii ci şi din produşii apăruţi în alte organe, cum ar fi acidul lactic. In ficat, glicerolul provenit din degradarea lipidelor în tubul digestiv, poate fi convertit într-o hexoză sau scindat în produşi mici care intră în fondul metabolic. Moleculele de acizi graşi sunt scindate prin b-oxidare in lanţuri de câte doi carboni şi pot forma apoi acid acetil acetic cu ajutorul CoA şi poate duce la fermarea corpilor cetonici pe care ficatul nu-i mai poate oxida.

Tot . în ficat are loc formarea aminoacizilor ca şi scinderea lor. Formarea aminoacizilor are loc prin aini-nare cu ajutorul amoniacului care se combină cu produşii din fondul metabolic, Alt mecanism este transamina-rea ce constă .în schimbarea grupului amino între- două molecule pentru-a forma noi aminoacizi. Scinderea aminoacizilor în ficat are loc prin desaminare iar cetoacizii rezultaţi trec în fondul metabolic. Din gruparea amino se formează apoi NH3 şi acesta se transformă în uree.
între hidraţii de carbon, lipide şi protide, există inter-relaţii metabolice. Astfel transformarea acizilor graşi şi a proteinelor în hidraţi de carbon - gluconeogeneza, are loc in ficat. Formarea acizilor graşi din hidraţi de carbon şi proteine - lipogeneza, are loc tot în ficat şi se face cu cheltuială mare de energie deoarece acizii graşi au o mai mare valoare calorică decât glucidele.
Atunci când regimul alimentar e sărac în glucide sau în caz de post total procesul de gluconeogeneză este evident şi activitatea piruvatkinazei e redusă. în cazul când dieta conţine un exces de hidrocarbonate piruvat-kinaza devine mai activă, se ajunge astfel la piruvat şi ulterior la AcCoA, ce poate duce la formarea de lipide.

în ficat se pot forma protide din hidraţi de carbon şi acizi graşi. Aminoacizii pot lua naştere clin glucide în cazul fondului metabolic. Cercetări făcute cu glucoza marcată arată că după 30\' de la administrare, în ficat a fost găsită alanină radioactivă.
Micii metaboliţi ai acizilor graşi pot suferi aminare şi Tezultă aminoacizi folosiţi în sinteza proteinelor.
Legătura între acizii graşi, proteine şi glucide e reflectată în cetogeneza ce are loc în ficat. Complexitatea proceselor desfăşurate în ficat duce la asigurarea necesităţilor plastice şi energetice ale întregului organism.
în structura subcelulară a hepatocitelor se află numeroase sisteme enzimatice care influenţează desfăşu-, rărea metabolismului.
Picatul trebuie considerat ca un complex de activităţi enzimatice de care depinde funcţia acestui organ şi activitatea sa metabolică, pentru ansamblul organismului.
■. în ficat se află un sistem enzimatic esenţial care asigură un nivel energetic optim şi un sistem enzimatic secundar care asigură, efectuarea transformărilor metabolice. Sistemele enzimatice accesorii sunt active numai în condiţii particulare si ocazionale. Localizarea lor e in mitocondrii şi lizozomi.

Bogăţia enzimatică a diferitelor fracţiuni subcelulare face ca celula hepatică să aibă o intensă activitate metabolică ce pune la dispoziţia întregului organism substanţe plastice, generând în acelaşi timp şi o mare cantitate de energie. Desfăşurarea proceselor metabolice, în general, şi a celor din ficat în special, e influenţată de diferiţi factori dintre care un loc important îl ocupă hormonii. De exemplu, activitatea unor enzime din ciclul Krebs, cum ar fi suc-eindehidrazele şi citocromoxidazele, prezente în mitocondrii, scade sub influenţa cortizonului.
Metabolismul celular al diferitelor substanţe de origine alimentară, cuprinde etape în care se eliberează compuşi otrăvitori, pe care organismul sănătos îi detoxifică rapid, fie îi elimină prin rinichi, sau pe unii dintre ei îi foloseşte pentru nevoile sale energetice şi plastice. Ficatul este organul implicat în detoxifieri. îmbolnăvirile ficatului fac din sânge un lichid otrăvitor pentru întreg organismul. Uremia este starea tipică de autoin-toxicare hepatică.
In bolile grave de ficat, este alterată mai mult funcţia de sinteză a proteinelor din anino-acizi alimentari, decât cea de depozitare a glucozei. Deci alimentele sărace în proteine vor uşura munca ficatului. Tratamentul constă în sporirea aportului de factori lipotropi (ce împiedică depunerea de grăsimi în ficat), ca metionina din brânza de vaci, şi betaina din sfeclă.

Unele insuficienţe hepatice şi insuficienţa biliară sunt cauzate de obstrucţia canalului coledoc prin calculi ("pietre la ficat"). In acest caz lipsesc în intestin acizii biliari cu rol în emulsionarea şi digerarea grăsimilor ca şi pigmenţii biliari. Tulburările de secreţie digestivă sunt însoţite de tulburări de motilitate şi de procese inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv (gastrite, duode-nite, colite). Digestia necorespunzătoare afectează starea de nutriţie a întregului organism. Materiile alimentare cad pradă florei intestinale, rezultând diaree. In-flamaţia, peristaltismul exagerat şi spasmul provoacă dureri. Mucoasa intestinală îşi pierde capacitatea de absorbţie şi ca urmare unii produşi toxici, ce apar în cursul digestiei, ajung în sânge şi cu el la sistemul nervos central, dând naştere la dureri de cap, greţuri sau vomă.

dioterapia hepatitei acute şi cronice

sus sus
Hepatita acută virală este o boală contagioasă care se transmite pe cale digestivă sau sanguină (în cursul efectuării unor injecţii în condiţii incorecte de asepsie). Boala se caracterizează prin dureri de cap, somnolenţă, scăderea poftei de .mâncare, dureri musculare şi articulare, astenie, stări subfebrile, greţuri şi balonări. După câteva zile apare coloraţia tegumentelor - icterul. El a datorat afectării funcţiei hepatice de eliminare a bilei. Ea nu se mai varsă pe cale normală în intestin, ci trece în sânge şi apoi se elimină pe cale urinară.
In hepatitele acute este necesară o dietă corespunzătoare.
Proteinele se vor da în cantitate normală şi vor fi cu valoare mare biologică - deci bogate în aminoacizi esenţiali. Lipidele se vor da în cantităţi moderate şi foarte proaspete. Glucidele se vor da în proporţie normală şi vor fi preferate cele din legume, fructe si cereale.
în perioada preicterică se vor administra limonade, compoturi, ceaiuri, îndulcite, sucuri de fructe sau de legume, miere de albine. Se mai pot consuma supe de legume, supe-creme, lapte, piureuri de legume.

în faza icterică a bolii se vor reduce grăsimile, se va da lapte, iaurt, brânzeturi slabe proaspete, orez, gris, pâine albă, legume sărace în celuloză, sucuri de legume şi de fructe. Treptat apoi, după dispariţia icterului se va consuma carne proaspătă, fiartă rasol, de pui, peşte sau de vită.
Vor fi interzise următoarele alimente: carnea grasă de "porc, oaie, raţă sau gâscă, vânatul, peştele gras, conservele de came şi icrele, brânzeturile grase, fermentate, ouăle prăjite sau omleta, grăsimile prăiite de orice fel, pâinea neagră, legumele bogate în celuloză (castraveţi, gulii, varză), fructele bogate în grăsimi (alunele şi nucile), deserturile cu multă grăsime (cremele cu unt), ciocolată, cacao, cafea şi alcoolul "precum şi condimentele iuţi.
Hepatita cronică se datoreşte multor cauze: dezechilibre nutriţionale, intoxicaţii, sau este o continuare a hepatitei acute incorect tratată. Ea se manifestă prin oboseală, scăderea apetitului, balonâri, pierdere în greutate şi dureri in partea dreaptă a abdomenului. Uneori se remarcă o mărire a volumului ficatului iar probele biologice sunt modificate faţă de normal.

Alimentaţia acestor bolnavi trebuie bine supravegheată pentru a li se asigura aportul optim de energie şi de factori nutritivi, în vederea ameliorării sau a vindecării leziunilor hepatice.
Alimentaţia va fi bogată în proteine care menţin şi regenerează ţesutul hepatic, proteine bogate în amino-acizi esenţiali, deci de provenienţă animală.
Aportul de lipide va fi moderat cu respectarea proporţiei optime între grăsimile cu acizi graşi saturaţi şi cele cu acizi graşi nesaturaţi. Raţia de glucide va completa necesarul caloric. Ele se vor lua din legume, fructe şi cereale, mai puţin din dulciuri concentrate.
Alimentele permise sunt aceleaşi, ca în cazul hepatitei acute.

Dietoterapia în cirozele hepatice

sus sus
Cirozele hepatice sunt afecţiuni cronice ale ficatului cauzate de o hepatită cronică evolutivă sau de alcoolism, în unele cazuri cirozele pot fi determinate de obstrua-rea cronică a căilor biliare, care duc la modificări importante în structura ficatului cu distrugerea unei mari părţi din celulele sale şi la tulburări funcţionale. Circulaţia sângelui în interiorul ficatului este deficitară şi ca urmare şi oxigenarea celulelor, ceea ce duce treptat la insuficienţă hepatică. Boala se manifestă prin greaţă, vărsături, lipsa poftei de mâncare, scădere marcată în greutate şi sânge-rări diferite. în stadii mai avansate, se ajunge la o modificare a repartiţiei apei între sectoarele intravascular şi extravascular, cu acumulare de lichid în cavitatea peritoneală (ascită) sau edem generalizat.
în cadrul tratamentului general al acestei boli, alimentaţiei îi revine un rol foarte important.
Datorită faptului că metabolismul proteic este alterat se va da un regim hiperproteic. Lipidele se vor da in cantitate moderată iar glucidele vor fi administrate în cantitate mare pentru a asigura aportul caloric necesar si a împiedica utilizarea propriilor ţesuturi în vederea producerii de energie. Aportul de sodiu, va fi uşor restrâns. Vitaminele vor fi date în cantitate mare.

în ciroza compensată, fără ascită şi fără icter, vor fi indicate următoarele alimente:
- carnea slabă de pasăre, viţel, vită, peştele slab, preparate rasol, grătar sau friptură înăbuşită;
- laptele dulce, iaurt, lapte bătut, brânză de vaci, urdă şi caş dulce;
- ouăle în cantitate moderată, albuşul în diferite preparate dietetice, iar gălbenuşul doar 1/4, în diferite preparate, la două zile;
- grăsimile, unt, ulei, smântână în cantitate mică, după toleranţa bolnavului;
, - pâine albă, veche de o zi şi paste făinoase; *
- legume proaspete cu celuloză puţină, sub formă de soteuri. piureuri sau în budinci;
- fructele cu celuloză puţină, coapte, sau sub formă de compot, suc de fructe sau gelatină de fructe;
- condimente permise sunt numai cele aromate (pătrunjel, leuştean, dafin);
- sodiu în cantitate de 2 g/zi.
Volumul meselor va fi redus, dar vor fi asigurate 5-6 mese pe zi, eu respectarea strictă a orelor de .masă programate.

Sunt interzise: cărnurile grase de tot felul, vânaturile, conservele de carne, mezelurile, icrele, brânzeturile fermentate grase, ouăle în exces, grăsimile prăjite, untura, slănina, pâinea neagră sau cea proaspătă, excesul de făinoase, legumele crude bogate în celuloză, care produc balonări, leguminoase, fructele oleaginoase şi cele bogate in celuloză, cremele cu unt, ciocolata, cacaua, cozonacul, condimentele picante, supele grase, ciorbele cu rântaş, sosurile cu ceapă prăjită şi grăsime încinsă.
Vor fi evitate mesele prea abundente sau servite seara înainte de culcare- Este cu totul interzis alcoolul, sub orice formă.
în ciroza decompensată cu ascită apar tulburări metabolice foarte grave (metabolismul proteic, hidroelec-trolitic şi de neutralizare a hormonilor). Acestea duc la apariţia şi accentuarea edemelor. Ca urmare aportul de sodiu va fi restrâns la 500 mg/zi, şi eliminate alimentele bogate în sodiu. Alimentaţia va fi bogată în proteine şi glucide, şi moderată în ]ipide. Aportul de vitamine trebuie asigurat.
Alimente permise:

- carnea slabă de pasăre sau vită în cantitate moderată;
- brânza desodată sau laptele;
- ouăle în cantitate mică şi numai în preparate dietetice;
- grăsimile în cantitate mică (unt sau ulei), adăugate la preparate;
- pâine albă fără sare, veche de o zi;
- făinoasele fără ou, orezul;
- legumele cu sodiu puţin (dovlecei, roşii, ardei, fasole verde tânără) sub formă de soteuri, piureuri, su-pe-creme, salate cu suc de lămâie;
- fructele coapte, piureuri, sucuri de fructe crude;
- deserturile cu fructe, fără conservant, bicarbonat sau praf de copt;
- condimente aromate.
Mesele vor fi dese şi. puţin voluminoase, proaspăt pregătite.
Se interzic următoarele alimente: carnea grasă, mezelurile, conservele, icrele, afumăturile, brânzeturile fermentate, laptele nedesodat, ouăle, grăsimile cu sare, slănina, pâinea sărată, făinoasele cu ou, legumele bogate In sodiu, fructele oleaginoase, deserturile cu unt mult, cu ouă sau cu bicarbonat, apele minerale cu conţinut de sodiu, sosurile cu ou sau cu sare şi multă grăsime, condimentele picante şi cele iuţi.
Durata acestui regim cu sare foarte puţină depinde de prezenţa ascitei şi a edemelor. Dacă se obţine compensarea, se revine la un regim mai lejer.

Reţete dietetice pentru hepatita epidemică (convalescenţă)

sus sus
Meniu: Supă â la grec cu orez şi lămâie Rasol de pasăre Tarte cu fructe de sezon
Supă â la grec, cu orez şi lămâie
Se pune la fiert, în apă rece (400 ml) carnea (150 g), apoi 50 g morcovi, 25 g pătrunjel şi 20 g ţelină, când apa fierbe bine. Când zarzavatul s-a înmuiat şi carnea este aproape gata se scoate zarzavatul şi se adaugă în supă 10 g orez şi se continuă fierberea. Se drege supa cu 1/4 ou amestecat cu puţină zeamă de lămâie şi cu supă călduţă. Se pune apoi verdeaţă tocată, după gust. Calorii «= 180.


Rasol de pasăre
Se prepară o supă de carne din 150 g carne de găină,-50 g morcovi, 30 g pătrunjel şi 25 g ţelină, o ceapă, sare. Când este fiartă - supa, se scoate carnea şi se serveşte rasol cu piure de cartofi.
Se pun la fiert 200 g cartofi curăţaţi şi tăiaţi în bucăţi mari. Când sunt gata se scurg şi se adaugă 5 g unt şi puţin lapte fierbinte, şi sare. Se freacă bine cu telul până devin albi şi spumoşi. Calorii = 320,

Tarte cu fructe de sezon
Se frământă un aluat fraged din 150 g făină, 100 g unt şi 50 g zahăr, 1/2 ou, vanilie. Se îmbracă formele de tarte cu acest aluat şi se pun la copt. Peste aluatul din formele mici de tarte se poate pune 3-4 boabe de fasole uscată pentru a nu se ridica aluatul de pe fundul formei. Când sunt coapte se scot boabele de fasole şi se răstoarnă tartele calde. Când s-au răcit se umplu cu fructe însiropate sau cu spumă de albuş şi fructe. Calorii = 1340.
(Cantităţile nu sunt pentru o persoană).
Meniu: * Supă-cremă de dovlecei \\Pilaf cu carne Prăjitură cu mere
Supă-cremă de dovlecei
în. 400 ml supă de zarzavat se pun 200 g dovlecei curăţaţi de coajă şi tăiaţi bucăţi. După 20 minute sunt fierţi şi se trec prin sită. într-o ceaşcă se amestecă 10 g făină cu 50 ml lapte rece şi se adaugă la supa caldă. Se sărează şi se mai fierbe puţin împreună. Se serveşte cu mărar tocat şi cu iaurt. Calorii = 210.
Prăjitura cu mere
Se frământă pe planşetă un aluat nisipos din făină, zahăr şi unt sau margarina (vezi aluatul de tarte). Se lasă la rece o oră. între timp se curăţă 200 g mere, se rad şi se amestecă cu 30 g zahăr. Aluatul se separă în două. Se aşează prima foaie pe fundul unei tăvi neunse şi se presară cu o lingură de pesmet sau gris. Se întinde umplutura de mere proaspete, sau călite în prealabil, şi apoi se pune cealaltă foaie. Se unge cu puţin ou şi se dă la cuptor. Calorii = 1300.
Meniu: Supă-cremă de legume Perişoare cu sos Orez cu fructe

Supă-cremă de legume
Se fierbe în apă clocotită cu sare 80 g morcovi, 70 g dovlecei, 50 g pătrunjel, 25 g ţelină, 50 g cartofi, 30 g fasole verde şi 1/2 ardei gras. Se trece zarzavatul prin sită. Se amestecă într-o ceaşcă 5 g făină cu 50 g lapte rece şi se adaugă la supa-cremă, se mai fierbe puţin până se îngoaşe. Se potriveşte de sare, se adaugă verdeaţă tocată şi se serveşte cu iaurt. Se poate înlocui iaurtul cu suc de lămâie. Calorii = 176.
Perişoare cu sos
. Se iau 200 g carne şi se toacă prin maşină de 2-3 ori, se amestecă cu 30 g orez, 1/2 albuş de ou, 1/4 ceapă şi puţină sare. Se formează perişoare mici care se fierb în apă clocotită. Se serveşte cu sos preparat dintr-o lingură de făină cu puţină apă, mărar tocat şi sare. Pe-rişoarele fierte se pun în sosul alb şi se mai fierb puţin împreună, la cuptor. Calorii = 310.

Orez cu fructe
Se curăţă de coajă 200 g mere şi se taie felii, se amestecă cu 30 g zahăr. în alt vas se fierbe 60 g orez in apă curată sau în apa în care s-au fiert cojile de mere. Când este fiert orezul, se adaugă merele cu zahăr, 10 g unt şi puţină pulbere de scorţişoară. Se aşează vasul pe o baie de apă şi se dă la cuptor cea 20 de minute. Calorii = 410.
Meniu: Supă de pasăre cu fidea Vrăbioare la grătar Papanaşi fierţi
Supă de pasăre cu fidea
Se pune la fiert în apă rece 200 g carne de pasăre. Se ia spuma din când în când, se adaugă sare şi apoi zarzavatul: 50 g morcovi, 40 g pătrunjel şi 25 g ţelină, o ceapă. Când totul este bine fiert, se ia supa de pe sobă şi se strecoară. Se fierbe în supă apoi 20 g fidea. Calorii = 280.
Vrăbioare la grătar
Se ia 150-200 g vrăbioare şi se aşează pe grătarul bine încins dar fără grăsime. Pentru a evita lipirea cărnii de grătar, nu se întoarce bucata de carne pe partea cealaltă decât atunci când s-a format crustă. Când carnea este destul de bine răzbită de căldură şi friptă, se sărează şi se serveşte cu piure de cartofi. Calorii = 570.
Papanaşi fierţi
Se trece prin sită 100 g brânză de vaci. Se amestecă cu o lingură de făină şi cu una de gris, se pune puţină sare şi 1/4 ou. Se fac papanaşi mici care se fierb în apă clocotită sărată. Când sunt gata se scot cu o spu-mieră şl se servesc cu 10 g unt proaspăt. Calorii = 250.

Regimul alimentar în colecistită şi litiază biliară

sus sus
Colecistita şi litiaza biliară sunt boli ale cailor biliare. Bila elaborată de celulele hepatice se scurge prin canalele extrahepatice şi se acumulează în vezica biliară. Atât vezica biliară cât şi canalele biliare pot suferi diferite afecţiuni. Inflamaţia veziculei biliare este denumită colecistită. Uneori la nivelul veziculei biliare se pot produce pietre (calculi) şi în acest caz este vorba de litiază biliară.
Evacuarea bilei din vezicula biliară este asigurată de contracţia musculaturii din peretele său. Atunci când vezicula nu se contractă ritmic şi nu poate asigura eliminarea bilei în istestin, e vorba de diskinezii b.liare. Ele pot fi hipokinezie şi hiperkinezie (când contracţiile sunt prea dese).
Boala se manifestă prin greaţă, vărsături cu bilă, dureri în partea dreaptă a abdomenului şi uneori febră. Boala poate fi acută sau cronică.
în cazul colecistitei acute se va da un regim alcătuit din limonade, ceaiuri medicinale îndulcite, sucuri de fructe diluate, supe limpezi de legume. Acest regim va fi urmat 1-2 zile, apoi se va îmbogăţi treptat alimentaţia cu făinoase, piureuri de legume cu iaurt sau lapte de-grasat. Treptat se va trece la brânza de vaci, paste făinoase fierte, peşte slab rasol, carne de pasăre slabă,
în colecistita cronică regimul va fi de lungă durată şi va consta din următoarele alimente:

- carne proaspătă slabă, de pasăre, de viţel sau de vită pregătită rasol sau friptură înăbuşită sau ca tocă-tură dietetică cu condimente aromate;
- ouă în cantitate moderată, doar în preparatele dietetice, după toleranţă;
-■ pâine albă, veche de o zi, făinoase fierte, brânză
de vaci;
- grăsimi în cantitate redusă, adăugate proaspete în diferite preparate gata; \'
- legume sub formă de sufleuri, budinci, soteuri sau salate de legume care conţin celuloză fină;
- fructe ce conţin puţină celuloză, sub formă de compoturi, sucuri de fructe sau în diferite preparate;
- deserturi cu brânză de vaci, fructe, albuş de ou;
- condimente aromate;
- supe-creme de legume, supe din carne slabă, supe limpezi de legume, borş;
- sosuri dietetice.

Alimente interzise: carne de porc, de gâscă, raţă sau de oaie, mezeluri, afumături, vânat, conserve de carne sau peşte gras, brânzeturi grase sau fermentate, ouă fierte tari sau omletă, ouă prăjite, untură, slănină, grăsimi prăjite, pâine neagră, pâine proaspătă, legume crude sau cu celuloză dură, leguminoase, fructe crude cu celuloză dură, fructe oleaginoase, deserturi cu grăsime multă, creme cu unt, gogoşi sau preparate cu ciocolată, cu nuci sau cu alune; condimente iuţi sau iritante, supe grase sau broşuri drese cu smântână, ciorbe de leguminoase, sosuri cu rântaş.
Alimentele vor fi servite în porţii relativ mici, mese dese, la ore regulate. Temperatura alimentelor va fi convenabilă, nici fierbinţi nici reci. Alcoolul este interzis.
Litiaza biliară se caracterizează prin existenţa calculi-lor (pietrelor) în vezicula biliară. Mobilizarea lor prin căile biliare produce crize, uneori extrem de dureroase însoţite de greaţă, vărsături cu bilă, febră. în caz de litiază biliară se recomandă un regim de cruţare a veziculei biliare. în perioadele de criză se va da unre-gim hidric alcătuit din ceaiuri hepatice, sau din lichide îndulcite. Se vor evita alimentele bogate în colesterol (ouă, creier, rinichi, ficat, carne de porc, unt, brânzeturi grase, slănină şi icre). în afară perioadelor dureroase se vor consuma ape minerale de Olăneşti, Slănie-Moldova, Bodoc, Covasna, Borsec, Vâlcele.

în cazul persoanelor operate (colecistecomie) regimul alimentar de urmat va fi asemănător celui din colecistita cronică, o perioadă de vreme, până ce se adaptează canalul coledoc la noua sa funcţie de rezervor de bilă. Treptat apoi se vor introduce în regim mai multe grăsimi, în funcţie de toleranţă şi regimul va fi lărgit.
Dăm două modele de meniu pentru un bolnav operat:
Dimineaţa: lapte cu ceai, pâine prăjită şi miere
Ora 10: tartină cu brânză de vaci şi pâine prăjită
Prânz: ciorbă de lobodă, rasol de pasăre cu legume,
gelatină cu fructe Ora 11: cartofi copţi cu brânză de vaci şi o roşie
Cină: sufle de brânză de vaci, muşchi de vacă la
grătar cu sote de fasole verde
Dimineaţa: lapte cu ceai, pâine albă şi brânză de vaci
Ora 10: 2 mere coapte
Prânz: cremă de dovlecei, pilaf cu carne de vacă,
spumă de albuş cu fructe Ora 11: \' iaurt cu păine prăjită Cină: perişoare dietetice cu garnitură de morcovi;
budincă de fidea cu brânză de vaci.
Acest regim asigură 2265 calorii pe zi.

Reţete şi meniuri pentru colecistita şi litiază

sus sus
Meniu: Supă de mere
. Budincă de macaroane cu carne şi sos de roşii
Bezele
Supă de mere
Se pune la fiert în 400 ml apă un pătrunjel (50 g). Când este fiert se scoate şi se adaugă un măr curăţat şi tăiat bucăţi. într-o ceaşcă se amestecă o lingură de făina cu 2 linguri de lapte rece care se pune în supă şi se fierbe împreună până se înmoaie mărul. Când este gata se adaugă o linguriţă de zahăr şi puţină verdeaţă. Calorii = 180.
Budincă de macaroane cu carne şi. sos de roşii
într-o cratiţă presărată cu făină se aşează 70 g macaroane fierte în apă sărată iar deasupra 100 g carne fiartă trecută de 2 ori prin maşină şi iar un rând de macaroane. Se stropeşte cu o linguriţă de ulei şi se dă la cuptor 20 minute. Se serveşte cu sos de roşii. Calorii - 660.
Bezele cu suc de lămâie
Se bate bine cu telul 1/2 albuş de ou apoi se adaugă 30 g zahăr şi suc de lămâie şi se continuă baterea pe baie de apă fierbinte, până se îngroaşe compoziţia. Se toarnă apoi cu cornetul bezele mici pe o tavă tapetată cu hârtie unsă cu margarina. Se dau la cuptor la un foc moale, cu uşa cuptorului deschisă, până ce se întăresc bezelele. Calorii = 140.

Meniu: Supă-cremă de cartofi Roşii umplute cu carne Chisel de fructe
Siipă-crernă de cartofi
într-o cantitate de 400 ml supă de zarzavat strecurată se fierbe un cartof tăiat bucăţi. Când este fiert se trece prin sită şi se adaugă puţin lapte, sare şi verdeaţă. Se poate pune şi o linguriţă de untdelemn crud Calorii = 310.
Roşii umplute cu carne
Se trece prin maşină 150 g carne fiartă şi se amestecă apoi cu o lingură de orez fiert, 1/2 albuş de ou, sare şi verdeaţă tocată. Se scobesc 3 roşii de mărime mijlocie şi se lasă să se scurgă, apoi se umplu cu carnea preparată şi se dă la cuptor 15 minute în sos de roşii, obţinut din miezul roşiilor scobite, la care se adaugă o lingură de făină amestecată cu puţin lapte rece. Calorii = 480.
Chisel de fructe
Se iau două pahare de zmeură sau de fragi şi se storc bine printr-un tifon. Rezidiile de la stoarcere se fierb într-un pahar de apă. Se strecoară acest lichid şi i se adaugă o lingură de zahăr şi una de amidon dizolvat în puţină apă rece. Se lasă să fiarbă câteva minute apoi se amestecă cu zeama de fructe crudă. Se.serveşte rece. Calorii ■= 140.

Meniu: Borş de legume cu perişoare Rasol împănat Mere In aluat
Borş de legume cu perişoare
Se fierb legumele în 400 ml apă (morcov, pătrunjel, ţelină) în cantităţile indicate în reţetele anterioare. Separat se pregătesc perişoare din 50 g carne tocată şi 15 g orez fiert pe jumătate, amestecate cu puţină apă călduţă şi .1/2 albuş de ou. Se fac perişoare mici care se fierb în apă sau în aburi. Se fierbe borşul şi se adaugă perişoarele şi supa de legume. împreună mai dau un clocot s,i la servit se adaugă verdeaţă tocată. Calorii = 210.
Rasol împănat cu zarzavat
Se curăţă un morcov şi un pătrunjel şi se taie bucăţi în lung. Cu acestea se împănează 150 g carne de viţel sau de vacă şi apoi se pune la fiert. Se adaugă sarea nece-\' sară. Se serveşte cu sos alb preparat din o linguriţă făină amestecată cu 2 linguri de lapte rece, care să fierbe 5 minute până devine ca o smântână. La sfârşit se sărează şi i se adaugă puţin unt proaspăt sau ulei. Calorii = 320.

Mere în aluat
Se curăţă 2 mere de mărime potrivită şi se scobeşte fiecare de sâmburi şi de ţesutul dur din mijloc. Se umplu, în golul rămas, cu marmeladă de caise sau de piersici, în paralel se prepară un aulat fraged (vezi alte reţete precedente) care se întinde şl apoi se taie pătrate. Se învelesc merele în acest aluat şi se dau la cuptor, pe o tavă unsă. Când sunt coapte se pudrează cu zahăr. Calorii = 310.
Meniu: Supă-cremă de legume cu crutoane Ghiveci cu carne Spumă de gris în zeamă de fructe
Supă-cremă de legume cu crutoane
în 400 ml apă se pun la fiert zarzavaturi de supă şi legume de sezon. Se adaugă sarea necesară apoi se dau prin sită şi se mai fierb un clocot. La sfârşit se adaugă 5 g unt proaspăt şi se serveşte cu crutoane de pâine prăjită. Calorii .= 210.

Ghiveci cu carne
150 g carne se taie bucăţi şi se înăbuşe în puţină apă. Separat se pregăteşte zarzavatul (80 g morcovi, 50 g pătrunjel, 30 g ţelină, 50 g cartofi, 50 g dovlecei, 20 g mazăre şi 40 g roşii). Se taie bucăţi şi se înăbuşe în puţină apă în ordinea lor de fierbere (.cartofii şi dovleceii la sfârşit), se sărează. Când zarzavaturile sunt gata se amestecă cu carnea şi se adaugă zeama de roşii apoi se dă la cuptor 10 minute. La sfârşit se adaugă untdelemn (25 g) şi verdeaţă tocată. Calorii = 590.
Spumă de griş\\ cu suc de fructe
Se amestecă 100 ml suc de fructe cu 100 ml apă, apoi se fierbe cu o lingură de zahăr şi una de gris până devine\' de o consistenţă potrivită. Se serveşte rece. Calorii = 170.


Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Boala celiaca
Boala crohn si colita ulcerativa
Boala diverticulara
Bolile ficatului
Calculii biliari
Cancerul
Diagnosticare
Pancreatita
Refluxul gastroesofagian rge
Sfaturi pentru o digestie sanatoasa
Simptomele digestive
Sindromul intestinului iritabil
Ulcerul si durerile de stomac


  Sectiuni Boli si tratamente:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai