Parerile altora despre TINTEA Mircea Gabriel
În data de 20 octombrie 2010, ora 11:19, am plecat împreună cu fiul meu, Gheorgheş Tudor-Vlad, în vârstă de 2 1/2luni la CDT Cluj, secţia pediatrie (care aparţine în prezent de Spitalul Clinic de Boli Infecţioase), în urma unei trimiteri din partea medicului de familie, d-na dr. Oloşutean Cristina, pentru controlul de rutină a copiilor cu vârsta cuprinsă între 2 şi 3 luni.
După ce m-am prezentat trimiterea la fişier, mi s-au cerut datele de identificare ale mele şi ale fiului meu, iar după realizarea fişei, am fost îndrumată de către stimabila doamnă cu codul de prezentare a scrisorii medicale, nr. reg. 3073, la cabinetul de ortopedie pediatrică, care se afla la subsolul clădirii.
Acolo am fost primită de către un stimabil domn doctor Ţintea Mircea, în urma căruia înaintez această plângere!
Deşi nu m-a deranjat atât timp, cât îmi consulta copilul, a fost un domn destul de sobru, dur şi protocolar în comportament; acesta a menţionat în scrisoarea medicală:
- hernie ombilicală (spunându-mi că va trece cândva… , hernie care îmi era adusă la cunoştinţă şi de către MF, specificând că este o formă uşoară cu care se nasc majoritatea copiilor şi care, de asemenea trece de la sine );
- clinico-femural normal - revine la 4 ˝ luni la un recontrol şi radiografie (deşi în prezent ştiu că nu se mai practică iradierea copilul în zadar, mai ales dacă se pot observa eventuale nereguli şi ecografic – însă nu sunt în măsură să dau astfel de afirmaţii, atât timp cât nu am studii de specialitate în domeniu şi prefer să las pe seama medicilor specialişti, astfel de preferinţe…).
După consultul femural, l-am rugat pe d-l dr. să se uite şi la coloană şi la gât pentru eventuale nereguli de sănătate, deoarece copilul meu stă mereu încordat, arcuit ca o bărcuţă, uitându-se peste cap. Acesta a spus că nu pare a avea ceva, însă dacă insist îmi poate face o trimitere la medicul neurolog, tot în clinică.
Pentru a exclude orice semn de suspiciune, sa fiu mai liniştită că fac tot ce ţine de sănătatea micuţului meu, l-am rugat pe domnul doctor să îmi facă trimiterea respectivă.
Acesta mi-a făcut trimiterea şi mi-a spus că doar după ora 14:00 găsesc pe cineva şi mi-a indicat fie să merg acasă şi să revin, fie să aştept acolo, deşi era ora 11:00.
Când am ieşit din cabinet a ajuns şi soţul meu, care fireşte m-a întrebat ce a spus domnul doctor. După ce i-am povestit, ne-am gândit să mergem să întrebăm, totuşi la fişier, dacă nu există un specialist neurolog în clinică atunci, deoarece mai avem o fiică de doi ani acasă, iar persoana care era cu ea, era destul de limitată în privinţa timpului disponibil şi pentru noi nu avea relevanţă cine îmi consulta copilul, atât timp cât era un medic bun cu studiile necesare de specialitate.
Întrebând la fişier, d-na de acolo ne-a specificat că deşi era un medic neurolog de gardă în acel moment, am fost trimişi după ora 14:00, deoarece era d-na doctor Ţintea, nevasta medicului ortoped la care fusesem.
Am întrebat dacă putem merge la medicul de gardă şi a dat din umeri, am întrebat dacă este vreo problemă şi a dat din umeri, iar atunci am spus categoric că mergem la medicul actual, dând iarăşi din umeri mi-a spus doar că atunci să merg la cabinetul 15, ci nu la cabinetul nr.11 cum mă trimise d-l Ţintea.
La acel cabinet se afla un medic la „poli” de comportament total opus faţă de anteriorul, deşi nu îl cunoşteam deloc! Acesta ne-a primit călduros, cu zâmbetul pe buze şi nu în ultimul rând, politicos!
Medicul se numea Puia Virgil Petru, cu cod de parafă 025364, specializat ca medic primar neurologie pediatrică, specialist neuropsihiatrie pediatrică.
Acesta ne-a invitat să luăm loc, iar după ce i-am povestit simptomele care îmi dau de bănuit în privinţa sănătăţii micuţului meu, a spus că îl va consulta de îndată. Apoi i-am înaintat trimiterea pentru a băga datele în calculator (specificându-mi că de acum încolo, totul va fi computerizat şi chiar m-a sfătuit ca pe viitor să îmi fac şi eu copii xerox, după toate scrisorile medicale primite, înainte de a ajunge la MF).
Dintr-o dată a început să se scuze, dar că el nu se poate băga peste preferinţele colegilor lui, arătându-mi că pe acea trimitere în colţul din dreapta sus, scria micuţ, dr. Ţintea, ora 14:00, deşi nu înţelege motivul, nu era prima dată când păţea acest lucru. Mi-a spus că el îmi consultă cu tot dragul fiul, însă preferă să evite eventuale neplăceri între colegi şi să mă duc să îl întreb dacă îmi permite acest lucru, iar dacă dânsul e de acord, el fără nici o ezitare se uită la micuţ. Î-am specificat că mi se pare o absurditate, simţeam că fac parte dintr-un banc cu proşti, însă fiind pusă în situaţia faptului împlinit, am fost de acord, soţul şi copilul meu rămânând în cabinetul d-lui Puia; înainte de a ieşi pe uşă, acesta mi-a atras atenţia să nu îi specific d-lui dr. Ţintea că am fost trimisă de către el.
Fac stânga împrejur, şi şontâc, şontâc merg iar la subsol, păşind pragul d-lui ortoped. Îmi fac curaj şi cu vocea reţinută, îi spun acestuia, ca nu îmi permit să revin, deoarece nu mai am cu cine lăsa celălalt copil şi dacă nu aş putea …
Când acesta mă întrerupe brusc, fără a-mi permite să termin propoziţia:
- NU!
În primă fază, m-am blocat pur şi simplu. Adunându-mă, după scurt timp, l-am rugat să îmi dea o explicaţie, ceva. Înţeleg dacă medicul actual ar fi lipsit de profesionalism, este incompetent sau medicul după ora 14:00 este mai bun, însă să îmi dea un argument!
- Nu rămâne nu! Fie mergi la nevasta mea, fie nu îţi consulţi copilul!
Răspunsul lui a venit rapid şi tăios. Din cauza respectului faţă de vârstă, nu am îndrăznit să mă iau la harţă cu dânsul, el având undeva pe la 60 de ani, iar eu doar 24. Nu era politicos, iar de nervi, mi se prelingeam pur şi simplu lacrimi pe obraz necontrolate şi ieşind i-am replicat:
- În regulă, am înţeles! Vă mulţumesc! O zi bună! La revedere!
După ce mi-am revenit niţel din şoc, ştergându-mi lacrimile fiind uimită de atâta nesimţire, am revenit în cabinetul d-lui dr. Puia specificându-i că d-l Ţintea mi-a spus că rămâne la latitudinea mea ce medic specialist îmi aleg, deşi nu era aşa… Însă riscam să merg cu copilul acasă neconsultat, dacă nu recurgeam la această procedură! Şi la o adică în toată ameţeala asta, importantă era sănătatea micuţului, nu!?!
În cele din urmă a acceptat să îmi consulte fiul. Am rămas impresionată de faptul că m-a rugat insistent să nu pun copilul pe acel pat mizerabil, fără să îi pun ceva sub el, o hăinuţă, ceva, noroc că aveam păturica de înfăşat la mine şi am şi pus-o sub el. Iar mirarea mea cea mai mare a fost în momentul în care a pus în funcţiune o aerotermă când am început să dezbrac copilul, lucru pe care nu l-am întâlnit nici la clinicile private, deşi e important pentru confortul micuţilor să nu le fie frig.
Diagnosticul d-lui dr. Puia a fost examinare normală, şi ne-a indicat să îi modificăm poziţia patului, a stimulilor etc. şi dacă consider că se continuă şi am suspiciuni în legătură că sănătatea lui, să revin după 15 noiembrie la un consult, specificându-mi numărul personal de telefonie mobilă, la care pot apela cu încredere oricând. Dând mulţumirile de rigoare şi bună ziua, am ieşit din cabinet.
Abia aşteptam să plec de acolo şi să îi povestesc soţului cele întâmplate. Tocmai când îi povesteam dăm ochii în faţa uşii de la intrarea în clinică cu d-l dr. Ţintea, care fuma. Fac stânga împrejur, îl iau pe soţ după mine şi accelerez ritmul. După aflarea faptelor, în primă fază soţul mi-a spus că poate d-l Puia va avea probleme din cauza noastră, dar imediat a realizat că riscam să mergem cu copilul neconsultat acasă şi a renunţat la idee, însă mi-a spus că ar trebui să înaintez o plângere la adresa d-voastră.
La început am spus că nu are sens şi că nu aş avea nici o rezolvare, că nici măcar nu îmi poate garanta nimeni că va fi luată în considerare o sesizare şi nu ştiu dacă ar avea vreun efect.
După ce am ajuns acasă şi m-am mai liniştit niţel, având gândurile mai limpede m-am răzgândit! Soţul meu avea dreptate, de aceea vă şi scriu aceste rânduri!
Nu ne putem aştepta la schimbări, să avem aşteptări ca acest stat să devină unul mai bun, dacă nimeni nu ia măsuri, dacă toată lumea e indiferentă sau nu are curajul de a face sesizări; renunţă pur şi simplu pe motiv că oricum nimeni nu va face nimic şi nu vor fi rezultate! Oare nu merităm toate astea, noi românii, dacă nu aplicăm măsuri pentru eliminarea unor astfel de nedreptăţi?!? Şi spun noi românii, deoarece în restul ţărilor nu întâlneşti astfel de cazuri!
Da! E normal să se recomande soţii între ei, însă e inadmisibil şi e total lipsit de profesionalism să ţi se impună la cine să mergi! Şi nu doar să ţi se impună, să fi şi ameninţat că rămâi neconsultat dacă nu apelezi la persoana indicată!
Este inadmisibil să ţi se impună să mergi nevasta d-lui doctor, mai ales că este o clinică de stat, unde toţi ar trebui să fie egali, sunt la fel de buni, au aceleaşi studii etc.
Fiecare pacient are dreptul să aleagă ce medic specialist doreşte, nu să ţi se impună acest lucru!!!
Ceea ce doresc eu în urma sesizării adresate la Colegiul Medicilor Cluj, să se ia măsurile necesare pentru a fi exclus un astfel de comportament, pentru a nu ne mai întâlni cu aceste situaţii inadmisibile şi lipsite de etică profesională pe viitor!
Doamna dr tintea este um om extraordinar de cum se cade ,daca ajungeai la ea cu siguranta te-ai fi convins .Am fost si eu la dr Virgil Puia dar exact invers s-a purtat ca si fata de tine un nemernic care ne-a cerut o suma f mare de bani daca vroiam sa 'se ocuipe de copilul nostru'dar, nu facea altceva decat il indopa cu medicamente.Si la rmn ne-a trimis sa-l facem pe banii nostrii fara sa ne intrebe daca avem de unde sa dam atatia bani.Nu am mai auzit pe nimeni zicand lucruri bune despore acest om ,sincer numa ca este un ...nesimtit In schimb dna drTtintea este un medic extraordinar nu o spun numa eu ci toata lumea care a trecut prin cabiunetul dansei .cu noi Virgil Puia vorbea ca si cum L-AM fi deranjat f tare ,foarte urat!Faptul ca a cerut o suma uriasa de bani m-a ingrozit ! Dacă copilul meu avea 3 mâini, dr nu ar fi observat. Am mers acolo ptr ceva.. Dar se pare ca medicul știa sa verifice doar soldurile copiilor. Despre problema ce ne interesa cred ca nici nu auzise medicul deoarece nici nu a știut unde și la ce sa se uite. alți mmedici ortopezi au știut sa verifice. Plus ca, a cerut eco de sold de la 6 săptămâni.. Și nu am avut o la noi ptr ca pe. Noi nu ne interesau soldurile ce fuseseră deja verificare și erau ok. Drept pentru care nu ne a dat nici scrisoarea medicala. A cerut sa revenim cu ecografia respectiva. Fapt care nu s a intâmplat ptr ca nu avea rost ca un consult al copilului la 6 luni pentru o problema de oase: exostoza - sa se încheie cu o concluzie pe baza unei ecografii de sold făcute cu 6 luni în urma.. Eco irelevanta ptr aceasta boala genetica. Jalnic. Spun ca dacă ar fi avut copilul 3 mâini, dr nu ar fi observat, ptr ca m.a lăsat doar sa dau doar pantalonii jos copilului. Doamne feri sa l dezbrac de hainele groase și combinezon.
Ai fost tratat de acest medic? Cum s-a comportat?
Ce boala ai avut? Cum te simti acum? Ce tratamente ai urmat?
In cazul unei nemultumiri povestea ta spusa online poate feri pe altii de la "dezastru".
Daca esti multumit recomandarea pe care i-o dai medicului poate salva si alti pacienti.
Povestea ta poate salva vieti.
|