mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
plante medicinale si tratamente naturiste


Plante medicinale
Index » Plante medicinale » Plante medicinale
» Porumb

Porumb








Zea mays Fam. Gramineae.
Denumirea populara: cucuruz, papusoi
In traditia populara: in Banat si Tranasilnia atestarile istorice noteaza ca de la anul 1791 a fost socotita ca ta alimentara. Ea a inlocuit meiul. Ulterior i s-au descoperit multe proprietati medicinale.
Ceaiul din matase de porumb se lua ca diuretic si pentru piatra la basica udului. In unele parti cand se oprea udul, se luau 2-3 strujeni, rfurile de la o matura de gradina si 10 patrunjei, daca nu erau prea mari, se tocau la un loc marunt, se fierbeau cu apa, apoi se strecurau, iar apoi se bea in mai multe randuri, amestecata cu seminte de in pisate.

In Tuto, ceaiul de ciocane de papusoi, amestecate cu coaja de stejar, se bea contra hemoragiilor.
Pe langa Giurgiu, cu mamaliguta calda, pusa pe panza se infasurau cei care aveau dureri de pantece. Cine vedea pentru prima data in an un papusoi inflorit, lua matasea, o usca, o punea in rachiu si se bea contra frigurilor.



Pentru umflaturi la gat se puneau legaturi cu mamaliguta calda, unsa cu madu de falca de porc si cu fiere de porc, peste care se punea unt de naft.

Contra tusei, se lua zeama de porumb fiert, mai ales cel rosu. Unii se afumau cu faina de porumb.
Contra guturaiului, se tragea pe nas fumul de faina arsa pe jar. Cand se opareau copii mici, din cauza udului, se presara cu malai arsurile, dupa ce se spalau cu zeama de porumb rosu.
Pentru infectarea ranilor, se muia faina de porumb, se punea intre petice si se lega la bube sau rana.
In Transilnia, pe rani infectate, se punea faina de cucuruz, cu rachiu. Mamaliga fierbinte se punea la legaturi la gat, contra amigdalitei; se aplica pe piept, contra durerilor si junghiurilor.


In nordul Moldovei, mamaliga amestecata in gura se punea pe buboaie, ca sa aline durerile, sa le grabeasca deschiderea. Lesia de coceni se punea in multe parti contra raiei. Ceaiul din inflorescentele barbatesti se lua in boli de rinichi, ficat si fiere.
Faina de papusoi se dadea vitelor, cu zahar marunt pisat, se sufla in ochii vitelor, contra albetei.
Papusoiul rosu se dadea cilor care nu puteau sa fete, ca sa le usureze.

Este folosit de aztecii din America cu mult inainte de Cristofor Columb. Este adus in Europa in secolul xv-lea, de catre Cortez.
Compozitie chimica: saruri de potasiu si calciu, bioxid de siliciu, saponine, ulei volatil, ceara, alantoina, flavonoide, steroli (ergosterina, betaina, sitosterol, stigmasterol), glicozid amar, un alcaloid, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, C, E, K, PP, substante minerale: fosfor, magneziu, fier, calciu, proteine, amidon, glucide, celuloza, acizi. Este sarac in lizina si triptofan si de asemenea in vitamina PP, din aceasta cauza daca se consuma fara paine se poate ivi podagra, sau alte leziuni cutanate. Are: 100 g de boabe- 4 g proteine, 2 g glucide, 4 g de fibra, magneziu 120 mg, caroteni 1,3mg.
Actiune farmaceutica: matasea- calmant in cistitele cronice si metrite, puternic diuretic recomandat in insuficienta cardiaca cu oligurie, guta, uricemie, antiinflamator, calmant, calmeaza tusea, artritism colagog, coleretic, saluretic, hemostatic favorizand coagularea sangelui, hipoglicemiant, hranitor, reglator al meolismului tiroidian, sudorific, galactagog.
Faina- antiinfalamator, calmant, coleretic, energizant, nutritiv, vitaminizant, galactagog, reface tegumentele lezate, emolient, tonic, sedativ usor, opreste hemoragiile.

Cenusa din stiuleti: calmant gastric si totodata inlatura durerile abdominale.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, afectiuni cardio- sculare, afectiuni hepatice, afectiuni renale, afectiuni tiroidiene (este un moderator al tiroidei), afectiunile cii biliare si urinare, amigdalita, albuminurie, alopecie, amigdalita, anexite, angina difterica, artritism, ascita, arteroscleroza, boala Duhring (dermatita herpetiforma), boala Beri-Beri, calculoza renala si biliara, celulite, cistite, colecistite cronice, colici nefritice, constipatie, degeraturi, diabet, dischinezie biliara, dismenoree, dureri, eczeme zemuinde, edeme, edeme ale membrelor inferioare, enurezis, furuncule, gastrita hiperacida, guta, gripa, guturai, hemoragii, hemoroizi, hepatite cronice, hidropizie, hipercoleserolemie, hipogalactie, hipoglicemie, impetigo, lipsa laptelui la mamele care alapteaza, litiaze renale si biliare, menstruatii neregulate cu sangerari abundente, menopauza (tulburari), metrite, metroanexite, metroragii, nefrite, nevralgii intercostale, obezitate, parodontoza, plagi purulente, pleurezie, psoriazis, retentie urinara, reumatism, scabie (lesie din coceni), traheobronsita, tricofitie, tulburari circulatorii, tulburari endocrine diverse, ulcer gastric, uretrita, uricemie, urticarie.

Preparare:
2 linguri de matase maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se lua cate o lingura la fiecare 2-3 ore.
-2 lingurite de matase maruntita si 2 lingurite de praf de coaja de srtejar se lasa pentru 8 ore in 250 ml apa. Este foarte bun la hemoragii.
-2 lingurite de matase se lasa maruntite in 250 ml apa de seara pana dimineata cand se consuma in cazul constipatiei sau la litiaze.
-Tinctura din 50 g de matase maruntita care se pune la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se tine timp de 15 zile agitand des, dupa care se strecoara.

Administrare: ca diuretic 30 picaturi o data diluate in putina apa si in functie de afectiune se poate lua intre 3-5 ori aceasta doza de 3 ori pe zi. Adica 1ml egal cu 30 picaturi si se pot lua o data 1-5 ml pe doza de 3 ori pe zi.
-Se ard coceni de porumb si aceasta cenusa se poate lua intern, cate o jumatate de lingurita o data, sau se fierbe si se consuma aceasta apa dupa strecurare. Se poate face mai concentrat pentru spalarea pe cap.
-Ulei din germeni de porumb cate o lingura dimineata si una seara, pentru cei cu colesterolul ridicat sau alte afectiuni similare si seara pentru cei cu constipatie.

-O mamaliguta mai tare se pune pe o bucata de panza apoi se aplica pe locul dureros. Se aplica cat mai fierbinte, dar sa nu arda. Este utila in cazul durerilor. In cazul tumorilor se presara peste ea pe fata care se aplica pe piele, tamaie praf fin sau sulf. Se acoperi cu ce mai gros, pentru a mentine mai mult timp caldura, dupa care cand nu mai este calda se ia jos. La tumori se aplica in fiecare seara minimum 10 seri la rand.
-Faina de porumb fina se presara pe locurile cu oparituri sau iritatii diferite.


-Mamaliguta consumata in loc de paine la afectiunile stomacului sau endocrine.
-Fumul de faina de malai alunga durerile de cap si tuse.

-Din fiertura de coceni si coaja de stejar (cate 2 linguri din fiecare), puse in 250 ml apa apoi fiert timp de 10 minute se face cu ea spalaturi la hemoroizi fiind foarte eficienta.
-In cosmetica se foloseste atat faina cat si uleiul care se aplica in diferite combinatii.
-Ulei de porumb se foloseste la diferite ungeri pentru afectiunile cutanate.




Articole care vorbesc despre Porumb

Porumbul, o graminee cu multe posibilitati terapeutice

Marinarii lui Columb au zut primii aceasta ta Porumbul (Zea mais) este originar din America Centrala, de pe platoul mexican, unde era cultit intr-o mare bogatie de forme. Primii europeni care au zut aceasta ta au fost marinarii lui Columb, la 5 noiembrie 1492, cind au debarcat in Cuba. Crezi .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » plante si fitoterapie

Bronhoaspiratie

Aspiratia secretiilor continute in arborele bronsic, prin intermediul bronhoscopului sau a unui cateter de cauciuc mai rigid introdus in arborele respirator. .....
[ continuare articol ]
Index » Termeni medicali » b

Porumbarul

Denumiri populare: Maracine, scorombar, spin, tarn,cotobrel. Descriere: Arbust salbatic din familia rozacc-elor, cu ramuri spinoase, cu flori albe si cu fructe sferice de culoare neagra-vinetie, cu gust acru, as-Iringent. Porumbarul face parte din arbustii care in- Porumbar floresc printr .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » PLANTE MEDICINALE. FITOTERAPIE

Porumbul

Denumiri populare: Papusoi, cucuruz, malai, eocenas, garnisor, penche, tenchiu, tengheri. Descriere: Planta din familia gramineelor, cu tulpina inalta si groasa, cu frunzele lungi si ascutite la varf si cu spic in varful tulpinii; la subsuoara frun- Porumb zelor din mijloc apar stiuletii .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale »
si-tratamente/tratamente-cu-plante-medicinale/plante-medicinale-fitoterapie/index.php" class="negru">PLANTE MEDICINALE. FITOTERAPIE

Porumbul

Descriere: Fructul tei cu acelasi nume, porumbul a fost adus din America prin Spania si Portugalia, fiind cultivat la inceput numai in gradini. in tarile romane a patruns mult mai tarziu, abia in secolul al XVII-lea. Astazi porumbul este foarte raspandit, ocupand locul trei in lume ca suprafata cult .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » ALIMENTE-MEDICAMENT

Porumbei cu struguri

Cantitati: 4 porumbei, 1/2 kg de struguri cu boabe dulci parfumate si fard seminte, 4 rosii mari, 1 ceasca cu ulei de masline, sare, mirodenii (rom, kirsch, portocala) Mod de preparare: Curatati porumbeii, spalati-i foarte bine, treceti-i prin flacara, apoi frecati-i cu sare si cu piper macin .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » ALIMENTE-MEDICAMENT

Piept de pui umplut cu porumb

Ingrediente: 2 piepturi de pui; sare, piper macinat; vegeta; 40 g unt sau margarina; 200 g porumb din conserva; 3 oua; 1/2 legatura ceapa verde Pentru prajit: 3-4 linguri ulei Piepturile de pui se dezoseaza si se indeparteaza pielea. Se taie jumatati, iar cele 4 felii obtinute se bat putin. Se c .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » retete » Carne de pasare

Pui in cosulete de porumb picant

Ingrediente: Pentru cosulete: 150 g faina; 150 g faina de porumb; 1 ou; sare; 1/4 lingurita piper macinat (mai mare); 1/2 lingurita ardei iute macinat; sos de asco sau chili Pentru prajit: ulei din belsug Pentru continutul cosutetelor: 500 g piept de pui file (se poate folosi si piept de curca .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » retete »

}?>

Pentru umflaturi la gat se puneau legaturi cu mamaliguta calda, unsa cu madu de falca de porc si cu
fiere de porc, peste care se punea unt de naft.

Contra tusei, se lua zeama de porumb fiert, mai ales cel rosu. Unii se afumau cu faina de porumb.
Contra guturaiului, se tragea pe nas fumul de faina arsa pe jar. Cand se opareau copii mici, din cauza udului, se presara cu malai arsurile, dupa ce se spalau cu zeama de porumb rosu.
Pentru infectarea ranilor, se muia faina de porumb, se punea intre petice si se lega la bube sau rana.
In Transilnia, pe rani infectate, se punea faina de cucuruz, cu rachiu. Mamaliga fierbinte se punea la legaturi la gat, contra amigdalitei; se aplica pe piept, contra durerilor si junghiurilor.


In nordul Moldovei, mamaliga amestecata in gura se punea pe buboaie, ca sa aline durerile, sa le grabeasca deschiderea. Lesia de coceni se punea in multe parti contra raiei. Ceaiul din inflorescentele barbatesti se lua in boli de rinichi, ficat si fiere.
Faina de papusoi se dadea vitelor, cu zahar marunt pisat, se sufla in ochii vitelor, contra albetei.
Papusoiul rosu se dadea cilor care nu puteau sa fete, ca sa le usureze.

Este folosit de aztecii din America cu mult inainte de Cristofor Columb. Este adus in Europa in secolul xv-lea, de catre Cortez.
Compozitie chimica: saruri de potasiu si calciu, bioxid de siliciu, saponine, ulei volatil, ceara, alantoina, flavonoide, steroli (ergosterina, betaina, sitosterol, stigmasterol), glicozid amar, un alcaloid, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, C, E, K, PP, substante minerale: fosfor, magneziu, fier, calciu, proteine, amidon, glucide, celuloza, acizi. Este sarac in lizina si triptofan si de asemenea in vitamina PP, din aceasta cauza daca se consuma fara paine se poate ivi podagra, sau alte leziuni cutanate. Are: 100 g de boabe- 4 g proteine, 2 g glucide, 4 g de fibra, magneziu 120 mg, caroteni 1,3mg.
Actiune farmaceutica: matasea- calmant in cistitele cronice si metrite, puternic diuretic recomandat in insuficienta cardiaca cu oligurie, guta, uricemie, antiinflamator, calmant, calmeaza tusea, artritism colagog, coleretic, saluretic, hemostatic favorizand coagularea sangelui, hipoglicemiant, hranitor, reglator al meolismului tiroidian, sudorific, galactagog.
Faina- antiinfalamator, calmant, coleretic, energizant, nutritiv, vitaminizant, galactagog, reface tegumentele lezate, emolient, tonic, sedativ usor, opreste hemoragiile.

Cenusa din stiuleti: calmant gastric si totodata inlatura durerile abdominale.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: abcese, afectiuni cardio- sculare, afectiuni hepatice, afectiuni renale, afectiuni tiroidiene (este un moderator al tiroidei), afectiunile cii biliare si urinare, amigdalita, albuminurie, alopecie, amigdalita, anexite, angina difterica, artritism, ascita, arteroscleroza, boala Duhring (dermatita herpetiforma), boala Beri-Beri, calculoza renala si biliara, celulite, cistite, colecistite cronice, colici nefritice, constipatie, degeraturi, diabet, dischinezie biliara, dismenoree, dureri, eczeme zemuinde, edeme, edeme ale membrelor inferioare, enurezis, furuncule, gastrita hiperacida, guta, gripa, guturai, hemoragii, hemoroizi, hepatite cronice, hidropizie, hipercoleserolemie, hipogalactie, hipoglicemie, impetigo, lipsa laptelui la mamele care alapteaza, litiaze renale si biliare, menstruatii neregulate cu sangerari abundente, menopauza (tulburari), metrite, metroanexite, metroragii, nefrite, nevralgii intercostale, obezitate, parodontoza, plagi purulente, pleurezie, psoriazis, retentie urinara, reumatism, scabie (lesie din coceni), traheobronsita, tricofitie, tulburari circulatorii, tulburari endocrine diverse, ulcer gastric, uretrita, uricemie, urticarie.

Preparare:
2 linguri de matase maruntita se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se lua cate o lingura la fiecare 2-3 ore.
-2 lingurite de matase maruntita si 2 lingurite de praf de coaja de srtejar se lasa pentru 8 ore in 250 ml apa. Este foarte bun la hemoragii.
-2 lingurite de matase se lasa maruntite in 250 ml apa de seara pana dimineata cand se consuma in cazul constipatiei sau la litiaze.
-Tinctura din 50 g de matase maruntita care se pune la 250 ml alcool alimentar de 70?. Se tine timp de 15 zile agitand des, dupa care se strecoara.

Administrare: ca diuretic 30 picaturi o data diluate in putina apa si in functie de afectiune se poate lua intre 3-5 ori aceasta doza de 3 ori pe zi. Adica 1ml egal cu 30 picaturi si se pot lua o data 1-5 ml pe doza de 3 ori pe zi.
-Se ard coceni de porumb si aceasta cenusa se poate lua intern, cate o jumatate de lingurita o data, sau se fierbe si se consuma aceasta apa dupa strecurare. Se poate face mai concentrat pentru spalarea pe cap.
-Ulei din germeni de porumb cate o lingura dimineata si una seara, pentru cei cu colesterolul ridicat sau alte afectiuni similare si seara pentru cei cu constipatie.

-O mamaliguta mai tare se pune pe o bucata de panza apoi se aplica pe locul dureros. Se aplica cat mai fierbinte, dar sa nu arda. Este utila in cazul durerilor. In cazul tumorilor se presara peste ea pe fata care se aplica pe piele, tamaie praf fin sau sulf. Se acoperi cu ce mai gros, pentru a mentine mai mult timp caldura, dupa care cand nu mai este calda se ia jos. La tumori se aplica in fiecare seara minimum 10 seri la rand.
-Faina de porumb fina se presara pe locurile cu oparituri sau iritatii diferite.
-Mamaliguta consumata in loc de paine la afectiunile stomacului sau endocrine.
-Fumul de faina de malai alunga durerile de cap si tuse.

-Din fiertura de coceni si coaja de stejar (cate 2 linguri din fiecare), puse in 250 ml apa apoi fiert timp de 10 minute se face cu ea spalaturi la hemoroizi fiind foarte eficienta.
-In cosmetica se foloseste atat faina cat si uleiul care se aplica in diferite combinatii.
-Ulei de porumb se foloseste la diferite ungeri pentru afectiunile cutanate.




Articole care vorbesc despre Porumb

Porumbul, o graminee cu multe posibilitati terapeutice

Marinarii lui Columb au zut primii aceasta ta Porumbul (Zea mais) este originar din America Centrala, de pe platoul mexican, unde era cultit intr-o mare bogatie de forme. Primii europeni care au zut aceasta ta au fost marinarii lui Columb, la 5 noiembrie 1492, cind au debarcat in Cuba. Crezi .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » plante si fitoterapie

Bronhoaspiratie

Aspiratia secretiilor continute in arborele bronsic, prin intermediul bronhoscopului sau a unui cateter de cauciuc mai rigid introdus in arborele respirator. .....
[ continuare articol ]
Index » Termeni medicali » b

Porumbarul

Denumiri populare: Maracine, scorombar, spin, tarn,cotobrel. Descriere: Arbust salbatic din familia rozacc-elor, cu ramuri spinoase, cu flori albe si cu fructe sferice de culoare neagra-vinetie, cu gust acru, as-Iringent. Porumbarul face parte din arbustii care in- Porumbar floresc printr .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » PLANTE MEDICINALE. FITOTERAPIE

Porumbul

Denumiri populare: Papusoi, cucuruz, malai, eocenas, garnisor, penche, tenchiu, tengheri. Descriere: Planta din familia gramineelor, cu tulpina inalta si groasa, cu frunzele lungi si ascutite la varf si cu spic in varful tulpinii; la subsuoara frun- Porumb zelor din mijloc apar stiuletii .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale »
si-tratamente/tratamente-cu-plante-medicinale/plante-medicinale-fitoterapie/index.php" class="negru">PLANTE MEDICINALE. FITOTERAPIE

Porumbul

Descriere: Fructul tei cu acelasi nume, porumbul a fost adus din America prin Spania si Portugalia, fiind cultivat la inceput numai in gradini. in tarile romane a patruns mult mai tarziu, abia in secolul al XVII-lea. Astazi porumbul este foarte raspandit, ocupand locul trei in lume ca suprafata cult .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » ALIMENTE-MEDICAMENT

Porumbei cu struguri

Cantitati: 4 porumbei, 1/2 kg de struguri cu boabe dulci parfumate si fard seminte, 4 rosii mari, 1 ceasca cu ulei de masline, sare, mirodenii (rom, kirsch, portocala) Mod de preparare: Curatati porumbeii, spalati-i foarte bine, treceti-i prin flacara, apoi frecati-i cu sare si cu piper macin .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » ALIMENTE-MEDICAMENT

Piept de pui umplut cu porumb

Ingrediente: 2 piepturi de pui; sare, piper macinat; vegeta; 40 g unt sau margarina; 200 g porumb din conserva; 3 oua; 1/2 legatura ceapa verde Pentru prajit: 3-4 linguri ulei Piepturile de pui se dezoseaza si se indeparteaza pielea. Se taie jumatati, iar cele 4 felii obtinute se bat putin. Se c .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » retete » Carne de pasare

Pui in cosulete de porumb picant

Ingrediente: Pentru cosulete: 150 g faina; 150 g faina de porumb; 1 ou; sare; 1/4 lingurita piper macinat (mai mare); 1/2 lingurita ardei iute macinat; sos de asco sau chili Pentru prajit: ulei din belsug Pentru continutul cosutetelor: 500 g piept de pui file (se poate folosi si piept de curca .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » retete » Carne de pasare

Tocanita de ciuperci cu porumbei

Ingrediente: 4 porumbei curatati; sare, piper macinat; 1 legatura patrunjel; 4 linguri ulei Pentru tocanita: 200 g ciuperci; 1/2 ceapa rosie; 3 linguri ulei; 1 lingurita faina; 50 g pasta rosii; 200 ml vin rosu dulce; sare, piper macinat; 1/2 legatura patrunjel verde si ceapa verde Porumbeii .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » retete » Carne de pasare

Curcan cu crema de cascaval si galuste de porumb

Ingrediente: 600 g file de piept de curcan; sare; aprox. 60 g faina; 80 g margarina pentru gatit; 1 lingura pasta de ceapa rosie; 100 g ciuperci; piper macinat; 2/2 legatura de patrunjel rde; 200 ml lapte; 150 g branza- crpna Pentru ungerea tavii: margarina Pentru galustele de porumb: 70 g ma .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » retete » Carne de pasare

Supa de porumbel

Ingrediente 2 porumbei pregatiti pentru preparare; legume si condimente pentru supa de carne; putin safran; 2 ciuperci mai mari Pentru serre: 1/2 legatura de patrunjel; galuste de crupe Porumbeii se fierb in 1,5 1 apa. Dupa ce au dat in clocot se inlatura spuma, apoi se pun toate legumele si .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » retete » Carne de pasare

Salata de varza cu porumb

PENTRU 4 PERSOANE Pregatire: 15 min Se consuma cruda. 1/2 varza chinezeasca (circa 500 g) 2 morco 1 cutie mica de boabe de porumb (140 g) citeva frunze de untisor 1 lingura cu seminte de susan PENTRU VINEGRETA, 1 lingura cu otet de n 2 linguri cu ulei de arahide 1 lingura cu ulei de su .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » retete » Carne de pasare

Extract din radicele de porumb

Organotropism: Inima, artere coronariene. Actiune: Favorizeaza cicatrizarea postinfarct a tesutului cardiac si reduce valoarea transaminazelor. Recomandari: Sechelele infarctului miocardic, insuficienta coronariana. Mod de administrare: Cate 25 de picaturi (1 ml) de 3-4 ori pe zi, in putina apa, .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » gemoterapia » PRODUSE GEMOTERAPICE

Extract din muguri de porumbar

Organotropism: Axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian, aparatul cardio-vascular, rinichi, plamani, piele, ochi, uter. Actiune: Tonic, stimulent in conditii de debilitate, actiaza axa hi-potalamo-hipofizo-suprarenala regland dizarmoniile hormonale, favorizand cresterea armonioasa a copiilor, stimule .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » gemoterapia » PRODUSE GEMOTERAPICE

Porumbarul

Sinonime: Porumbel, scorombar, curcudel, spin, cotobrei, coroabe, maracine. Parti folosite : Florile, fructele, scoarta, frunzele. Habitat; Originar din Europa. Creste pe coastele uscate si insorite, pe sol pietros si sarac, prin luminisuri, desisuri, la marginea padurilor. Coaja de pe trunchi, .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » fructe

Porumbul

Sinonime: Cucuruz, malai, papusoi. Parti folosite: Boabele, matasea. Habitat: Originar din America. Porumbul este un moderator al tiroidei si un aliment foarte hranitor si intaritor. Fiertura din matase de porumb este diuretica si nu irita caile urinare. Porumbul favorizeaza eliminarea din org .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » cereale

Porumbele

Sunt fructele Porumbarului (Primus spinosa L.), arbust spinos foarte raspandita in flora- spontana, in zonele de campie si coline. Porumbele sunt drupe mici, sferice, negricioase, cu pruina (bruma) albastra, groasa. Ele au pulpa aderenta la sambure, verde, acida si pronuntat astringenta ; de aceea .....
[ continuare articol ]
Index » Dieta nutritie » fructe » VALOAREA ALIMENTARA SI TERAPEUTICA A FRUCTELOR



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Plante medicinale:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai