Physalis alkekengi Fam. Solanacee.
Denumiri populare: babuschi, basicuta de roseata, besica, boborea, bubuclie, buruiana de buba, cereasa ovreiului, cereasa besicata, curcubatica, dalac, fusei salbatec, gherghinar, gogoase, iarba bubei, maselare, papala, pulpe de padure, puturoasa.
Compozitie chimica:
fructele contin acid citric, substante amare (fisolina), contine alcaloizi, mucilagii, zaharuri, substante minerale, gust putin agreabil acru-amarui. Fructele se culeg la maturitate sunt comestibile atat crude cat si uscate. Se folosesc la prepararea dulceturilor, marmeladei, bomboanelor, contin zaharoza, acizi si o mare cantitate de vitamina C. Planta mai are clorofila, vitamine, etc.
Atentie! Planta in intregime este toxica in afara frunzelor. Se afla multa solanina. Se poate interveni cu carbune vegetal in cazurile de intoxicatie.
In traditia populara: decoctul
fructelor se bea si se faceau spalaturi pe cap si corp in cazurile de eriteme, pelagra, etc. Cu decoctul partilor aeriene se spalau eruptiile si eczemele noilor nascuti. Boabele rosii, plamadite in vin, erau utilizate intern contra ascitei. Se mai folosea contra durerilor de masele si urechi. Fructele tei se intrebuintau ca infuzie in tratamentul furunculozei.
Actiune farmaceutica: contra reumatismului, decongesti, diuretica, febrifuga, laxati. Se foloseste doar extern pentru ca intern ar putea produce intoxicatii.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: dureri diverse inclusiv cele reumatice, furunculoze sau diferite afectiuni ale pielii, intern se lua cu precautie in litiaze, guta, reumatism.
Cantitatea maxima este de 250 ml infuzie impartita in cursul zilei luata cu inghitituri mici.
Preparare:
-Din 2 lingurite de ta se face un ceai. Se pun in 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se aplica extern sub forma de comprese sau cataplasme.
Articole care vorbesc despre Papalau
