Index » Plante medicinale » Plante medicinale
» Brustur

Brustur

Denumire stiintifica: Arctium lappa Fam. Compositae
Denumiri populare: blustan, bruscalau, brustan, brustur -amar, brustur- mare, brustur-negru, caftulan, calcoceni, captalan, capul -calugarului, capcalan, carcei, ciulin, ciulina, clococean, ghimpoasa, iarba-boierului, lapuc, lapean, nadai, scai-marunt, scaiul-oii, scaete, scaete-mare, sgar, sgaice.


In traditia populara:
- se folosea pentru vopsit in negru in amestec cu arin, sorf, boz, coji de nuca, etc.
A fost unul din cele mai importante leacuri babesti. Frunzele se puneau pe rani, buboaie, uime, scurte, umflaturi, palituri.
Se mai punea pe cap contra junghiurilor. Cand pielea ardea ca focul, se punea frunza verde pe piele. Bolnavii de lungoare puneau frunze pe cap pentru ca \"sa-i traga rautatea\".
In unele regiuni, mamele si oblojeau copii cu frunze de brusture, unse cu unt, dupa ce-i scoteau din baie.
Se mai inveleau copii cu frunze cand aveau crampe. Frunzele udate cu otet erau leac pentru dureri de sale, unse cu unt sau unsoare, pentru dureri de piept; iar numai palite la foc, pentru junghiuri si dureri de inima.
In alte regiuni, pe frunza de brusture se punea radacina de papadie prajita, amestecata cu smantana proaspata si apoi se legau cu ea contra durerilor reumatice.

La Rasinari, decoctul tei spala buba neagra, ori se faceau legaturi cu brusture pisat. Radacina pisata, presarata cu sare, se punea pe talpa pentru bataturi in talpa.
Cu decoct se spala pe cap pentru cresterea parului.
In unele sate la indigestie se faceau legaturi la buric cu trei radacini de brusture si 3 radacini de hrean pisate si fierte in bors, ingrosate cu tarate.
Radacina plamadita in rachiu se lua contra tamaturii. In unele parti, se pisa, se amesteca cu radacini pisate de mutatoare, iarba lui tatin, boz, etc. Cu otet, tarate de bors ori faina de secara, facandu-se o turta care se aplica pe pantece.
Decoctul de radacina se bea contra bolilor venerice si eruptiilor pe piele, se spalau cu el la eczeme. Samanta bine pisata se punea in rachiu de drojdie sau in apa ne inceputa si se bea in mai multe randuri contra herniei.
La nasteri grele se fierbea brustur, se strecura zeama, se punea zahar si se dadea lauzei, apoi bea 3 zile ceai de musetel, sa se curete.

Compozitie chimica:
- nitrat de potasiu, ulei eteric, mucilagii, inulina, acid palmitic, acid cafeic, sigmasterol, sitosterol, substante amare, vitamine B, saruri minerale inclusiv de potasiu, etc.
Actiune farmaceutica: aromatizant, calmant al colicilor intestinale, absoarbe gazele, galactagog, reduce starile de voma, antiseptic intestinal, carminativ, stimuleaza digestia, diuretic, antiinflamator renal, calmeaza durerile de cap, expectorant, antiseptic pulmonar, antiinflamator gastric, antitumoral, aromatizant, antidiareic usor. Partea cea mai toxica a tei este radacina datorita arctininei, uleiului esential si lactonei care poate provoca tulburari digestive, transpiratii, nefrite, poliurie sau anurie, dar cu pronostic bun pentru ca inceteaza dupa ce nu se mai foloseste ta.

Ar mai trebui adaugat ca impiedica infectiile si inmultirea microbilor. Are actiune antitermica. Este astringent excelent si provoaca dezintoxicarea organismului. Modereaza si chiar regleaza secretiile organismului. Ajuta cicatrizarea. Datorita diurezei pe care o produce se foloseste la o serie de afectiuni ale ficatului, guta, diabet, la cei care vor sa-si reduca cantitatea de colesterol, creste diureza. In afectiuni dermatologice este foarte util incepand cu cele mai frecvente si diverse afectiuni si terminand cu cele mai grave: cancer. La toate ajuta contribuind la vindecare.

Cosmetica: actiunea sa este diversa de la cresterea parului, pana la seboree sau alte afectiuni se poate folosi cu succes in foarte multe afectiuni cosmetice.
Remarcam de asemenea ca poate sa distruga stafilococul datorita lactonei. Semintele de brustur sunt indicate si ele pentru intinerire si chiar in timpul nasteri usurand durerile nasterii.
Frunzele proaspete se folosesc atat in actiunea de dezintoxicare a organismului cat si in diferite rani cu rol cicatrizant sau dezinfectant.


Se poate folosi la urmatoarele afectiuni:
- acnee, abces, afectiuni bucale, afectiuni ale cailor urinare, afectiuni ale ficatului, afectiuni pulmonare, afectiuni stomacale, alergie, alopecie, anorexie, balonari intestinale, bronsita acuta si cronica, calculoza biliara, cancer, celulita, colesterol crescut, colici intestinale, colita de fermentatie, constipatie, cosmetica, diabet, diaree, dermatite, descuamarea pielii, dureri de cap, eczeme microbiene, eczeme uscate, eliminarea toxinelor din organism, epilepsie, eritem polimorf, erizipel, faringite, febra, furunculoza, gripa, guta, hemoroizi, herpes, hipertensiune, infectii urinare, inflamatii acute si cronice, insuficienta respiratorie, intepaturi de insecte, leucoree, mancarimi de piele, matreata, micoze, nefrite, obezitate, pemus, raceala, reumatism, rani, tenuri seboreice, tumori, ulcer gastric, ulceratiile pielii vechi sau zemuinde, urticarie si in foarte multe alte afectiuni.

Preparare:

- o lingurita de ta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. Se lasa acoperit pentru 10 minute apoi se consuma dupa mese. Se pot consuma 3 ceaiuri pe zi. In colitele de fermentatie se consuma ne indulcit sau indulcit cu zaharina.
Tinctura: daca este posibil se face din radacina proaspata. Se pune 50 g de radacina spalata si maruntita la 250 ml alcool alimentar de 70°. Se acopere pentru 15 zile tinandu-se la temperatura camerei. Se agita de mai multe ori pe zi. Se strecura apoi si se pune la rece in sticla mai mica. Se inchide ermetic. Se lua cate 1 lingurita diluata in 100 ml apa de 2-3 ori pe zi. Se poate folosi in acest fel la afectiunile de mai sus. Se poate lua perioade lungi de timp.

Unguent: se fierbe in 250 ml ulei 50 g de ta maruntita timp de 3 ore pe baia de apa. Se poate folosi apoi acest ulei intern cate 1 lingurita pe zi in multe din afectiunile enumerate. Extern se unge cu el local. Se mai poate din nou pune pe baia de apa si se adauga ceara de albine in functie de cat de tare doriti sa obtineti crema. Se poate de asemenea adauga si putin propolis.

---

Articole care vorbesc despre Brustur

Bolile de piele se vindeca cu radacini de brusture

Sucul de merisor este foarte recomandat pentru uz extern in cazul eczemelor si al scabiei. Sucul de troscot este folosit pentru vindecarea ranilor singerinde (se inmoaie o bucata de tifon in suc si se pune pe locul afectat). Troscotul este de mare ajutor si in cazul arsurilor. Decoctul din scoar .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » leacuri populare

Reumatismul se trateaza cu radacini de brusture

Impotri durerilor reumatice se pregateste un decoct din radacini de brusture (15 grame de radacini la 200 de mililitri de apa fierbinte); se ia din acest decoct cite o lingura de patru ori pe zi inainte de masa. Pentru tratamentul extern se pun patru-cinci linguri de radacini taiate marunt la o .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » leacuri populare

Cosmetica populara: folosirea teiului si a brusturelui

Tenul obosit se improspateaza cu ceai de tei si menta In scopuri terapeutice sint folosite florile de tei. Aceste sint utilizate atit in medicina stiintifica, cit si in cea populara. Florile de tei au o larga aplicare si in cosmetica. - Pentru pielea uscata este foarte recomandata spalarea .....
[ continuare articol ]
Index » Plante medicinale » tratamente cosmetice si ingrijire corporala

Brusturul

Denumiri populare: Lipan, lapuc, brosealan, catalan, cloco-cean, gula-de-baJta, smantanica. Descriere: Denumire a mai multor te erbacee cu frunze foarte mari si late, cu flori purpurii , ce sunt folosite pentru proprietatile lor medicale. Este o ta comuna ce creste prin locurile necultivate, pasun .....
[ continuare articol ]
Index » Boli si tratamente » tratamente cu plante medicinale » PLANTE MEDICINALE. FITOTERAPIE

Brusture. la fel de bun si pe dinauntru si pe din afara.

Tratati iritatiile tractului genital si ale celui urinar cu un decoct din radacina de brusture (Radix Bardanae). O compresa cu decoct din frunze de brusture (FoSum Bardanae) grabeste si ndecarea ranilor si a ulcerelor de piele, datorita continutului bogat in substante antibiotice. Badijonari zilnice .....
[ continuare articol ]
Index » Sanatatea familiei » enciclopedie a sanatatii » Cele mai bune plante de leac